Statul român vrea să finanțeze din PNRR softuri și programe informatice de mediu pentru care a decontat deja zeci de milioane de euro

Laura Popa

Reporter

181 de milioane de lei (mai bine de 36 de milioane de euro), bani europeni, au fost pierduți în proiecte de mediu care fie au „expirat”, fie nu le-a văzut nimeni niciodată. Acum, statul român cere bani din PNRR pentru readucerea la viață a acelorași proiecte. 

Raportări obligatorii pe un site de milioane de euro nefuncțional 

Potrivit unei ordonanțe de urgență din 2021, toate persoanele juridice care lucrează fizic într-un sediu trebuie să țină o evidență a deșeurilor pe care le produc și să le raporteze către Autoritatea Națională pentru Protecția Mediului (ANPM). De exemplu, dacă ești proprietarul unei cafenele, ești obligat să ții evidența tuturor deșeurilor rezultatele din activitatea cafenelei, inclusiv cele menajare și să o trimiți către ANPM. Altfel, riști amenzi de până la 40.000 de lei. 

Avertismente ignorate: De ce Oradea e un exemplu negativ la adaptarea în fața schimbărilor climatice

Când vine vorba de măsurile concrete pentru provocările legate de valurile de căldură, în Oradea se plantează arbori și se fac spații publice cu apă. Primăria recunoaște că e nevoie de un Plan de acțiune pentru valurile de căldură, însă acesta nu a fost finanțat încă.

Spotmedia.ro: De ce îl ajută Elon Musk pe Călin Georgescu. Se apropie o furtună perfectă de România (Interviu)

De ce Elon Musk preia mesajele lui Călin Georgescu, un semnal care poate fi interpretat drept validare și, în orice caz, capitalizat de echipa izolaționistă a lui Georgescu? Și cum să răspundem presiunilor americane pentru frații Tate, acuzați în România de fapte penale grave, inclusiv agresiune sexuală?

Roxana este o antreprenoare din București. Ține de trei ani evidența deșeurilor pe care le produce la birou, pe care obișnuia să o trimită pe e-mail către ANPM. Anul acesta a hotărât să facă asta prin Sistemul Informatic Integrat de Mediu (SIM). 

„Am încercat de vreo două ori, a picat site-ul. După care am intrat iar, a mers jumătate de site, după care am ajuns în punctul în care trebuia să completez longitudine și latitudine de la adresa societății și m-am blocat”, povestește Roxana. Când a încercat iar să se înregistreze, a primit mesajul că sistemul este nefuncțional. 

Am încercat și noi să ne înregistrăm în SIM, ca persoană fizică, dar și juridică. Nu o dată, ci de trei ori. De fiecare dată ne-am lovit de „o problemă.”

În realitate, problema are rădăcini adânci. Sistemul Integrat de Mediu ar fi trebuit să digitalizeze întreg domeniul. SIM promitea următoarele: orice aviz de mediu ar fi putut fi obținut online, iar raportările obligatorii pentru operatorii economici ar fi putut fi încărcate online, prin intermediul contului aferent fiecărei societăți comerciale. Nu în ultimul rând, sistemul ar fi făcut posibilă monitorizarea în timp real a indicatorilor de mediu, precum poluarea aerului, deșeuri sau emisii, în contextul în care înainte de SIM toate aceste informații se găseau în documente excel, imposibil de urmărit în timp real. 

Mai mult, în baza informațiilor de mediu existente în SIM, Agenția Națională pentru Protecția Mediului ar fi urmat să întocmească rapoartele anuale privind, de exemplu, numărul de deșeuri colectate de România. Raport care, ulterior, este trimis și către Comisia Europeană. 

În contextul în care România reciclează puțin peste 11% din deșeurile totale, cifră denaturată oricum de raportări incorecte, după cum au demonstrat într-o investigație cei de la Recorder, modul în care sunt colectate și valorificate informațiile de mediu este vital pentru dezvoltarea unor politici coerente în domeniu. 

Astfel, în 2016, potrivit unui răspuns oferit PressOne de către Ministerul Mediului, este încheiat contractul de finanțare pentru implementarea SIM, beneficiar final ANPM. Valoarea totală? Peste 87 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 20 de milioane de euro, la cursul din 2016. Banii proveneau din fonduri europene ( Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice). 

