Stejarii seculari de la marginea Iașului sunt tăiați pentru a face loc generației următoare

Tăierile rase de arbori dintr-o pădure de la marginea Iașului au stârnit indignarea localnicilor în ultimele luni. Considerată „plămânul verde” al celui mai poluat oraș din țară, Pădurea Bârnova-Dobrovăț este exploatată legal, doar 1% din suprafață fiind protejată prin lege.

Peste 11.000 de oameni au semnat o petiție adresată ministrului Mediului, Costel Alexe, căruia îi cer să protejeze măcar o treime din pădure și să conserve arborii seculari din zonele de exploatare. La o întâlnire cu presa pe drumul către Dobrovăț, ministrul ieșean le-a promis inițiatorilor petiției că va face mai mult pentru protejarea pădurii Bârnova-Dobrovăț.

Pădurea Bârnova este Sit Natura 2000, un mecanism prin care Uniunea Europeană protejează zonele esențiale pentru anumite specii și habitate de importanță europeană.

Legislația europeană nu interzice tăierea arborilor în suprafețele protejate, însă statele membre sunt responsabile cu luarea de măsuri adecvate în scopul de a se evita deteriorarea habitatelor și perturbarea semnificativă a speciilor din siturile Natura 2000.

Planul de management pentru Pădurea Bârnova, elaborat în 2015, lăuda Direcția Silvică locală pentru starea bună de conservare a habitatelor
de pădure, însă observa că „practicile silvice și-au pus amprenta asupra structurii fitocenozelor forestiere”.

Același document avertiza că „practicile silvice de exploatare rasă în parchet ar putea amenința populațiile de Cypripedium calceolus” (n.r. orhideea Papucul-doamnei) și recomanda „menținerea stejarilor seculari și a unei structuri relativ pluriene a pădurii” pentru conservarea speciei Cerambyx cerdo, croitorul mare al stejarului.

Despre tăierile de stejar din ultima vreme, Direcția Silvică Iași susține că ele respectă legislația în vigoare și fac parte dintr-un plan de „regenerare naturală” prin care „se realizează trecerea arboretelor și a pădurii de la o generație la alta”.

În următorii ani, amenajamentele celor trei ocoale silvice care gestionează Pădurea Bârnova prevăd lucrări de racordare pe o suprafață de peste 600 de hectare, pentru acest an fiind planificat pentru exploatare un volum de 33.836 mc de lemn. În următorii ani, volumul mediu de lemn exploatat ar urma să crească la 53.000 mc pe an.

Dacă nevoia de cherestea ar fi principalul criteriu care ar determina gospodărirea unei păduri, silvicultorii ar fi îndreptățiți să taie stejarii „ajunși la vârsta exploatabilității”. Dar ieșenii care au semnat petiția pentru salvarea arborilor seculari ai Iașului sunt îngrijorați că prin „punerea în valoare a masei lemnoase” din pădurea Bârnova-Dobrovăț se pierde mai mult decât se câștigă.

„Avem norocul că pădurea a fost declarată sit Natura 2000 sub denumirea de Pădurea Bârnova-Repedea. Prin aceasta se recunoaște deosebita ei valoare. Avem însă ghinionul că în Pădurea Bârnova-Repedea se exploatează în regim de producție, comercial, pe 99% de suprafață.

Mare parte din pădure fiind seculară, asta înseamnă că, din perspectiva silvicultorilor, ea trebuie «recoltată», «reîntinerită». Înțelegem și perspectiva economică, dar credem că balanța este complet dezechilibrată în acest sens. În special când e vorba de păduri care sunt în proprietatea statului, nu private”, spune Mihai Diac, inițiatorul petiției „Salvați Codrii seculari ai Iașului!”.

Semnatarii petiției speră să îl convingă pe ministrul Mediului, Costel Alexe, stabilit în Iași și lider al filialei județene PNL, să treacă din producție în protecție măcar 35% din suprafața Pădurii Bârnova și să conserve arborii seculari, care au un rol în păstrarea habitatului natural, chiar și după ce se usucă.

„Arborii bătrâni creează microhabitat, adăpost, loc de reproducere și reprezintă sursă de hrană pentru o lungă serie de vertebrate (specii rare pasari de bufnite si ciocanitori) și nevertebrate (insecte consumatoare de lemn mort).

