Gameri la Bucharest Gaming Week

Te joci, dar faci și bani. Cum poți câștiga bani din gaming în România

În 2019, industria de gaming din România a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 200 de milioane de dolari. Banii au venit de la cele 100 de studiouri de gaming și peste 6.000 de angajați care produc, în special, jocuri pentru marile companii din afară.

De exemplu, FIFA este produs aproape în întregime în București, iar Ubisoft produce o bună parte din seria Assassin’s Creed tot în Capitală.

Închiși în case din cauza pandemiei, câți dintre noi n-am pornit un joc video ca să mai alungăm din plictiseală? Sau câți dintre noi avem instalat cel puțin un joc pe telefon? 

Dacă pentru mulți, jocurile sunt doar un mod de relaxare și de pierdut timpul între stațiile de metrou, pentru Toma Nicolau, gamer și gazda „Bloggers Lan Party” (eveniment exclusivist dedicat gamerilor și creatorilor de conținut de gaming) și Marius Radu, organizatorul „Bucharest Gaming Week”, singurul eveniment din România dedicat exclusiv industriei de gaming, jocurile sunt un stil de viață și o sursă de venit. 

Ambii și-au transformat pasiunea pentru gaming în afacere și consideră că România are un potențial uriaș și încă neexploatat în a face bani din gaming. 

Însă el va rămâne în continuare așa, în lipsa unei colaborări strategice între studiourile de gaming și instituțiile statului. Exemplu cel mai bun este Polonia, unde, în urmă cu câțiva ani, guvernul a lansat un program de finanțare și susținere a antreprenorilor din gaming. Rezultatul? Unul dintre cele mai vândute jocuri video, The Witcher, este polonez și industria de gaming generează venituri de câteva miliarde de euro anual.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

De la bătut mingea pe maidan, la bătut mingea în FIFA

Marius Radu, când bătea pe toată lumea internet caffe la FIFA 2. Foto Marius Radu

Cu Toma și Marius am stat de vorbă într-o vineri. Pe la prânz, să nu ne amestecăm cu orarul de streaming al lui Toma. Marius a venit la întâlnire cu câinele lui, Chili, pe care l-a ținut în brațe tot timpul.

De șase luni, în fiecare seară după 21.00, Toma are program de lucru. Intră pe Twitch (n.r. cea mai mare platformă de live streaming), unde urmăritorii îl așteaptă să-l vadă jucându-se. Odată intrat în joc, nu-l mai ridici de la calculator mai bine de cinci ore. Ca la job. Și chiar asta e pentru el. 

Pe Marius ai noroc dacă-l vezi. Nu-i place să apară în public și preferă să fie omul din spate. Când îl întrebi cu ce se ocupă, îți va spune că este organizatorul singurului eveniment din România dedicat exclusiv industriei de gaming, dar nu uită să adauge că, la bază, e la rândul lui gamer. Jucător de FIFA, mai exact, și unul atât de bun, că a ajuns chiar campion național.

De apucat să mă joc, am făcut-o probabil pe la jumătatea anilor ‘90, când au început să apară tot felul de gadgeturi de jocuri prin România, inclusiv primele calculatoare.

Prima oară am pus mâna pe un calculator când aveam vreo 12 ani, la un unchi care avea un Pentium 2 la care m-am jucat Mortal Kombat și FIFA. Atunci am avut o perioadă și în care asamblam calculatoare, luam componente de la diferiți furnizori și le asamblam. Am început să fac asta prin cartier, le puneam adaos, le făceam să meargă și aia era. Eu eram băiatul cu calculatorul”, își amintește Marius.

Pasiunea pentru FIFA l-a ajutat să intre în contact cu cei de la Electronic Sports League, una dintre cele mai mari companii care se ocupă cu organizarea de competiții de gaming.  

Când am început să văd cât de serioase sunt lucrurile la Electronic Sports League, am vrut să iau pulsul la ce se întâmplă în străinătate, unde era deja o industrie. După ce m-am angajat, am început demersurile pentru a aduce franciza ESL în România. I-am convins și am ajuns să fim reprezentanții lor aici. Atunci mi-am dat seama că, la un moment dat, aș putea trăi din a organiza evenimente în comunitatea gamerilor. Și tot de-atunci am început să am o meserie din asta”, spune Marius.

Bani dintr-o meserie care nu există

În 2017, Marius a devenit single player și a pus bazele unei afaceri. A ajuns organizatorul singurului eveniment dedicat exclusiv industriei de gaming din România, „Bucharest Gaming Week”.

Marius Radu. Foto din arhiva personală

Am început să organizez evenimente, campanii, să ofer consultanță pentru brandurile care doreau să comunice cu gamerii, dar nu știau cum. Atunci am zis că e cazul să umplu eu golul ăsta și să-mi fac o firmă care să facă marketing și comunicare în domeniu. În prezent, jobul ăsta nici nu are un cod în nomenclator”, spune Marius.

