Taxarea călătorilor. Ministrul Transporturilor dă vina pe creșterea prețului la energie pentru scumpirea biletelor: „Nu e un lucru plăcut, dar nu putem opri metroul”

Oana Moisil

În contextul recesiunii tehnice, a celei mai mari inflații din Europa și a crizei din Orientul Mijlociu care a ridicat prețul motorinei la peste 10 lei pe litru, bucureștenii vor avea încă o grijă începând cu luna mai: călătoria cu metroul va fi mai scumpă cu 40%. 

Ultima scumpire a biletelor și abonamentelor la metrou a fost în ianuarie 2025 și aproape a dublat prețul unei călătorii – de la 3 la 5 lei 

„Metroul trebuie să își scoată cheltuielile. Dacă a crescut atât de mult prețul energiei, curentul consumat trebuie acoperit. Acesta este motivul pentru care dumnealor (n.red. Metrorex) propun această creștere. Plus inflația, plus faptul că Guvernul a dispus o diminuare a subvenției. De undeva, costurile trebuie acoperite”, a declarat ministrul Transporturilor luni, 6 aprilie, înainte de ședința cu Metrorex. 

Trei ore mai târziu, după încheierea ședinței, ministrul Ciprian Șerban a declarat pentru PressOne că, în contextul subvențiilor care nu acoperă costurile cu 160% mai mari la energie pentru Metrorex, altă soluție decât taxarea călătorilor nu s-a identificat: „nu e un lucru plăcut pe care trebuie să-l facem, dar nu putem opri metroul”. 

Întrebat ce alternative au fost luate în considerare, ministrul a declarat că subvențiile ar fi fost soluția – care, deși sunt foarte mari, nu acoperă nevoile Metrorex. 

„Nu primim mai multe subvenții de la stat. Bineînțeles, dacă Guvernul hotărăște să mărească subvenția, putem reduce de la 7 la 3 lei, dar nu este o soluție asta. Oricum avem subvenții în jur de 800 de milioane pe an. Mult, este mult”, a mai spus ministrul Transporturilor pentru PressOne. 

„O explicație cel puțin puerilă” 

În opinia analistului economic Adrian Negrescu, explicația oferită de ministrul Transporturilor – cum că prețul prea mare al energiei electrice scumpește și călătoriile cu metroul – denotă faptul că bugetul pe 2026 al companiei Metrorex „nu a fost făcut cum trebuie. Nu au luat în calcul scumpirea energiei de anul trecut. Atenție, nu din 2026! Să vii în 2026 să dai vina pe creșterea prețului la energie, când prețul la energie a explodat în vara anului trecut, mie mi se pare o explicație cel puțin puerilă”, a spus economistul pentru PressOne.

Persoane care stau la coadă pentru a intra în stația de metrou Pipera Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Adrian Negrescu consideră că ar trebui să existe mai multă transparență în ceea ce privește cheltuielile companiei care administrează metroul bucureștean. El a observat că se duc mai mulți bani pe cheltuielile salariale decât pe cele operaționale. 

„Datele bugetare oficiale din 2025 arată o discrepanță uriașă în gestionarea fondurilor. Salariile și sporurile reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli curente. Mai exact, cheltuielile cu personalul au ajuns să reprezinte 37,95% din totalul bugetului. Asta înseamnă un efort financiar de aproximativ 1,05 miliarde de lei direcționat exclusiv către angajați”, explică analistul într-o postare pe Facebook. 

De asemenea, economistul spune că nici pentru scumpirea din 2025, dar nici pentru cea adoptată astăzi, 6 aprilie 2026, nu există o „justificare economică concretă, dincolo de faptul că nu s-au plătit toate alocările bugetare din partea Ministerului de Finanțe”. 

„Veniturile obținute strict din vânzarea de bilete și abonamente sunt total insuficiente pentru a ține metroul în mișcare. Pentru a putea funcționa, compania se bazează an de an pe subvenții masive pompate direct de la bugetul de stat. Aceste ajutoare financiare guvernamentale depășesc în mod frecvent pragul uriaș de 700 sau chiar 800 de milioane de lei”, a adăugat Negrescu.  

Întrebat dacă a discutat cu Ministerul de Finanțe despre alte variante prin care Metrorex să-și acopere cheltuielile, altfel decât direct din buzunarele călătorilor, ministrul Transporturilor a spus că „am tot avut discuții, dar nici anul trecut n-am luat subvenția întreagă”.

