Suntem răi, oameni buni. Cum o știre care ar fi trebuit să fie despre Evaluarea Națională a devenit instrument de hărțuire a unei eleve

Oana Moisil

De când s-a sfârșit proba la matematică de la Evaluarea Națională din 24 iunie, mii de păreri răutăcioase curg în secțiunea de comentarii a unui videoclip în care o adolescentă, ieșită de câteva clipe de la examen, spune zâmbind că nu s-a descurcat foarte bine. Entuziasmul ei și faptul că are unghiile lungi s-au transformat într-o avalanșă de ipocrizie și violență împotriva copilei. 

Eleva de-a VIII-a vorbește cu bunica ei la telefon când o echipă de știri de la Antena 1 pune camera de filmat pe ea, pentru o transmisiune live.  

„A fost minunat, n-am știut absolut nimic”, glumește fata la telefon și în fața camerei îndreptată spre ea. Încă nu e dezmeticită din emoțiile examenului. 

Gluma ei, însă, e luată foarte în serios de jurnaliștii care și-au găsit titlu senzațional din această replică. 

Mărturia fetei despre cum n-a dormit toată noaptea dinaintea examenului nu se regăsește nici măcar în textul știrii, chiar dacă asta spune multe despre stresul pe care îl resimt elevii de-a VIII-a la Evaluarea Națională. 

„Mamaie, intră repede pe Antena 1, că mă dă la știri!”, spune entuziasmată eleva care este, probabil pentru prima dată, în fața unei echipe de la o televiziune națională. 

„Mamaie, intră să vezi ce nepoată inteligentă ai”, este unul dintre comentariile scrise la reel-ul de pe Facebook.

Vârsta cu cele mai provocatoare momente 

„E o copilă care în momentul acela era foarte entuziasmată și surprinsă că urma să fie la televizor”, spune Iulia Bunea, psihoterapeut și doctor în psihologie. 

„Ce vedem e un copil care se află acum la 14 ani, poate în cele mai dificile momente ale adolescenței. La vârsta asta sunt unele dintre cele mai provocatoare momente, când suntem foarte sensibili la tot ceea ce înseamnă percepție socială”, adaugă experta. 

Eleva îi povestește jurnalistei Mădălina Iacob de la Observator cum crede că s-a descurcat la examenul de matematică: a făcut câteva grile, dar la geometrie a fost greu. 

Dificultatea probei a fost confirmată și de specialiști în educație. 

Alin Munteanu, profesor de matematică, a spus pentru EuroNews că subiectele i s-au părut „foarte grele”, iar „geometria a creat cele mai mari probleme. La problemele 4 și 5 mi-au luat mie, ca profesor, trei pagini de scris”.

Fata filmată de Antena 1 spune că n-a reușit să facă un exercițiu și că speră să ia nota 4 sau 5. 

În momentul în care i s-a pus prima întrebare, ea trăia deja „un val de emoții care o fac automat foarte, foarte vulnerabilă în astfel de situații”, explică psihoterapeuta Iulia Bunea. Un val de emoții firești pe care s-au urcat niște jurnaliști, fără să se pună o clipă în locul copilei

Francis Fukuyama: Rusia s-ar putea prăbuși înaintea Ucrainei

Fukuyama vorbește despre căderea lui Viktor Orbán și explică de ce succesul lui Péter Magyar în înlocuirea establishmentului populist de dreapta din Ungaria ar putea oferi lecții utile și pentru Statele Unite. Tot el explică de ce crede că regimul lui Putin s-ar putea prăbuși, în cele din urmă, înaintea celui ucrainean.

Nicușor Dan și prietenii săi. Cum să dai țara în mâinile demagogilor - rețeta rapidă

Reconcilierea se poate face doar la firul ierbii. Și nu mimând interesul, ci efectiv implicând societatea civilă reală, oamenii care țin pe umerii lor această țară. Dialogând cu ei, concepând împreună cu ei politicile publice, implicându-i în propriul lor viitor, iar nu dictându-l de sus. Și în niciun caz prin coterii politice.

Una dintre întrebările reporterei se referă la cum scrie eleva cu unghiile lungi, la care adolescenta răspunde în glumă: „Am scris foarte frumos, spui că sunt Eminescu. M-a meditat, a fost bunicul meu”. Umorul și sarcasmul par să nu fie observate de jurnalista care e mai preocupată de unghiile elevei. 

