Te joci, dar faci și bani. Cum poți câștiga bani din gaming în România

Laura Popa

Redactor Șef Adjunct

În 2019, industria de gaming din România a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 200 de milioane de dolari. Banii au venit de la cele 100 de studiouri de gaming și peste 6.000 de angajați care produc, în special, jocuri pentru marile companii din afară.

De exemplu, FIFA este produs aproape în întregime în București, iar Ubisoft produce o bună parte din seria Assassin's Creed tot în Capitală.

Închiși în case din cauza pandemiei, câți dintre noi n-am pornit un joc video ca să mai alungăm din plictiseală? Sau câți dintre noi avem instalat cel puțin un joc pe telefon? 

Dacă pentru mulți, jocurile sunt doar un mod de relaxare și de pierdut timpul între stațiile de metrou, pentru Toma Nicolau, gamer și gazda „Bloggers Lan Party” (eveniment exclusivist dedicat gamerilor și creatorilor de conținut de gaming) și Marius Radu, organizatorul „Bucharest Gaming Week”, singurul eveniment din România dedicat exclusiv industriei de gaming, jocurile sunt un stil de viață și o sursă de venit. 

Ambii și-au transformat pasiunea pentru gaming în afacere și consideră că România are un potențial uriaș și încă neexploatat în a face bani din gaming. 

Însă el va rămâne în continuare așa, în lipsa unei colaborări strategice între studiourile de gaming și instituțiile statului. Exemplu cel mai bun este Polonia, unde, în urmă cu câțiva ani, guvernul a lansat un program de finanțare și susținere a antreprenorilor din gaming. Rezultatul? Unul dintre cele mai vândute jocuri video, The Witcher, este polonez și industria de gaming generează venituri de câteva miliarde de euro anual.

De la bătut mingea pe maidan, la bătut mingea în FIFA

Marius Radu, când bătea pe toată lumea internet caffe la FIFA 2. Foto Marius Radu

Cu Toma și Marius am stat de vorbă într-o vineri. Pe la prânz, să nu ne amestecăm cu orarul de streaming al lui Toma. Marius a venit la întâlnire cu câinele lui, Chili, pe care l-a ținut în brațe tot timpul.

De șase luni, în fiecare seară după 21.00, Toma are program de lucru. Intră pe Twitch (n.r. cea mai mare platformă de live streaming), unde urmăritorii îl așteaptă să-l vadă jucându-se. Odată intrat în joc, nu-l mai ridici de la calculator mai bine de cinci ore. Ca la job. Și chiar asta e pentru el. 

Pe Marius ai noroc dacă-l vezi. Nu-i place să apară în public și preferă să fie omul din spate. Când îl întrebi cu ce se ocupă, îți va spune că este organizatorul singurului eveniment din România dedicat exclusiv industriei de gaming, dar nu uită să adauge că, la bază, e la rândul lui gamer. Jucător de FIFA, mai exact, și unul atât de bun, că a ajuns chiar campion național.

„De apucat să mă joc, am făcut-o probabil pe la jumătatea anilor ‘90, când au început să apară tot felul de gadgeturi de jocuri prin România, inclusiv primele calculatoare.

Prima oară am pus mâna pe un calculator când aveam vreo 12 ani, la un unchi care avea un Pentium 2 la care m-am jucat Mortal Kombat și FIFA. Atunci am avut o perioadă și în care asamblam calculatoare, luam componente de la diferiți furnizori și le asamblam. Am început să fac asta prin cartier, le puneam adaos, le făceam să meargă și aia era. Eu eram băiatul cu calculatorul”, își amintește Marius.

Pasiunea pentru FIFA l-a ajutat să intre în contact cu cei de la Electronic Sports League, una dintre cele mai mari companii care se ocupă cu organizarea de competiții de gaming.  

„Când am început să văd cât de serioase sunt lucrurile la Electronic Sports League, am vrut să iau pulsul la ce se întâmplă în străinătate, unde era deja o industrie. După ce m-am angajat, am început demersurile pentru a aduce franciza ESL în România. I-am convins și am ajuns să fim reprezentanții lor aici. Atunci mi-am dat seama că, la un moment dat, aș putea trăi din a organiza evenimente în comunitatea gamerilor. Și tot de-atunci am început să am o meserie din asta”, spune Marius.

Interviu. Cristian Mungiu: Fiecare familie ar trebui să aibă o istorie personală scrisă undeva. Am avea, ca nație, o istorie mult mai bogată

Cunoscut pentru filme precum 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (pentru care a câștigat Palme d’Or), După dealuri, Amintiri din Epoca de Aur, RMN, Bacalaureat sau, recent, Jaful Secolului (ca scenarist), Cristian Mungiu apare acum și în ipostaza de scriitor. În volumul Tania Ionașcu, bunica mea. O biografie basarabeană, el evocă viața bunicii sale, pe baza însemnărilor făcute în timpul discuțiilor cu aceasta - despre copilăria în Basarabia, despre război și despre stabilirea la Iași.