„Nu aveam niciun simptom. Și totuși, eram la șase luni de cancer.” Cum genetica îți poate salva viata înainte să doară

Profilul genetic permite medicului să aleagă metoda potrivită și momentul potrivit pentru monitorizare. În unele cazuri, investigațiile încep cu ani mai devreme decât în screeningul standard. Scopul nu este găsirea bolii. Scopul este prevenirea ei sau detectarea într-un stadiu în care intervenția este minimă.

Medicul ChatGPT. Ce se întâmplă când îi ceri inteligenței artificiale să-ți interpreteze analizele

Indiferent de cât va evolua, un lucru rămâne valabil: ChatGPT nu e un medic prost. E ceva diferit: e un partener de conversație foarte convingător, care nu are nicio miză în a-ți spune adevărul și probabil că nici nu-l știe mai mult decât statistica în baza căreia funcționează.

Ce se întâmplă în alte state europene 

În ianuarie 2025, prețul pentru o călătorie cu metroul a crescut de la 3 la 5 lei. O cartelă cu 10 călătorii a ajuns să coste 40 lei, iar costul abonamentului pe o săptămână s-a ridicat la 45 de lei. Abonamentul lunar costă acum 100 de lei, abonamentul pe 6 luni e 500 lei, iar cel pe un an costă 900 lei.

Noile scumpiri pentru biletele de metrou, valabile începând cu 1 mai, arată astfel, conform HotNews: 

Față de alte țări – mai ales din Vestul Europei – transportul public din România e considerat printre cele mai accesibile din toată Europa. În același timp, salariile românilor sunt și printre cele mai mici din UE. 

Salariul minim brut lunar din România este de 4.325 lei. Doar în Bulgaria e mai rău, unde salariul minim brut este de aproximativ 3.200 lei, iar o călătorie cu metroul îi costă cam 4 lei pe bulgari.

Polonezii plătesc echivalentul în zloți a 5,24 lei pentru un bilet de metrou, dintr-un salariu minim brut de aproximativ 5.720 lei. În Franța, o călătorie cu metroul costă echivalentul în euro a 10,11 lei, în timp ce minimul brut lunar este de aproximativ 9.300 lei.

Luxemburg este singura țară din Uniunea Europeană unde transportul cu metroul, autobuzul, tramvaiul sau trenul (la clasa a 2-a) este gratuit. Salariul minim brut lunar este de aproximativ 16.530 lei pentru muncitorii calificați și 13.780 lei pentru cei necalificați. 

Foto: Lucian Muntean

Creșterea prețurilor la carburanți ca urmare a conflictului început de SUA și Israel în Iran crește importanța transportului public în toată lumea, iar printre recomandările Agenției Internaționale a Energiei se numără și utilizarea mai frecventă a mijloacelor de transport în comun. 

În acest context, autoritățile din Pakistan, de exemplu, au anunțat că toate mijloacele de transport public din capitala Islamabad vor fi gratuite pentru cel puțin o lună, începând din mai 2026, în timp ce-n statul Victoria din Australia, transportul public a devenit gratuit pe tot parcursul lunii aprilie, scrie The Guardian. 

Și de la nivelul Uniunii Europene au venit îndemnuri pentru folosirea cu predilecție a mijloacelor de transport în comun, în contextul crizei cauzate de conflictul din Iran, comisarul european pentru Energie atrăgând atenția asupra faptului că situația actuală nu va fi una de scurtă durată. 

„În toată UE se discută serios despre campanii de avertizare și de încurajare a reducerii consumului personal de motorină și benzină, în favoarea transportului în comun, mers pe jos, cu bicicleta, etc, iar noi mărim prețurile la metrou”, a scris pe Facebook analistul politic Vlad Adamescu.

Mereu mai scump 

Întrebat de PressOne dacă la nivelul Ministerului Transporturilor s-a discutat o scădere a prețurilor sau chiar o gratuitate la transportul public, cel puțin până când trece criza carburanților, ministrul Ciprian Șerban a spus că nu s-a discutat încă și că „ar trebui să vină ca o măsură din partea guvernului și să vedem și o formă de compensare. Pentru că acorzi gratuitate, dar cineva trebuie să plătească măcar o parte din cheltuieli și ajungem tot la subvenție”, e de părere ministrul PSD al transporturilor. 

Revenind la contextul economic global în care se întâmplă aceste scumpiri, economistul Adrian Negrescu consideră că „este absurd ca aceste servicii publice, care ar trebui să devină din ce în ce mai ieftine, devin mai scumpe, din perspectiva modului în care statul se raportează la politicile publice, la cetățenii săi – pe care, în loc să-i protejeze, îi taxează inclusiv atunci când vor să meargă la serviciu”.