Succesul, eşecul şi noua formă a referendumului din 2009

Raluca Pancu

Redactor

În 2009, aproximativ 8 milioane de români au votat pentru trecerea la un Parlament unicameral și pentru reducerea numărului de parlamentari la 300.

A fost vorba însă despre un referendum consultativ. Prin urmare, rezultatul a putut fi ignorat.

De atunci, la Parlament au fost depuse trei proiecte de lege menite să pună în aplicare una dintre schimbările votate în 2009. Două dintre ele au fost respinse.

Singura care a supravieţuit urmează să își primească votul final în plenul Camerei Deputaților, după ce a trecut tacit de Senat.

Am stat de vorbă cu fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean, care explică de ce rezultatul referendumului din 2009 nu a fost aplicat de Parlament și dacă această situaţie ar putea fi influențată în vreun fel de ceea ce se va întâmpla pe 6-7 octombrie, când românii sunt chemați la urne să se pronunțe pentru modificarea Constituției în sensul redefinirii familiei.

Traian Băsescu în 2009: „Politicienii nu s-au ţinut de cuvânt”

Pe 24 septembrie 2009, președintele Traian Băsescu, aflat la finalul primului mandat, propunea organizarea unui referendum pentru a consulta cetățenii în legătură cu trecerea la un Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la maximum 300.

Băsescu motiva consultarea populară cu faptul că, în cei 5 ani de mandat, nu reuşise să convingă partidele să formeze o comisie de revizuire a Constituției:

„Opţiunea mea de a organiza un referendum provine din aceea că, deși mi-au promis și în 2004, și în 2008, politicienii nu s-au ținut de cuvânt în reformarea Constituției”.

Un alt argument al preşedintelui Băsescu era că cele două schimbări propuse prin referendum ar duce la eficientizarea Parlamentului și la reducerea cheltuielilor de funcționare a aparatului de stat.

Traian Băsescu, în biroul său de la Cotroceni. Foto: Lucian Muntean

EXCLUSIV. Mircea Geoană a plagiat din doi președinți americani: Bill Clinton și George W. Bush

PressOne vă prezintă, astăzi, probele care demonstrează că Mircea Geoană a plagiat prin traducere, fără vreun fel de atribuire și fără ghilimele, zeci de pagini din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de președinții americani Bill Clinton și George W. Bush

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

Cât ne costă un parlamentar

În 2009, Parlamentul era format din 471 de deputați și senatori. După alegerile din 2012, desfăşurate după un alt sistem electoral, numărul lor a crescut la 588. În prezent, în Parlament sunt 329 de deputați și 136 de senatori (în total, 465).

Pe durata mandatului, parlamentarii primesc o indemnizaţie lunară care se calculează în funcţie de salariul minim pe economie. Ca atare, indemnizaţia a fost majorată cu 8% la 1 ianuarie 2018, în urma creşterii salariului minim pe economie de la 1.450 de lei la 1.900 de lei.

La această indemnizație se adaugă suma forfetară, diurnele, dar și decontările pentru cazare și transport. Astfel se ajunge ca suma lunară ce revine unui parlamentar să depășească 20.000 de lei. (Pentru detalii, un deputat USR a publicat anul trecut banii pe care îi încasează un parlamentar).

Rezultatele din 2009

La data de 22 octombrie 2009, Traian Băsescu a emis decretul pentru organizarea referendumului. Cetăţenii au fost chemați la vot chiar în ziua primului tur al alegerilor prezidențiale, pe 22 noiembrie 2009.

Rezultatul a arătat astfel: 77,78% dintre cei prezenţi la urne s-au pronunţat în favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% în favoarea reducerii numărului de parlamentari. Participarea a fost de 50,95% din numărul total al alegătorilor.

Ulterior, prin Hotărârea nr. 37 din 26 noiembrie 2009, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a constatat că a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului, confirmând rezultatele acestuia.

Hotărârea ar fi trebuit să fie prezentată într-o şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, fiind definitivă şi general obligatorie. Acest lucru nu s-a întâmplat nici până azi.

