Statul român combate analfabetismul cu statistici mincinoase

Codruţa Simina

Redactor

Peste 7.000 de șomeri din județul Buzău au vârste între 16 și 25 de ani. Dintre aceștia, aproximativ 5.000 sunt analfabeți: nu știu să scrie ori să citească și se semnează cu degetul.

Majoritatea nu pot să-și găsească locuri de muncă și din cauză că trăiesc la țară și nu-și permit să facă naveta.

Aceste date au fost făcute publice la mijlocul lunii ianuarie de șeful Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă din Buzău, Ionel Tociu. Erau valabile pentru finalul lunii decembrie 2017.

Două săptămâni mai târziu, la solicitarea PressOne, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) comunica o statistică de la nivel național care, pentru același județ Buzău, raporta doar 917 astfel de șomeri − adică tineri care nu au împlinit 25 de ani, „fără studii, cu nivel de pregătire primar, gimnazial și profesional”.

În respectivul raport, ANOFM adaugă: în toată țara sunt 22.000 de astfel de șomeri.

Am încercat să aflăm cum au dispărut, între raportarea județului Buzău și cea națională, vreo 4.000 de șomeri analfabeți.

„Ei nu știu sensul acestui cuvânt, piesă„

L-am sunat pe Ionel Tociu, directorul Agenției de la Buzău. Ne-a spus că în datele oferite de el sunt șomeri numărați bob cu bob și că își asumă aceste informații.

Despre statistica de la Agenția Națională nu a vrut să comenteze: „Se mai greșește, se mai fac și erori”.

„În ceea ce privește Buzăul, este așa cum am arătat în ianuarie: 5.000 de tineri se semnează cu degetul. Eu îmi asum datele astea, pentru că sunt numărați bob cu bob, ca să zic așa, lunar.

Sunt oameni care nu au nicio șansă pe piața muncii. Ajung la alienare socială și neputință, sunt niște drame”, a detaliat Ionel Tociu.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

În opinia sa, soluțiile trebuie să pornească de la reducerea abandonului școlar.

„Prima soluție e ca școala românească să pună piciorul în prag. E o lipsă de educație care produce oameni fără șanse pe piața muncii.

Colegii mei de aici le propun mereu programul «A doua șansă», de exemplu. Dar majoritatea nici nu vor să audă. Nici măcar nu vor.

Le tot spunem: între un om cu zero clase și unul cu 8 clase, angajatorul îl va alege pe cel cu 8 clase, fiindcă acest ciclu școlar presupune și că ai învățat o rigoare socială și că înțelegi cuvintele. Presupune că unii dintre cei despre care vorbim ar putea să mute o piesă metalică.

Dar ei nu știu sensul acestui cuvânt, piesă.

Nu putem nici să-i încadrăm la cursurile noastre de calificare, pentru că e necesar să fi absolvit 8 clase ca să le poți frecventa. Practic, nu îi mai poți cuprinde sau ocupa”, spune șeful AJOFM Buzău.

Potrivit datelor naționale, județul Buzău are, după municipiul București, cel mai mare număr de șomeri înregistrați: peste 15.000. Este urmat de Teleorman și de Vaslui.

Din totalul de 15.000 de șomeri înregistrați în Buzău, doar 1.300 au absolvit liceul. 6.000 nu au niciun fel de studii sau nu au terminat clasele primare.

În schimb, statisticile de la nivel național, inclusiv cea primită de PressOne de la ANOFM, nu menționează niciunde analfabetismul.

Mai mult, nicio raportare a Institutului Național de Statistică realizată în afara recensămintelor nu face referire la analfabetism. La recensământul din 2011, România avea 245.000 de analfabeți.

Iar când spunem analfabet, vorbim despre noțiunea clasică: o persoană care nu știe să scrie și să citească.

Pentru că ar mai fi și ultima evaluare PISA, din 2015, confirmată de cel puțin un studiu național, realizat de un ONG. Și care arată că peste 40% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeți funcțional.

Asta înseamnă că știu să scrie și să citească, dar nu înțeleg sensul a ceea ce citesc. Nu pot selecta informația relevantă și nu pot efectua raționamente.

Și în acest caz, soluțiile ar trebui să vină tot de la Ministerul Educației.

Foto: Lucian Muntean

Ministerul Educației monitorizează!

În consecință, am întrebat oficial Ministerul Educației dacă a făcut vreo cercetare pentru a afla cauzele analfabetismului funcțional și dacă are vreo strategie de combatere a acestui fenomen.

Ministerul nu are așa ceva.

Într-un răspuns vădit incomplet, Biroul de Presă al instituției care gestionează sistemul de educație ne-a transmis următoarele:

„În ceea ce privește analfabetismul funcțional, acesta este monitorizat atât prin analiza rezultatelor înregistrate la evaluările naționale/Bacalaureat (date, de asemenea, disponibile în rapoartele privind starea învățământului), cât și prin analiza rezultatelor la evaluările internaționale.

Pe baza evaluărilor PIRLS au fost realizate sesiuni de formări și un set de resurse pentru cadrele didactice, în cadrul unui proiect al MEN în parteneriat cu Institutul de Științe ale Educației”.

