Stejarul Mihai Macovei: "E o onoare să fiu căpitanul unor bărbați adevărați"

Valentin Șchiopu

Redactor

Naționala de rugby a României a produs marți cea mai spectaculoasă revenire din istoria Cupei Mondiale: a învins Canada cu 17-15, după ce, în minutul 50, era condusă cu 15-0.

Două eseuri reușite de căpitanul Mihai Macovei, urmate de transformările lui Florin Vlaicu, i-au adus pe Stejari aproape de adversari, 14-15. Apoi, cu doar două minute înainte de final, același Vlaicu a transformat o lovitură de pedeapsă, iar comentatorii britanici exclamau din cabinele arenei din Leicester: „It’s a Romanian fairy tale!”.

Oakstraordinary!, a fost jocul de cuvinte cu care site-ul oficial al competiției a gratulat fantastica performanță a României. (În engleză, „oak” înseamnă stejar.)

Despre istorica partidă disputată la Leicester am vorbit cu doi componenți ai naționalei, căpitanul Mihai Macovei și sud-africanul naturalizat Johan Van Heerden.

Stejarii, sărbătorind victoria cu Canada. Foto: rugbyworldcup.com

Eroul disputei a fost chiar căpitanul Mihai Macovei (29 de ani), jucător legitimat în Franța, la Colomiers. Născut în Gura Humorului, Macovei măsoară 1,93 de metri, cântărește 107 kilograme și joacă în linia a treia.

„Ar putea placa și un dinozaur”, au glumit pe Facebook specialiștii Cupei Mondiale, un compliment pentru jocul defensiv al liderului nostru. Statistica le dă dreptate. Macovei are cele mai multe placaje din turneu, 42, fiind urmat în clasament de georgianul Mamuka Gorgodze (40) și de un alt Stejar, Viorel Lucaci (39).

Imagine postată pe contul de Facebook al Cupei Mondiale

Macovei a povestit pentru PressOne cum au decurs lucrurile la pauză. Dintr-o oaste în retragere, blazată, naționala noastră a redescoperit gustul victoriei. Discursul antrenorului galez Lynn Howells a fost energizantul, plus o datorie față de Marius Tincu, antrenorul secund care și-a pierdut mama în urmă cu trei zile, dar a ales să rămână lângă echipă.

„Cel mai mult am jucat pentru Tincu. Ce a făcut el e un gest pe care puține persoane sunt capabile să-l facă. Apoi am vrut să-i dedicăm victoria colegului Ovidiu Tonița, care a părăsit Mondialul mai repede, accidentat. Pentru mulți dintre noi a fost cea mai importantă victorie din carieră. Antrenorul a venit la pauză și ne-a întrebat dacă ne recunoaștem în acei jucători care au evoluat în prima repriză. Presiunea era mare, am început timorat meciul. Dar, altfel, am simțit tot timpul că putem câștiga. Mă bucur că am reușit s-o facem”, a povestit Mihai Macovei.

Cele mai importante momente ale partidei:

Imaginile cu Florin Surugiu plângând cu sughițuri și bucuria românilor au produs emoție în rândul iubitorilor de rugby. „N-ați mai văzut un jucător de rugby plângând? Am eliberat toată presiunea pe care am acumulat-o. A fost un sentiment unic. M-am gândit la soția mea, care mi-a fost aproape mereu”, a mai spus Macovei.

În România, căpitanul Stejarilor a jucat numai la Baia Mare. Primul său contract a fost în valoare de 5 milioane de lei vechi pe lună.

Un element interesant e că Macovei joacă fără proteză. La un turneu de pregătire, și-a pierdut patru dinți într-un duel cu un adversar: „Au fost și accidentări grele, și momente dificile în cariera mea. A meritat efortul. Sunt căpitanul unei selecționate care a demonstrat tărie de caracter. E o onoare și o mândrie. Sunt căpitanul unei echipe de bărbați adevărați.”

Perfectul acrobat. Cercuri de putere cu Rareș Bogdan

Cine este Rareș Bogdan, capul de listă al PNL la alegerile europarlamentare. Un portret off the record.

Urmărit de 21 de colonei

Extraordinara poveste a lui Ion Olteanu şi a soţiei sale, Adriana, urmăriţi şi abuzaţi de Securitate în anii '80, pentru că voiau să emigreze în SUA.

Macovei reușește al doilea eseu al României. Foto: rugbyworldcup.com

Linia a doua a Stejarilor beneficiază de aportul unui alt munte de om, sud-africanul Johan „Savage” Van Heerden (28 de ani, 1,94 metri, 115 kilograme). De altfel, în lotul României mai sunt trei jucători „naturalizați”: georgianul Turașvili, neo-zeelandezul Mike Wirigi și tongalezul Paula Fakavainga Kinikinilau.

Johan a ajuns în România pe 19 iulie 2012. S-a adaptat relativ repede și a ajuns să joace pentru Stejari chiar dacă nu are cetățenia română.

„Am fost puțin speriat la început, dar oamenii din România m-au făcut să mă simt ca acasă. Pot spune că România a devenit noua mea casă. Îmi place mâncarea și faptul că românii sunt prietenoși. Urăsc traficul din București, când ajung acolo”, a spus Johan.

I se spune Johan Sălbaticul, poreclă cu care s-a ales în Africa de Sud. „Aveam părul mare și creț. Colegii mi-au spus că arăt și joc ca un sălbatic”.

Sud-africanul spune că a dansat pe muzică populară după ce România a învins Canada. E sigur că a avut parte de cel mai frumos epsiod din cariera sa. „Fiți siguri că, aseară, prin venele mele a curs sânge sută la sută românesc. Am văzut atâta pasiune, atâta intensitate și implicare emoțională, am pus atâta pasiune în acest meci. La pauză ne-am spus să stăm calmi, să ne relaxăm și să mergem să facem ceea ce trebuie. A ieșit perfect. Rugby-ul e un stil de viață. Nu aș putea trăi fără rugby. Sacrificiile sunt uriașe, dar la finalul unei zile de antrenament ești mai bun, mai puternic”, a mai spus Van Heerden.

Van Heerden sărbătorește victoria cu pumnul strâns

România va juca duminică în ultimul meci al grupei, cu Italia, la Exeter. Câștigătoarea va ocupa locul al treilea în grupă, care garantează prezența la următorul Campionat Mondial.

Echipa României împotriva Canadei: Fercu — Lemnaru, Kinikinilau, Vlaicu, Botezatu — Wiringi (Gal, 52), Surugiu (Calafeteanu, 23) — Lucaci (Carpo, 77), Macovei, V. Ursache — Van Heerden, Popârlan — P. Ion (A. Ursache, 46), Turașvili (Rădoi, 66), M. Lazăr (Țăruș, 75). Antrenor: Lynn Howells.