Pentru trecerea la un Parlament unicameral ar fi fost necesară modificarea Constituției, deci un nou referendum.

În schimb, pentru reducerea numărului de parlamentari ar fi fost suficient ca Parlamentul să adopte o lege.

Augustin Zegrean: „În mod normal, ar trebui să țină seama de el, deși nu este obligatoriu”

Într-o recentă postare pe Facebook, judecătorul Cristi Danileț afirmă că o eventuală aprobare a referendumului din 6-7 octombrie 2018 ar duce şi la aplicarea rezultatului referendumului din 2009.

„Referendumul odată aprobat va trebui să ducă la modificarea Constituției. Or, dacă se face acest lucru, trebuie să se pună în aplicare rezultatul referendumului din 2009 cu privire la Parlament unicameral cu 300 parlamentari. Pariez că niciun parlamentar nu își dorește acest lucru”, a scris Danileţ.

Contactat de PressOne, fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean îl contrazice:

„Nu, nu are nicio legătură una cu alta. În Constituția noastră sunt două feluri de referendumuri: sunt referendumuri consultative, cum a fost cel din 2009, și referendumuri obligatorii, cele privind revizuirea Constituției.

Ori de câte ori se adoptă o lege de revizuire a Constituției, legea respectivă trebuie supusă referendumului, pentru că actuala Constituție a fost adoptată prin referendum”.

Augustin Zegrean. Foto: ccr.ro

L-am întrebat pe judecătorul Augustin Zegrean dacă e posibil ca Parlamentul să nu mai pună în aplicare niciodată rezultatul referendumului din 2009.

„Eu cred că deja s-a întâmplat lucrul acesta. Cred că deja spunem «niciodată», pentru că au trecut atâția ani și nu s-a întâmplat nimic.

Referendumul consultativ se organizează pentru că politicienii vor să cunoască opinia poporului despre anumite evenimente.

În mod normal, ar trebui să țină seama de el, deși nu este obligatoriu”, a comentat Augustin Zegrean.

El a precizat că o eventuală sancționare a politicienilor care nu ţin seama de referendum poate fi făcută doar prin vot, la alegeri:

„«Bun, nu ne-ați ascultat, noi vrem un Parlament unicameral, voi nu vreți să îl faceți, nu vă mai votăm pe voi, votăm pe alții care vor». Numai poporul poate să îi sancționeze pe aleși”.

Foto: Lucian Muntean

Referendumul din 2009, resuscitat de PMP

După ce a devenit preşedinte al PMP şi senator, Traian Băsescu a transformat propunerea de reducere a numărului de parlamentari într-o temă predilectă a partidului pe care l-a fondat.

Astfel, PMP a depus la Parlament două inițiative legislative în acest sens.

Prima, din noiembrie 2015, a fost respinsă definitiv în februarie 2017; singurii care au votat „pentru” alături de PMP au fost reprezentanţii USR.

Cel de-al doilea proiect de lege a fost depus în februarie 2018.

„Celor de la PNL nu le vom cere sprijinul dintr-un motiv foarte simplu – anul acesta, legea a fost dezbătută în Parlament, iar PSD şi PNL au votat împotriva reducerii numărului de parlamentari la 300”, declara la acel moment președintele executiv al PMP, Eugen Tomac.

Proiectul PMP a fost adoptat tacit de Senat: nu s-a dat un vot, ci s-a depăşit termenul pentru dezbaterea sa, prin urmare se consideră adoptat.

Ajuns la Camera Deputaților, care este cameră decizională, a fost avizat negativ de către Comisiile reunite de Administrație și Justiție și urmează să primească votul final în plen.

Ce prevede inițiativa legislativă a PMP

Proiectul legislativ depus de PMP prevede ca Senatul să aibă 100 de membri, iar Camera Deputaţilor, 200.

Norma de reprezentare pentru Cameră ar urma să fie de 101.000 de locuitori pentru un mandat de deputat şi de 203.000 de locuitori pentru un senator.

Acum, norma de reprezentare este de 73.000 de locuitori pentru un deputat şi de 168.000 de locuitori pentru un senator.