De la discuții cu 40 de miniștri la #SpitalulSperanței. INTERVIU cu Mirela Nemțanu, director HOSPICE Casa Speranței

În România, mai bine de 550 de copii cu boli incurabile „se luptă pentru un singur pat” de spital. În acest context, HOSPICE Casa Speranței a început construcția primului spital din România dedicat exclusiv paliației pediatrice: 10 paturi în plus, o echipă de 70 de specialiști și peste 200 de copii internați pe an, într-un ecosistem care include ambulatoriu și îngrijire la domiciliu.

Bani dintr-o meserie care nu există

În 2017, Marius a devenit single player și a pus bazele unei afaceri. A ajuns organizatorul singurului eveniment dedicat exclusiv industriei de gaming din România, „Bucharest Gaming Week”.

Marius Radu. Foto din arhiva personală

„Am început să organizez evenimente, campanii, să ofer consultanță pentru brandurile care doreau să comunice cu gamerii, dar nu știau cum. Atunci am zis că e cazul să umplu eu golul ăsta și să-mi fac o firmă care să facă marketing și comunicare în domeniu. În prezent, jobul ăsta nici nu are un cod în nomenclator”, spune Marius.

În copilărie, Toma nu a fost băiatul cu calculatorul, ci fotbalistul care se antrena de câteva ori pe zi și pleca în cantonamente.

„Am început să joc fotbal, inconștient, de la doi ani, mi-au povestit ai mei. Loveam mingea când îmi ajungea până la genunchi. Gaming-ul era o modalitate de petrecere a timpului liber, pentru că nu aveam voie să merg pe bicicletă, să mă duc la ștrand sau să mă urc în copaci, pentru că riscam să mă lovesc. Trebuia să stau acasă.

Toma Nicolau. Foto Andrei Zdetovețchi

Am început cu un joc pe televizor, care se vedea alb-negru și avea o manetă cu un sigur buton, iar în ‘99, tata a venit acasă cu un Pentium 1. Tata era inginer electronist și lucra cu case de marcat, așa că avea acces și la calculatoare. A venit acasă cu un Pentium 1, care a costat cam 9 milioane de lei vechi și avea Windows 95 pe el. Era folosit, în principal, pentru Solitaire, se jucau ai mei.

Gaming-ul a devenit locul în care rămâneam eu cu mine, cu strategiile mele de joc”, își amintește Toma.

Succesul în industrie a venit, însă, accidental. După ce a renunțat la fotbal, Toma a continuat cu gaming-ul și să țină un blog de sport. Până în 2012, când i s-a făcut dor de un meci de Counter Strike „ca pe vremuri”. Dorință pe care, a descoperit Toma, o aveau și alți bloggeri. Așa că s-a gândit să organizeze o noapte de gaming.

„Am scris pe blog despre asta și cam atât. Nu-l vedeam ca pe un business încă. Cam cu o săptămână înainte de eveniment însă, am primit un telefon de la o agenție care se ocupa de Toshiba, că ar vrea să aducă niște laptopuri la eveniment, să se joace lumea pe ele. În naivitatea mea de student, am zis că da, să le aducă, moment în care cei de la agenție m-au întrebat cât ar costa toată treaba asta.”

Așa că pe 1 decembrie 2012 a avut loc prima ediție a Bloggers Lan Party.

Opt ani mai târziu, Toma a bifat 24 de ediții ale evenimentului dedicat comunității de gaming, la care vin creatori de conținut, „o petrecere de socializare la care gaming-ul aduce oamenii împreună”, cum o descrie.

Cum faci bani în timp ce te joci. Un club de gaming a transferat un jucător pentru 1.600.000 de dolari

Potrivit celor doi, dacă vrei să faci bani din pasiunea pentru gaming, poți urma trei direcții.

„Prima, să lucrezi în industria care face jocurile. Este cea mai importantă industrie creatoare din România și potențialul este uriaș. Toate studiourile caută să angajeze oameni, de la developeri la art directori. Ori îți faci propriul studio (așa numitele Indie Studios) și începi proiectul cu o echipă restrânsă, sperând să dai lovitura (fie să te cumpere un studio mare, fie să găsești un investitor căruia să-i placă jocul), ori te angajezi. Salariile medii în studiourile de genul sunt de peste 1.500 de euro și poți ajunge lejer la 2.500-3.000 euro dacă ai ceva experiență și rezultate în industrie”, precizează Marius.

A doua cale ar fi să urmezi calea jucătorului profesionist. Dacă ești foarte, foarte bun la un joc și vezi că-i bați pe cei din jurul tău, poate că e cazul să devii un jucător profesionist.

Toma și gamerii. Foto Toma Nicolau

„În lume există oameni care câștigă milioane de dolari pe an pentru a fi jucători profesioniști. Sunt băieții și fete care câștigă zeci de mii de dolari pe lună salariu doar ca să se joace. Plus parte din premii, unde vorbim de milioane de dolari, la nivelul înalt. De curând, un club de gaming a transferat un jucător pentru 1.600.000 de dolari. Ăsta este nivelul la care vorbim acum. 