În copilărie, Toma nu a fost băiatul cu calculatorul, ci fotbalistul care se antrena de câteva ori pe zi și pleca în cantonamente.

Am început să joc fotbal, inconștient, de la doi ani, mi-au povestit ai mei. Loveam mingea când îmi ajungea până la genunchi. Gaming-ul era o modalitate de petrecere a timpului liber, pentru că nu aveam voie să merg pe bicicletă, să mă duc la ștrand sau să mă urc în copaci, pentru că riscam să mă lovesc. Trebuia să stau acasă.

Toma Nicolau. Foto Andrei Zdetovețchi

Am început cu un joc pe televizor, care se vedea alb-negru și avea o manetă cu un sigur buton, iar în ‘99, tata a venit acasă cu un Pentium 1. Tata era inginer electronist și lucra cu case de marcat, așa că avea acces și la calculatoare. A venit acasă cu un Pentium 1, care a costat cam 9 milioane de lei vechi și avea Windows 95 pe el. Era folosit, în principal, pentru Solitaire, se jucau ai mei.

Gaming-ul a devenit locul în care rămâneam eu cu mine, cu strategiile mele de joc”, își amintește Toma.

Succesul în industrie a venit, însă, accidental. După ce a renunțat la fotbal, Toma a continuat cu gaming-ul și să țină un blog de sport. Până în 2012, când i s-a făcut dor de un meci de Counter Strike „ca pe vremuri”. Dorință pe care, a descoperit Toma, o aveau și alți bloggeri. Așa că s-a gândit să organizeze o noapte de gaming.

Am scris pe blog despre asta și cam atât. Nu-l vedeam ca pe un business încă. Cam cu o săptămână înainte de eveniment însă, am primit un telefon de la o agenție care se ocupa de Toshiba, că ar vrea să aducă niște laptopuri la eveniment, să se joace lumea pe ele. În naivitatea mea de student, am zis că da, să le aducă, moment în care cei de la agenție m-au întrebat cât ar costa toată treaba asta.

Totul s-a luminat la mine în cap și mi-am dat seama că pot să organizez un eveniment la care să mă joc ce-mi place alături de prieteni și să fac și bani din asta

Toma Nicolau

Așa că pe 1 decembrie 2012 a avut loc prima ediție a Bloggers Lan Party.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Opt ani mai târziu, Toma a bifat 24 de ediții ale evenimentului dedicat comunității de gaming, la care vin creatori de conținut, „o petrecere de socializare la care gaming-ul aduce oamenii împreună”, cum o descrie.

Cum faci bani în timp ce te joci. Un club de gaming a transferat un jucător pentru 1.600.000 de dolari

Potrivit celor doi, dacă vrei să faci bani din pasiunea pentru gaming, poți urma trei direcții.

Prima, să lucrezi în industria care face jocurile. Este cea mai importantă industrie creatoare din România și potențialul este uriaș. Toate studiourile caută să angajeze oameni, de la developeri la art directori. Ori îți faci propriul studio (așa numitele Indie Studios) și începi proiectul cu o echipă restrânsă, sperând să dai lovitura (fie să te cumpere un studio mare, fie să găsești un investitor căruia să-i placă jocul), ori te angajezi. Salariile medii în studiourile de genul sunt de peste 1.500 de euro și poți ajunge lejer la 2.500-3.000 euro dacă ai ceva experiență și rezultate în industrie”, precizează Marius.

A doua cale ar fi să urmezi calea jucătorului profesionist. Dacă ești foarte, foarte bun la un joc și vezi că-i bați pe cei din jurul tău, poate că e cazul să devii un jucător profesionist.

Toma și gamerii. Foto Toma Nicolau

„În lume există oameni care câștigă milioane de dolari pe an pentru a fi jucători profesioniști. Sunt băieții și fete care câștigă zeci de mii de dolari pe lună salariu doar ca să se joace. Plus parte din premii, unde vorbim de milioane de dolari, la nivelul înalt. De curând, un club de gaming a transferat un jucător pentru 1.600.000 de dolari. Ăsta este nivelul la care vorbim acum. 

În România nu putem vorbi prea mult de partea de jucători pro. Sunt foarte puține echipe sau prea puțini jucători profesioniști care trăiesc strict din acest job. Nu putem vorbi de un club care să se autosusțină din sponsorizări și alte resurse, însă sunt în direcția aceea. Probabil că în România, un venit mediu pentru un gamer este între 500 și 1000 de euro pe lună.

„Avem însă și un jucător de Dota 2 care a depășit un milion de dolari încasări în carieră”, spune Marius.

