30/09/2015
Proiectul de lege al celor 16 parlamentari va intra în dezbaterea Senatului. Foto: Lucian Muntean

INFOGRAFIC. Cine sunt cei 60 de primari condamnați cu suspendare. Și cum vor partidele să-i salveze

Până în vara acestui an, un pasaj interpretabil din Legea ce reglementează statutul aleșilor locali le permitea primarilor condamnați cu suspendare să își păstreze mandatele.

La 8 iunie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a tranșat chestiunea printr-o decizie care stabilește că toți edilii condamnați definitiv, fie și cu suspendare, trebuie să fie demiși. Odată emisă decizia Înaltei Curți, cei mai mulți prefecți n-au avut încotro și au început să o aplice: au cerut caziere și, unde au depistat condamnări, au trecut la revocări din funcții.

Nu puțini sunt primarii care au refuzat să-și predea mandatul și care au atacat în instanță ordinele prefecților. Pe un front paralel, 16 parlamentari le-au sărit în ajutor: au întocmit un proiect de lege care anulează decizia ÎCCJ.

"Scăparea" legii

Până la 8 iunie 2015, revocarea primarilor condamnați depindea mai ales de judecători, care puteau ca, pe lângă condamnarea propriu-zisă, să adauge o pedeapsă accesorie, de interzicere a drepturilor electorale. Dacă era cuplată cu sentința, respectiva sancțiune atrăgea pierderea mandatului, dar și interdicția de a mai fi ales pentru o anumită perioadă. În lipsa interdicției explicite, primarii își păstrau mandatele.

Prefectul ar fi putut ca, după condamnare, să revoce totuși mandatul primarului printr-un ordin, în baza Legii 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Mai exact, el ar fi putut invoca articolul 15, alineatul 2, litera e), care prevede că mandatul unui primar sau al unui președinte de Consiliu Județean “încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri: (..) e) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate”.

Din nou însă, instanțele au avut interpretări diferite în privința acestui pasaj de lege. Primarii condamnați cu suspendare s-au apărat spunând că sintagma “pedeapsă privativă de libertate” ar viza, de fapt, doar condamnările cu executare.

Unii chiar au câștigat în instanță, iar judecătorii au aplicat legea în favoarea lor. Alți magistrați au interpretat contrariul, iar procesele intentate de primari prefecților care le cereau revocarea au continuat.

Ambiguitățile au fost alimentate și de faptul că, în noul Cod Penal, pedeapsa privativă de libertate este reglementată separat și presupune încarcerarea, în timp ce suspendarea are ca premisă posibilitatea de “îndreptare” a celui condamnat. Acesta nu are voie să comită vreo altă infracțiune într-o perioadă determinată, altminteri ajunge la închisoare.

Cum s-a ajuns la Decizia din 8 iunie

În plină ofensivă a edililor, Înalta Curte a fost sesizată de o instanță din Caraș-Severin. Povestea a pornit de la Ion Velescu, fost primar al comunei Luncavița, care fusese condamnat la 2 ani și jumătate de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Capul de acuzare: abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă gravă.

Velescu a fost suspendat din funcție de prefectul județului Caraș-Severin, dar a cerut în instanță anularea ordinului respectiv. Tribunalul Caraș-Severin a sesizat Înalta Curte, aceasta a emis ca răspuns Decizia din 8 iunie, astfel că cererea lui Velescu a fost respinsă.

Prin Decizia respectivă, care a devenit obligatorie pentru toate instanțele din țară la 1 iulie, când a fost publicată în Monitorul Oficial, ÎCCJ a pus capăt conflictelor care țineau de aplicarea legii. Astfel, judecătorii au stabilit că dispozițiile articolului 15 din Statutul aleșilor locali “sunt aplicabile în cazul condamnării, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Altfel spus, Decizia ÎCCJ a completat literalmente legea, astfel încât să nu mai existe loc de interpretare. Judecătorii au explicat că noțiunea de “suspendare condiționată a executării pedepsei” nu modifică încadrarea juridică, ci aceasta rămâne privativă de libertate, dar are drept efect neexecutarea acesteia, în timpul perioadei de încercare. Drept urmare, au decis că Statutul aleșilor locali nu face vreo diferență în caz de revocare a mandatului, pe criteriul executării pedepsei.

Cu această armă în mână, prefecții au trecut la revocări.

Ofensiva primarilor

O vedere de ansamblu arată că, în general, edilii orașelor mari nu au beneficiat de ambiguitatea propriului Statut în ce privește pierderea mandatului, dintr-un motiv simplu: judecătorii au dat sentințe cu executare. În alte cazuri, anchetele sunt în derulare.

Trebuie menționat însă că, potrivit analizelor apărute în presă până acum, peste 50% dintre primarii de municipii și președinții de Consilii Județene din întreaga țară sunt certați cu legea: fie condamnați cu executare, fie anchetați. Și puțini edili au demisionat înainte de aflarea sentinței, cum a procedat, de pildă, Radu Mazăre.

Nicio analiză de până acum, însă, nu a luat în considerare doar condamnările cu suspendare care fac obiectul conflictului dintre ÎCCJ și Parlament.

Am căutat, deci, primarii condamnați cu suspendare de la începutul lui 2014 și până acum. Am identificat 61, din 28 de județe. I-am inclus aici și pe cei condamnați mai devreme dar care sunt tot în funcție ori se judecă pentru a-și recăpăta mandatul.

Îi puteți afla din harta interactivă de mai jos (faceți click pe județe și urmăriți pătrățelele).

[conviction_map]

*

Unii dintre acești primari condamnați cu suspendare, precum Dorin Dăneșan, fost primar al Sighișoarei, au fost revocați la mai bine de un an după pronunțarea sentinței. În cazul lui Dăneșan a durat exact un an și 9 luni.