Am solicitat și date legate de amploarea abandonului școlar. În acest caz, cu fonduri de la Banca Mondială, statul român are un plan de măsuri și o strategie.

Despre implementarea acestora și efectele pe care le produc, ministerul nu oferă date.

Potrivit celui mai recent Raport privind starea învățământului preuniversitar, 37.000 de copii au abandonat ciclul primar sau gimnaziul numai în anul școlar 2015-2016. Dintre aceștia, majoritatea trăiesc la țară, iar procentul băieților este mai mare decât al fetelor.

Raportul notează, de asemenea, că abandonul a crescut după adoptarea legii privind cei 10 ani de școală obligatorie.

„La nivel general, ratele ridicate ale abandonului școlar la început de ciclu de învățământ au drept cauză dificultățile de adaptare cu care se confruntă elevii la solicitările școlii, respectiv la trecerea de la un nivel de studiu la altul: stiluri de predare diferite, solicitări mai complexe în plan curricular, nu în ultimul rând diferențe semnificative în ceea ce priveşte numărul de ore/săptămână dedicate studiului. Este de remarcat tendința generală de scădere a ratei abandonului şcolar de la clasa de debut la cele de final de ciclu de învățământ, determinată, cel mai probabil, de adaptarea progresivă a elevilor la solicitările şcolare”.

Fragment din raportul privind
starea învățământului preuniversitar pe 2015-2016

*

Ministerul ne-a mai transmis că una dintre soluțiile pe care le va aplica este împrumutul de bune practici de la ONG-uri care au experiență în alfabetizare.

„În cadrul noului proiect de abilitare curriculară pentru cadrele didactice din învățământul primar și gimnazial (Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți − CRED), vor fi realizate parteneriate cu asociațiile implicate în promovarea alfabetizării, astfel încât materialele și experiențele valoroase dezvoltate de acestea în diverse proiecte-pilot să fie valorificate în cadrul sesiunilor de formare și în elaborarea ghidurilor pentru profesori”.

Programul de educație A doua șansă este tot un instrument creat de Minister pentru a-i ajuta pe adulții care nu au reușit să absolve învățământul primar.

Copii din Albița, județul Vaslui. Fotografie din arhiva lui Lucian Muntean

În nord-estul țării, procentul analfabetismului funcțional în zona rurală se duce către 70%

Am vrut să aflăm mai multe de la un om care n-a rămas într-un birou, ci s-a dus „pe teren” să afle adevărul și să găsească soluții.

Profesoara de matematică Liliana Romaniuc, coordonatoarea Asociației Române de Literație, se ocupă de peste 10 de ani de problema analfabetismului funcțional.

„Analfabetismul funcțional este foarte greu de adus în atenția publică, pentru că oamenilor nu le place să audă lucrurile acestea. Dar ele sunt realități și, ascunzându-le, nu le rezolvăm. Trebuie să fie recunoscute și apoi identificate soluții”, spune Liliana Romaniuc.

Timp de trei ani și jumătate, ea a condus un proiect, finanțat din fonduri norvegiene, care avea ca scop reducerea analfabetismului funcțional în județele regiunii Nord-Est: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.

Este exact genul de proiect despre care Ministerul susține că-i va servi ca model de bune practici.

„Am lucrat cu peste 450 de profesori în 32 de școli. În cadrul proiectului, axat pe instruirea profesorilor, am făcut o evaluare a elevilor folosind teste asemănătoare cu cele internaționale, la conceperea cărora am avut ajutorul a trei experți internaționali, din SUA, Germania și Norvegia.

Am verificat 8 – 9.000 de copii din clasele V-VIII. Avem studii de caz făcute în aceste școli, iar problemele cele mai mari sunt la vocabular, dar și la înțelegere, în mediul rural.

Rezultatele pe care le-am obținut vin să confirme și să reconfirme că ceea ce ne spun testele internaționale este adevărat. Rezultatele din școlile și județele unde am lucrat arată că procentul analfabetismului funcțional în zona urbană este undeva între 40 și 50%, iar în zona rurală se duce de multe ori către 70%.

Dar avem și școli care se situează undeva mai jos, 30-40%. Deci este o realitate, asta vreau să spun, iar cheia este să lucrăm cu profesorii”.

Am întrebat-o pe Liliana Romaniuc dacă Ministerul le-a solicitat rezultatele proiectului din nord-estul țării.

„Pe parcursul acestui proiect s-au schimbat vreo patru miniștri ai Educației. Am avut o relație apropiată cu Ministerul și a existat deschidere.

Noi vom aștepta o săptămână-două, să se așeze noul ministru, și îi vom duce aceste rezultate, precum și raportul unei audieri publice pe care am făcut-o în luna iulie, când am întrebat societatea dacă reducerea analfabetismului funcțional ar trebui să fie o prioritate a Ministerului Educației pentru 2018-2020″.

În schimb, rezultatele obținute de echipa Lilianei Romaniuc au fost incluse în setul de date al programului România Educată, propus de președintele Klaus Iohannis.

Acest program ar urma să genereze, în 2018, obiectivele educației și cercetării din România pentru următorii 12 ani, precum și o Strategie pentru sectorul educație și cercetare la orizontul 2018-2030.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€