Arborii bătrâni produc cantități mari de semințe, iar acest lucru conferă o mare putere de auto-regenerare pădurii. De aceea noi insistăm să se lase măcar seminceri, să nu se taie ras. Speciile protejate vor fi primele afectate de tăierile rase. Ele sunt rare tocmai pentru că necesită pădure matură și sunt legate strict de prezența arborilor bătrâni.

Cât cinism în fraza repetată de silvicultori: «Prin tăieri regenerăm pădurea! Și ce scumpe sunt lucrările de regenerare!» Pădurile nu au nevoie de oameni pentru a exista și prospera, ele au nevoie de arbori bătrâni”, susține biologul ieșean Ștefan Aniței.

Totodată, specialiștii avertizează că arborii bătrâni au un rol esențial pentru calitatea aerului din Iași, cel mai poluat oraș din România în 2019. Cercetătorul Silviu Gurlui, directorul Laboratorului de Optica Atmosferei, Spectroscopie şi Laseri de la Facultatea de Fizică din Iași, explică ce se pierde prin tăierea arborilor seculari:

„Pădurea, chiar și îmbătrânită, oferă o securitate mai mare populației pentru că aduce un echilibru termic, de umiditate, de reținere a particulelor nocive din atmosferă. Reținerea poluanților din atmosferă se face cel mai mult de către copacii foarte înalți, viguroși, de cei care sunt la maturitate, cei care au o masă lemnoasă mare, coroana mare de ramuri și frunze.
Plantațiile de regenerare nu pot suplini nimic din ce oferă copacii ajunși sau trecuți de maturitate.

Se impune o amânare pe cât posibil a activităților de tăiere de orice fel. Se impune pregătirea, în paralel, de plantații noi, atent supravegheate, îngrijite, cu copaci care să crească repede și la înălțime mare, iar când aceștia ajung la maturitate, pentru fiecare copac crescut să tăiem câte un copac îmbătrânit. Până atunci, consider că este vital să se păstreze pădurea neatinsă și doar îngrijită, curățată, în acord cu regulile personalului silvic.”

Apelurile societății civile din Iași nu l-au înduplecat până acum pe ministrul Mediului să limiteze tăierile și să protejeze arborii seculari din pădurea Bârnova.

La sfârșitul săptămânii trecute, Costel Alexe a organizat o conferință de presă în aer liber, în apropierea unei parcele de 3.5 hectare trecute printr-un proces de regenerare naturală în urma căruia nu a mai rămas în picioare niciun arbor bătrân.

Alexe a insistat că tăierile stejarilor din zona Dobrovăț sunt conforme cu amenajamentul silvic și a explicat de ce, în ciuda presiunii publice, Ministerul Mediului nu-și permite să oprească tăierile.

Fiind o regie autonomă care se autofinanțează, Romsilva își asigură veniturile pentru lucrările silvice și pentru salariile silvicultorilor de pe urma exploatării lemnului din pădurile aflate în proprietatea statului.

„Paza pădurii, plantările de puieți și lucrările de întreținere se fac din banii proveniți din vânzarea lemnului. Dacă oprim acum exploatarea, nu vom mai avea bani nici pentru pază, nici pentru împădurire, nici pentru conservare.” – Costel Alexe

Ministrul Mediului, care susține că prioritatea mandatului său este stoparea tăierilor ilegale, nu pare la fel de hotărât să oprească tăierile legale care au un impact negativ asupra biodiversității. El spune că nici amenajamentele și nici legile silvice nu se pot modifica prin semnătura unui ministru, fiind nevoie în prealabil de dezbateri ample cu societatea civilă din Iași, cu specialiști de la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și Academia Română.

Totuși, Alexe i-a invitat pe inițiatorii petiției la dezbateri publice și a promis că, imediat după terminarea pandemiei, va lua măsuri pentru a proteja pădurile din jurul Iașului și a încuraja activitățile recreative în pădure.

În așteptarea măsurilor, ministrul a dat asigurări că pădurea Bârnova va fi „manageriată” de specialiștii silvici, „astfel încât generațiile următoare să se bucure și de mediu, și de materialul lemnos, ca resursă”. Dar dacă tăierile rase vor continua sub oblăduirea silvicultorilor, ieșenii se tem că nici măcar actuala generație nu mai are mult timp să se bucure de stejarii seculari din pădurea Bârnova-Dobrovăț.