Te temi de "porno-răzbunare"? Atunci încarcă-ți imaginile intime pe Facebook :)

Bianca Felseghi

Senior Editor

Facebook a anunțat recent că, împreună cu agenția australiană de stat e-Safety, va testa un proiect-pilot de contracarare a fenomenului denumit revenge porn − care constă în distribuirea intenționată de fotografii sau videouri intime cu scopul de a te răzbuna sau de a umili public pe cineva.

Proiectul a stârnit deja o serie de reacții negative. Contestatarii pun în discuție riscurile de securitate, dar mai ales moralitatea soluției.

Și asta pentru că modalitatea de protecție care le este propusă utilizatorilor se poate întoarce împotriva lor.

Astfel, celor care se simt amenințați de o eventuală apariție pe Facebook a unor imagini compromițătoare li se sugerează să le încarce ei înșiși în rețea, preventiv, folosind funcția Messenger.

Cu alte cuvinte, să-și ofere de bunăvoie, companiei Facebook, ipostaze dintre cele mai personale.

„Avem în vedere mai multe scenarii în care posibile fotografii sau videouri realizate cu consimțământ la un moment dat ajung pe rețelele de socializare, independent de acordul victimei”.

Comisarul Julie Inman Grant, de la e-Safety

Sursa: Australian Broadcasting Corporation

Agenția e-Safety susține că Facebook va crea pentru fiecare dintre aceste fotografii o amprentă digitală, adică acea înșiruire unică de 0 și de 1 care reprezintă identitatea imaginii.

Apoi, datorită acelei amprente, algoritmul Facebook ar recunoaște imaginea în cazul în care altcineva ar încerca să o posteze în rețea.

Dacă programul funcționează, fotografia sau videoul nu ar mai avea cum să mai apară pe Facebook, iar fostul iubit, fosta iubită sau cine știe ce hacker n-ar mai putea să te umilească public.

De ce mor pacienții cu AVC din România. La niciun spital din țară nu există serviciu de gardă pentru o intervenție care i-ar putea salva

În spitalele din România se fac și de 5 ori mai puține intervenții care pot salva viața unui pacient cu AVC față de recomandările europene. Lipsesc serviciile de gardă, centrele speciale sunt prea puține, iar finanțările insuficiente.

Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas

Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.

Una din cinci femei australiene cu vârste între 18 și 45 de ani a fost victimă a acestui tip de abuz, arată datele comunicate de e-Safety.

Șeful departamentului de Siguranță de la Facebook, Antigone Davis, a declarat că, pe lângă Australia, la acest proiect-pilot mai participă trei țări.

Totuși: a-ți încredința fotografii sau filmulețe intime unui colos impersonal, fie și pentru a preveni apariția lor, nu poate să nu fie o măsură controversată.

Împărtășirea unor amintiri foarte intime cu echipa de operațiuni a Facebook − în fond niște străini care vor vedea imaginile înainte de a le atribui niște coduri − este la fel de umilitor, notează unii comentatori.

În plus, este discutabil dacă această metodă de prevenire a „porno-răzbunării” va fi eficientă: pentru a funcționa, victima ar trebui să aibă aceleași fotografii ca potențialul făptaș.

Dar tehnologia nu mai poate face nimic dacă fotografiile sau videourile pornografice au fost făcute în timp ce victima dormea, era drogată sau se afla în imposibilitate de a reacționa.

Mai departe: dacă fotografia este tăiată, editată sau modificată prin intermediul unui soft, va putea algoritmul Facebook să o detecteze și să o oprească de la publicare?

„Dar dacă încărcarea acestor imagini pe Facebook va spori riscul ca ele să ajungă publice? Implicațiile de securitate sunt semnificative.

Chiar și trimiterea unei imagini înseamnă un risc. Utilizatorul creează o copie a acelei fotografii, care ar putea fi incerceptată, mai ales dacă telefonul sau computerul personale au fost furate.

Există și posibilitatea unei erori umane neintenționate. Spre exemplu, să trimită imaginile, din greșeală, tuturor celor aflați în lista de contacte”.

Sursa: The Conversation

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€