Rise Project a arătat cum, prin intermediul unei licitații restrânse, contractul a fost câștigat de un consorțiu de firme aflate în legătură directă cu fostul politician și om de afaceri Sebastian Ghiță, actual fugar. 

Sfârșitul rapid al sistemului de milioane de euro 

În 2025, la nouă ani de la semnarea contractului de finanțare de milioane de euro, sistemul a ajuns la „end of life” (nr. termen folosit pentru a descrie că anumite componente sau tehnologii utilizate într-un proiect nu vor mai fi disponibile și/sau actualizate), conform aceluiași răspuns oferit redacție de către Ministerul Mediului. 

În plus, o problemă majoră care a contribuit la proasta funcționare a sistemului a fost reprezentată de lipsa fondurilor alocate pentru lucrări de mentenanță. Aspect validat și de mesajul primit de Roxana în urma încercărilor multiple de a se înregistra în site, dar și de avertismentul care apare atunci când cauți pe Google „raportare ANPM.”

În acest context, ce face Autoritatea Națională pentru Protecția Mediului, principalul beneficiar al proiectului eșuat? Mai scrie un al doilea proiect, de data asta pentru fonduri din PNRR. 

„ANPM are în derulare proiectul PNRR C7/I5 - „Servicii publice de mediu digitalizate pentru Agenția Națională Pentru Protecția Mediului”, prin care se vor rescrie și actualiza până la data de 30.06.2026 serviciile electronice/publice de mediu, în conformitate cu legislația în vigoare, pe o tehnologie nouă, cu implementarea semnăturii electronice și a sistemului de plăți online”, informează Ministerul Mediului, instituție în subordinea căreia se află ANPM, într-un răspuns oferit PressOne. 

În ciuda nefuncționării sistemului, în presa locală apar numeroase comunicate de presă transmise de ANPM, prin care actorii vizați sunt îndemnați să folosească SIM pentru încărcarea rapoartelor. Cel mai recent exemplu este din ianuarie 2025, când atât un site de știri din Vrancea, cât și unul din Teleorman au preluat un comunicat de presă de la ANPM prin care operatorii economici erau direcționați către SIM pentru completarea chestionarului privind emisiile atmosferice. 

Proiectul care ar fi arătat proasta administrare a ariilor naturale protejate, dat dispărut 

La 1 ianuarie 2011, Autoritatea Națională pentru Protecția Mediului, în calitate de beneficiar, demara un proiect din fonduri europene care avea ca termen de finalizare septembrie 2016. Era vorba de proiectul cu numele „Sistem Integrat de Management și Conștientizare în România a Rețelei Natura 2000”. SINCRON, pe scurt. Cu peste 54 de milioane de lei (10 milioane de euro) ar fi urmat să fie dezvoltată o infrastructură care să permită urmărirea îndeplinirii măsurilor de management în toate ariile naturale protejate. 

„Din planurile de management trebuiau colectate toate măsurile și cine dorea să vadă ce restricții sau obligații sunt pe o anumită zonă, putea să intre pe acea platformă și să vadă. Pe de altă parte, autoritatea putea să urmărească implementarea măsurilor din planurile de management”, explică Florin Stoican, președinte Rețeaua pentru Natură Urbană. 

Una dintre principalele obligații ale administratorului unei arii naturale protejate din România este întocmirea unui plan de management. Un document în care sunt detaliate toate acțiunile necesare pentru buna conservare a zonei și îndeplinirea funcție pentru care ea a fost creată. 

Până-n 2018, ariile naturale protejate puteau fi date în custodie ONG-urilor, societăților comerciale sau instituțiilor de învățământ/cercetare care erau responsabile cu realizarea planurilor de management. Ori, prin SINCRON se dorea ca toți actorii implicați în gestionarea zonelor protejate să fie strânși într-un singur loc, pentru o verificare clară a îndeplinirii sau nu a măsurilor de management. 

„Acolo se aprindeau niște beculețe la deadline-uri. Puteai să intri oricând să chestionezi baza de date și să zici câte arii protejate au plan de management, câte au termenele depășite, cu cât, care sunt în zona critică și tu, ca autoritate, să iei niște măsuri”, adaugă expertul. 