În alte cazuri, revocarea nu a venit niciodată, nici dacă aleșii au avut probleme suplimentare cu legea. În această situație este Minel Prina, fost primar al orașului Slatina, care a rămas în funcție până anul acesta, deși în decembrie 2012 fusese condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare. Mai mult, Prina a fost ales primar în 2013, adică după condamnare.

Anul acesta, el a fost pus sub urmărire penală în dosarul în care este acuzat și unul dintre predecesorii săi, Darius Vâlcov. În iunie, Prina a fost arestat la domiciliu, dar o decizie a instanței i-a permis să revină la Primărie. Câteva zile mai târziu, a demisionat.

Un alt caz controversat este cel al primarului din comuna Izvoarele, județul Giurgiu. Alin Stanciu Bănică, fost consultant al ex-ministrului de Finanțe Daniel Chițoiu, a fost condamnat, în aprilie 2015, la 3 ani de închisoare cu suspendare, pentru trafic de influență. Îndată ce prefectul Nina Carmen Crișu a emis ordinul de revocare din funcție, Bănică l-a atacat în instanță. La finele lunii iulie, Tribunalul Giurgiu a suspendat ordinul prefectului până la pronunțarea sentinței definitive în aceeași speță, programată pentru 1 octombrie. Până atunci, primarul din Izvoarele rămâne în funcție.

Există primari care au găsit și alte portițe ca să evite revocarea. În cazul primarului Mihăiță Troacă din localitatea gorjeană Padeș, secretarul Primăriei a fost, potrivit presei locale, cel care a tergiversat semnarea actelor. Nu a fost singura situație de acest fel. Edilii se folosesc de prevedere din lege care spune că prefectul are nevoie, pentru a emite ordinul de revocare, de un referat din partea secretarului Primăriei. În unele cazuri, referatul a întârziat, pur și simplu.

Procesele continuă

Cazurile precedente au arătat că revocarea este abia începutul: ca atare, primarii continuă să atace deciziile în instanță. Pe de o parte, cer suspendarea ordinului, ceea ce le permite să revină la Primărie pentru o perioadă scurtă, iar, pe de altă parte, cer anularea actului.

Așa se face că în multe localități mici s-a creat un adevărat haos administrativ: primarii care obțin suspendarea ordinului, dar nu și anularea sa, își reiau mandatul pentru un timp, după care, dacă instanța respinge anularea actului, sunt demiși automat.

În această sarabandă de procese, Decizia ÎCCJ din 8 iunie a avut, deci, un rol esențial: a retezat, teoretic, tentaculele caracatiței prin livrarea jurisprudenței. Procesele continuă însă, iar numeroși primari implicați în spețe vechi susțin că, practic, pedeapsa cu suspendare s-a încheiat, motiv pentru care pot reveni în fruntea localităților. În plus, Decizia ÎCCJ nu le interzice să candideze celor cărora instanța nu le-a aplicat, concret, sancțiunea accesorie.

"Soluția" parlamentarilor

Războiul pentru curățirea administrației locale care se poartă între două puteri ale statului – Legislativ și Justiție – poate lua însă o altă turnură. Cea mai recentă bătălie se dă în jurul unei propuneri de modificare a Statutului aleșilor locali.

Concret, 16 parlamentari din toate partidele, în frunte cu vicepreședintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, Ciprian Nica, au depus un proiect care prevede modificarea legii astfel încât doar primarii și consilierii condamnați cu executare să își piardă mandatele.

Cei 16 sunt: Petru Andea, Dorel Covaci, Florin Gheorghe, Sorin-Avram Iacoban, Ciprian Nica, Sorin Stragea – toți de la PSD; Antal István, Bónis István, Erdei Dolóczki István, Kerekes Károly, Moldovan Iosif, Szabó Ödön – UDMR; Mihăiță Calimente, Mircea Toader – PNL; Niculae Mircovici – Minorități și Steluța Cătăniciu – ALDE.

Propunerea lor – una redundantă, în condițiile în care, oricum, aleșii locali aflați după gratii nu își pot exercita mandatele – a fost respinsă de Camera Deputaților săptămâna trecută, dar urmează să intre în dezbaterea Senatului, care este Cameră decizională.

Prin acest proiect, întreaga clasă politică se opune, practic, Deciziei ÎCCJ.

În cazul în care propunerea celor 16 devine lege, Decizia Înaltei Curți nu va mai avea putere, iar primarii revocați ar putea fi repuși în funcții.

În expunerea de motive anexată propunerii legislative, cei 16 inițiatori susțin că aleșii care nu au fost condamnați cu executare merită să își păstreze mandatele, mai ales dacă le-au pierdut “pentru delicte minore, comise fără intenție și fără legătură cu exercitarea atribuțiilor ce le revin”. În apărarea colegilor condamnați cu suspendare, parlamentarii susțin că, de fapt, îi apără pe cetățenii care i-au votat pe respectivii edili.

“În alte cazuri, instanțele au ales interpretarea în spirit a prevederilor legii și, drept consecință, în urma condamnării la o pedeapsă cu suspendare, cei vizați și-au putut exercita în continuare atribuțiile de aleși locali. Această din urmă soluție a instanțelor de judecată este cea echitabilă, deoarece, pe de o parte, nu aduce atingere legitimității aleșilor locali asigurate prin votul cetățenilor, iar, pe de altă parte, conduce la armonizarea prevederilor Statutului aleșilor locali cu prevederile noului Cod Penal”, se spune în expunerea de motive semnată de cei 16.

Despre Decizia ÎCCJ care ar fi anulată în cazul în care proiectul le este aprobat, parlamentarii nu pomenesc nimic.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Ți-a plăcut articolul nostru?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim!

Donează