În România nu putem vorbi prea mult de partea de jucători pro. Sunt foarte puține echipe sau prea puțini jucători profesioniști care trăiesc strict din acest job. Nu putem vorbi de un club care să se autosusțină din sponsorizări și alte resurse, însă sunt în direcția aceea. Probabil că în România, un venit mediu pentru un gamer este între 500 și 1000 de euro pe lună.”

Industria de gaming are încasări mai mari decât cele de la Hollywood și muzică la un loc

„Ultima direcție este cea a creatorului de conținut. Cred că sunt peste 30-40 de creatori de conținut de gaming care au peste 100.000 de abonați, unii dintre ei având peste 2.000.000 abonați. Piața încă nu este matură și nu putem vorbi de niște sume clare pe care le primesc creatorii de conținut. De câțiva ani, aceștia au început să fie căutați de anumite branduri care vor să se asocieze cu ei pentru a ajunge la comunitățile lor”, spun Marius și Toma.

Bucharest Gaming Week, ediția a II-a. Foto BGW

De altfel, industria jocurilor video este cea mai dezvoltată industrie de entertainment din lume, depășindu-le pe cele ale muzicii și filmului. Un creator de conținut bun, îndrumat bine din spate, poate ajunge să câștige zeci de mii/sute de mii de euro anual, dacă poate combina plăcerea de a face conținut cu business-ul.

„Stereotipul principal cu care mă confrunt eu ca activist al industriei de gaming este creatorul de conținut de slabă calitate.

Nefiind niciun fel de reglementare în acest domeniu, creatori de conținut cu repere morale inexistente ajung să influențeze și să-și pună amprenta pe o întreagă generație. Așa se confundă numărul mare de vizualizări cu succesul când, de fapt, cantitatea nu înseamnă calitate, iar cel mai vizionat conținut de pe internetul românesc e format din scălămbăieli, circ, interjecții și manele”, este mesajul pe care vrea Toma să-l transmită. 

Loading...

În România, gaming-ul încă este în faza de „loading”, dar potențialul de dezvoltare este mare. 

„Avem o capacitate foarte mare de a atrage sute de milioane de euro anual în economia țării dacă se va face o strategie comună între studiouri și autorități. De exemplu, în Polonia cea mai importantă companie cotată la bursă, în acest moment, este un studio de jocuri (cotat la peste un miliard de euro). Se poate face acest lucru și în România, dacă se urmărește exemplul polonez, unde statul a ajutat foarte mult studiourile de gaming, cu linii de finanțări dedicate sau impozite mai mici”, spune Marius.

Bloggers Lan Party, ediția 5. Foto BLP

Pe lângă o colaborare public-privat, pentru ca industria de gaming să devină și mai vizibilă în România este necesară și o schimbare la nivelul mentalității colective.

„În ceea ce facem noi, cel mai mare impediment este mentalitatea societății. Gaming-ul încă este stigmatizat și văzut ca un subiect tabu. De la entități media, la persoane publice sau simpli oameni, gaming-ul este ceva blamat.

Nu mai suntem acolo din anii ‘90, când pierdeam vremea în internet cafe-uri. Gamerii sunt oameni normali, sociali. Nu ai cum fără să socializezi, nu poți să fii un jucător bun, să faci parte dintr-o echipă, dacă ești individualist, antisocial.

Am lucrat și cu statul și a fost greu să le explic unor funcționari publici ce e Counter-Strike sau League of Legends. La fel, au fost companii mari care au râs de ce facem și care, culmea, după vreo 2 ani au revenit spunând că vor și ei să facă ceva pe partea de gaming”, își amintește Marius.

„Am luat părțile rele din pandemie și le-am transformat în business”

Pandemia i-a afectat pe Toma și Marius, care n-au mai putut să organizeze evenimente cu mii de participanți dedicate industriei de gaming. Au profitat însă de ocazie și au regândit interacțiunea cu comunitatea în gameri. 

Toma Nicolau, în cadrul Bloggers Lan Party 2. Foto BLP

„Industria a crescut. Numărul de consumatori a crescut. Creatorii de conținut au avut de câștigat, dar organizatorii de evenimente au avut de pierdut. De asta am decis să dăm drumul unei idei de business care să aducă evenimentele de gaming în mediul online. Toma face asta pe canalul lui personal, dar am zis că este nevoie de un nivel mai mare decât camera unui singur creator de conținut, așa că am deschis un studio unde vom crea conținut video legat de gaming. Am luat părțile rele din pandemie și le-am transformat în business.

Am organizat în pandemie un turneu de FIFA, cu fotbaliști din divizia A, care s-a dat la TV, cu comentariu și tot. Sunt convins că dacă nu era pandemie și nu erau interzise meciurile, n-am fi văzut prea curând pe TV meciuri de FIFA între jucători din Liga I”, încheie Marius.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€