Și fără proiect, și cu mai multă birocrație 

Scopul principal al proiectul, însă, n-a mai ajuns să fie îndeplinit, susține Stoican: „ce am văzut noi din proiectul acesta a fost doar partea de promovare, că au tipărit niște materiale, au făcut niște filmulețe pentru arii protejate și niște ghiduri”. 

În schimb, a fost îngreunată birocrația din spatele redactării planurilor de management, ș-așa ineficiente și lipsite de verficare în implementare.

„Singurul lucru concret cu care își bate capul lumea din domeniu e procedura de elaborare a planurilor de management, care s-a aprobat prin ordin de ministru și care e o catastrofă. Inclusiv oamenii care lucrează cu ele spun că nimeni nu le citește planurile de management, de unde să se apuce să mai și implementeze din ele”, afirmă președintele Rețeaua pentru Natură Urbană. 

PressOne a întrebat ministerul Mediului în ce stadiul se află proiectul, iar răspunsul este identic cu cel primit în cazul Sistemului Integrat de Mediu: proiectul a ajuns la „sfârșitul vieții”. 

„Proiectul SINCRON este «end of life», deoarece infrastructura hardware/software de bază, respectiv aplicația SINCRON, a fost dezvoltată/scrisă în anii 2011-2012”, este răspunsul oferit de minister. 

Asemănarea cu SIM nu se oprește aici: și acest al doilea proiect statul speră să-l resusciteze cu aceleași fonduri din PNRR: „ANPM a solicitat în cadrul proiectului PNRR C7/I5 (...) rescrierea și actualizarea legislativă a serviciului public oferit de proiectul SINCRON referitor la planurile de management ale ariilor naturale protejate, serviciu public ce va fi pus în funcțiune conform contractului de finanțare PNRR până în iunie 2026”. 

„E vorba de dublă finanțare. Ceri de două ori bani, dar pentru același lucru. Și au fost o grămadă de bani”, este concluzia lui Florin Stoican, președinte Rețeaua pentru Natură Urbană și director Oltenia de Sub Munte, geoparc aspirant UNESCO. 

„INSPIRE pune natura pe harta ta”, promisiunea neîndeplinită, dar pentru care s-au dat bani europeni

Un al treilea proiect de mediu ale cărui rezultatele nu le mai găsim astăzi este INSPIRE. Menit să fie adaptarea națională a directivei europene cu același nume, prin care se dorea construirea unei baze de date spațiale privind aspect ce țin de mediu, proiectul rămâne doar un motiv de laudă în materialele de promovare. 

„Dacă SINCRON însemna colectarea și centralizarea măsurilor de management, INSPIRE însemna limitele ariilor naturale protejate în format digital. Adică o bază de date cu toate limitele digitale și oricine dă click să găsească informații”, explică Florin Stoican.

Cu un buget de peste 40 de milioane de lei, fonduri europene, al doilea lucru pe care trebuia să-l facă proiectul era să corecteze anumite limite pentru unele arii protejate, pentru că există zone care au o descriere într-un act normativ și altă în altul. 

„Ministerul trebuia să dea o hotărâre de guvern pentru aprobarea limitelor oficiale și să știe toată lumea că alea sunt ele, nu să fie șapte variante și să o folosească fiecare pe aia pe care îi convine”, adaugă expertul.

Niciunul dintre cele două obiective n-a fost îndeplinit, susține președintele Rețelei pentru Natură Urbană. 

„La un moment dat au fost publicate pe site, dar neoficializate, și pentru că lumea le lua drept reper, nu le-a convenit și le-au dat jos”, explică Florin Stoican. 

În anumite colțuri de internet s-au mai păstrat și până-n prezent o serie de hărți rezultate din proiect, însă ele sunt departe de a fi date spațiale interactive, așa cum promitea proiectul. 

Hartă rezultată în cadrul proiectul INSPIRE de către Asociația Rangerilor din România, ONG parte din proiect și responsabil, conform informațiilor de pe site, cu furnizarea datelor pentru 282 de arii protejate.

Pe site-ul ministerului Mediu încă mai există o secțiune întreagă dedicată proiectului, unde apare și o trimitere către bazele de date spațiale.

Pe site-ul ministerului scrie că la limite.biodiversity.ro ar trebui să fie posibilă consultarea publică a limitelor ariilor protejate rezultate din proiect. Când, însă, deschizi link-urile aferente, descoperi că serverul pe care datele erau stocate nu mai există. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€