Industria de gaming are încasări mai mari decât cele de la Hollywood și muzică la un loc

„Ultima direcție este cea a creatorului de conținut. Cred că sunt peste 30-40 de creatori de conținut de gaming care au peste 100.000 de abonați, unii dintre ei având peste 2.000.000 abonați. Piața încă nu este matură și nu putem vorbi de niște sume clare pe care le primesc creatorii de conținut. De câțiva ani, aceștia au început să fie căutați de anumite branduri care vor să se asocieze cu ei pentru a ajunge la comunitățile lor”, spun Marius și Toma.

Bucharest Gaming Week, ediția a II-a. Foto BGW

De altfel, industria jocurilor video este cea mai dezvoltată industrie de entertainment din lume, depășindu-le pe cele ale muzicii și filmului. Un creator de conținut bun, îndrumat bine din spate, poate ajunge să câștige zeci de mii/sute de mii de euro anual, dacă poate combina plăcerea de a face conținut cu business-ul.

Lumea nu realizează încă asta, dar un creator de conținut de gaming are mai multă influență asupra adolescentului decât un profesor de la școală/liceu/facultate.

Stereotipul principal cu care mă confrunt eu ca activist al industriei de gaming este creatorul de conținut de slabă calitate.

Nefiind niciun fel de reglementare în acest domeniu, creatori de conținut cu repere morale inexistente ajung să influențeze și să-și pună amprenta pe o întreagă generație. Așa se confundă numărul mare de vizualizări cu succesul când, de fapt, cantitatea nu înseamnă calitate, iar cel mai vizionat conținut de pe internetul românesc e format din scălămbăieli, circ, interjecții și manele”, este mesajul pe care vrea Toma să-l transmită. 

Loading…

În România, gaming-ul încă este în faza de „loading”, dar potențialul de dezvoltare este mare. 

Avem o capacitate foarte mare de a atrage sute de milioane de euro anual în economia țării dacă se va face o strategie comună între studiouri și autorități. De exemplu, în Polonia cea mai importantă companie cotată la bursă, în acest moment, este un studio de jocuri (cotat la peste un miliard de euro). Se poate face acest lucru și în România, dacă se urmărește exemplul polonez, unde statul a ajutat foarte mult studiourile de gaming, cu linii de finanțări dedicate sau impozite mai mici”, spune Marius.

Bloggers Lan Party, ediția 5. Foto BLP

Pe lângă o colaborare public-privat, pentru ca industria de gaming să devină și mai vizibilă în România este necesară și o schimbare la nivelul mentalității colective.

În ceea ce facem noi, cel mai mare impediment este mentalitatea societății. Gaming-ul încă este stigmatizat și văzut ca un subiect tabu. De la entități media, la persoane publice sau simpli oameni, gaming-ul este ceva blamat.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Gamerii sunt ăia care stau închiși, n-au niciun fel de viață socială și doar se joacă. Ceea ce este total greșit.

Nu mai suntem acolo din anii ‘90, când pierdeam vremea în internet cafe-uri. Gamerii sunt oameni normali, sociali. Nu ai cum fără să socializezi, nu poți să fii un jucător bun, să faci parte dintr-o echipă, dacă ești individualist, antisocial.

Am lucrat și cu statul și a fost greu să le explic unor funcționari publici ce e Counter-Strike sau League of Legends. La fel, au fost companii mari care au râs de ce facem și care, culmea, după vreo 2 ani au revenit spunând că vor și ei să facă ceva pe partea de gaming”, își amintește Marius.

Am luat părțile rele din pandemie și le-am transformat în business

Pandemia i-a afectat pe Toma și Marius, care n-au mai putut să organizeze evenimente cu mii de participanți dedicate industriei de gaming. Au profitat însă de ocazie și au regândit interacțiunea cu comunitatea în gameri. 

Toma Nicolau, în cadrul Bloggers Lan Party 2. Foto BLP

Industria a crescut. Numărul de consumatori a crescut. Creatorii de conținut au avut de câștigat, dar organizatorii de evenimente au avut de pierdut. De asta am decis să dăm drumul unei idei de business care să aducă evenimentele de gaming în mediul online. Toma face asta pe canalul lui personal, dar am zis că este nevoie de un nivel mai mare decât camera unui singur creator de conținut, așa că am deschis un studio unde vom crea conținut video legat de gaming. Am luat părțile rele din pandemie și le-am transformat în business.

Am organizat în pandemie un turneu de FIFA, cu fotbaliști din divizia A, care s-a dat la TV, cu comentariu și tot. Sunt convins că dacă nu era pandemie și nu erau interzise meciurile, n-am fi văzut prea curând pe TV meciuri de FIFA între jucători din Liga I”, încheie Marius.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...