Această curiozitate, plus un cadru de câteva secunde cu geanta fetei, n-au nicio legătură cu un interviu despre Evaluarea Națională. Sunt, mai curând, exerciții de empatie la care au picat mii de oameni care au hărțuit și continuă să o facă, în timp ce scriu rândurile astea, o copilă de doar 14 ani.  

Reel-ul cu fata postat pe rețelele de socializare a strâns 4,3 milioane de vizualizări în 21 de ore. În comentarii e paradă de ipocrizie, cinism și violență online.

„Doamne ferește de generația asta! Când eram de vârsta ta, mergeam cu vitele pe câmp și învățam ca să ajung cineva în viață. Dimineața mergeam la școală, iar după ore stăteam cu vitele, cu cartea în brațe”, este un alt comentariu la postarea de pe Facebook.

La vârsta fetei care a fost aruncată în gura leilor de pe internet, orice etichetă lasă urme 

Fetele sunt cele mai vizate, întrucât despre ele se întreabă cel mai des așa-zișii adulți de ce se îmbracă cum se îmbracă și pe ele se grăbesc să le judece doar după aparențe. Dacă nu-i fustă scurtă, e cercelul din nas. Dacă nu-i părul vopsit, sunt unghiile lungi. Dacă nu-s tatuajele, e atitudinea. Și uneori sunt toate la un loc.

Adolescenta din filmarea de la Observator e tocată mărunt în comentarii pe care probabil le-a citit, la cât de distribuite au fost postările cu ea. De la verdicte despre moralitatea unei copile, la preziceri ale unui viitor nefericit, mii de femei și bărbați au pus la zid o fată care mai spune în interviu că speră „că restul copiilor s-au descurcat ok, să-i ajute Dumnezeu”. 

Cum o pot afecta pe elevă miile de comentarii în care e hărțuită? 

„Mai ales în perioada aceasta, 14-15 ani, trăim foarte intens emoțiile, experiențele subiective și cortexul prefrontal încă nu a ajuns la maturizarea în care să reușească să gestioneze și să regleze foarte bine ceea ce ni se întâmplă. Ceea ce face ca și momentul în care se întâmplă lucrurile acestea pentru ea să fie de un impact mare”, spune psihoterapeuta Iulia Bunea. 

Comentariile la adresa copilei arată multe despre cei care le-au scris. 

Când ești atacat în mediul online, „simți că ești atacat oriunde te-ai afla, chiar și în propria casă”, se arată într-un articol Unicef. Poate părea o situație fără scăpare. Efectele pot fi de lungă durată și pot afecta o persoană în multe feluri, mai scrie în articol. 

Copiii care sunt victime ale cyberbullying-ului se pot simți stânjeniți, furioși, supărați, rușinați, obosiți. Își pot pierde interesul pentru lucrurile care îi pasionează.

De asemenea, un raport Salvați Copiii din 2025 arată că „fetele sunt mai afectate în măsuri semnificativ mai ridicate comparativ cu băieții” când vorbim despre bullying online.

În miile de comentarii pe care le-a primit eleva filmată de Observator, mulți ironizează pasiunea ei pentru industria beauty. 

„Mi-ar plăcea să fac unghii, gene, păr, să am eu un salon micuț, drăguț, cochet”, a spus ea zâmbind viitorului. Câți copii știu ce vor să facă la 14 ani? Determinarea ei ar fi trebuit să primească aplauze. În schimb, a primit ură împachetată în superioritate. 

Întrebată dacă vrea să meargă la liceu, eleva zice că i-ar plăcea să dea „la Hurmuzescu”, un liceu tehnologic din București, „pe igienă și frumusețe, este un ghetou de liceu, dar cu ce medie o să-mi iasă mie, cred că e ok”.  

De ce doar cei care nu speră să ia o notă mare la Evaluarea Națională iau în calcul un liceu tehnologic? De ce sunt liceele tehnologice echivalente cu ghetoul pentru o copilă care vorbește corect, are simțul umorului și prezență de spirit? De ce o școală care te învață meserie de la 15 ani este văzută cu ochi răi, într-o țară în care ducem lipsă de tot mai mulți meseriași? Sunt întrebări care ar mai fi trebuit să reiasă din această filmare. 

În schimb, ce reiese din acest material jurnalistic este o imagine a României. Suntem răi, oameni buni.