Specialist OMS, despre vaccinare: Dacă acoperim la un nivel înalt pe cei vulnerabili, avem mai puțini oameni care ajung la spital și mor

România ar trebui să-și reanalizeze strategia de vaccinare periodic și să se asigure că persoanele în vârstă și cele vulnerabile primesc vaccinul, pentru a fi protejate de valurile de COVID-19 viitoare. În plus, pentru a contracara pandemia, nu avem voie să renunțăm la celelalte măsuri care am văzut deja că funcționează: purtarea măștii și distanțarea socială.

Asta spune Siddharta Sankar Datta, consilier regional al Organizației Mondiale a Sănătății pe probleme de imunizare și control al bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. Într-un interviu pentru PressOne, el a vorbit despre ce trebuie să conțină o strategie de vaccinare care ajunge la grupurile vulnerabile și ce șanse are România să atingă o țintă de 40% din populație vaccinată la finalul lunii decembrie.

Reporter: În acest moment, România are un procent de acoperire a vaccinării de puțin peste 33%. Avem șansa să atingem imunitatea de grup la această rată?

Siddharta Datta: Voi încerca să vă răspund la această întrebare în două părți. Una se referă la atingerea unor obiective. Avem trei obiective diferite: spunem că țările trebuie să atingă un procent de 10% din totalul populației la finalul lui septembrie, 40% la finalul anului și 70% la mijlocul lui 2022.

Și e important să înțelegem că atunci când am setat aceste obiective, am făcut-o pe baza cunoștințelor despre vaccin. Ceea ce știm despre vaccinurile împotriva COVID-19 este că protejează populația de formele grave ale bolii și de deces. Dacă mă vaccinez, știu că nu voi sfârși la ATI și nu voi muri. În schimb, nu avem suficiente date pentru a spune acum dacă vaccinurile stopează transmisia bolii sau infectarea. Dar primim semnale că ar fi așa.  

După cum ați spus, România a atins un procent de peste 30% din populație, deci, bineînțeles, mai are un drum lung. Cred că e posibil să atingă 40% la finalul anului, dar cel mai important lucru pe care aș vrea să-l subliniez către dumneavoastră și cititorii dumneavoastră e că trebuie să protejăm persoanele cele mai vulnerabile din comunitățile noastre. 

Persoanele în vârstă, persoanele care suferă deja de alte boli, pentru că știm unde lovește virusul, bazat pe istoria sa de propagare pe care o putem vedea în ultimele 18 luni.

Știm că lovește în grupurile de oameni cu probleme medicale, care sfârșesc în spital și apoi spitalele devin supraîncărcate și blochează sistemul.
Așa că nu e vorba doar să mai vaccinăm până când atingem acele ținte de 10 sau 40 sau 70%, ci trebuie să ne asigurăm că persoanele care sunt vulnerabile primesc vaccinul. Acestea sunt cele mai importante elemente ale sistemului.

Dr. Siddharta Datta, Consilier regional, Organizația Mondială a Sănătății

 – În ceea ce privește vaccinarea persoanelor vulnerabile, știți ca România să fi avut vreo strategie în acest sens?

– Am avut runde de discuții cu Ministerul Sănătății și cu Institutul de Sănătate Publică din România, și am constatat că țara are o strategie – cum vor distribui vaccinul, cine îl primește… Iar strategia asta a fost pusă cap la cap anul trecut, când am știut că probabil cantitatea de vaccin va fi mai mică și voiam să fie clar pentru o cantitate mai mică cine ar trebui să primească vaccinul: adică să existe o prioritizare a grupurilor de populație. Așa că am prioritizat lucrătorii esențiali, pentru că sunt importanți, populația în vârstă și populația cu comorbidități. Am făcut această prioritizare pentru toate țările și regiunile cu care lucrăm.

Acum problema este: cum să ajungem la ei. Am aflat recent de la Ministerul Sănătății că au crescut capacitatea programului de vaccinare în termeni de a ajunge la grupurile de populație. 

Mai sunt două elemente: cât de convenabil e pentru populație să facă vaccinul și cât doresc să se vaccineze? Și aceste două elemente au nevoie să fie combinate. Obiectivul e ca fiecare membru eligibil să vină și să-și facă vaccinul, deci avem o problemă de cerere și una de acceptare.

Cele două trebuie să funcționeze mână în mână, deci să ne asigurăm că facem acest serviciu accesibil oamenilor și apoi că oamenii sunt dispuși să accepte vaccinul. Suntem conștienți de eforturile recente pe care le-a făcut România, dar trebuie făcut mai mult. Absolut! Nu există nicio îndoială în această privință.

Și dați-mi voie să mai subliniez ceva: acesta nu este doar cazul României. Sunt țări în regiunea noastră europeană care au sub 10% din populație vaccinată, pentru că, din nou, trebuie să ne asigurăm dacă există accesibilitate la vaccin sau nu. Țările fac eforturi să se asigure că atunci când vaccinul ajunge la ele, va ajunge și la oameni și aceștia îl vor accepta. 

Deci, avem nevoie să facem mai mult nu doar în România, ci în regiune, pentru a atinge acele praguri, de 10, 40 și 70%. 

– Aveți o proiecție despre cum va fi România afectată de pandemie de valurile viitoare de COVID-19 dacă nu reușim să atingem aceste ținte?

– Aș dori să mai aduc un unghi în această discuție: să nu uităm că vaccinarea e doar unul din instrumentele pe care le putem folosi pentru a reduce efectele pandemiei. Nu este singurul care va ajuta la oprirea ei. Știm că și alte măsuri funcționează, da? Și nu ar trebui să renunțăm la ele: nu ar trebui să renunțăm la purtarea măștii și distanțare sociale și celelalte măsuri. Știm că ele funcționează. Deci e o situație în care trebuie să facem totul, nu putem să ne culcăm pe-o ureche că uite, ne-am vaccinat.

Măsurile astea trebuie aplicate în totalitate, nu putem să le alegem doar pe cele care ne convin: fac doar asta, dar nu și cealaltă! Nu ajută. Și aici rolul populației e foarte important, pentru că vorbim despre o responsabilitate colectivă.
Există o responsabilitate a Guvernului și una a societății, a populației, pentru că sănătatea publică este cu și despre public. Și societatea trebuie să aibă un rol în asta.

Dr. Siddharta Datta, Consilier regional, Organizația Mondială a Sănătății

– Cu siguranță, însă nu mi-ați răspuns la întrebare. Vă întrebam dacă există proiecții la OMS care să ne arate cum vom fi afectați de valurile următoare – în primăvara anului viitor sau în toamnă – dacă nu atinge acel prag de 40% la finalul anului?

– Ceea ce se va întâmpla dacă România nu atinge procentul acela de 40% din populație mai depinde și de aplicarea celorlalte măsuri de reducere a efectelor pandemiei. Nu le putem evalua separat. Deocamdată vorbim de peste 30%, mai avem aproape trei luni: octombrie, noiembrie și decembrie, să fie atinsă acea țintă.

Poate va fi atinsă, trebuie să vedem cum merge trendul de acum. Nu aș vrea să punem problema în acești termeni: ce se va întâmpla dacă nu atingem 40%? Ci: unde va fi România dacă trendul actual continuă, și e scăzut – nu? Și ce se întâmplă cu aplicarea restului măsurilor în restul țării? Ce se întâmplă cu nevoia de a purta mască într-o întâlnire, ce se întâmplă cu distanțarea socială în spațiile unde oamenii nu pot avea o distanță de cel puțin un metru între ei?

– Sigur, am înțeles asta. Dar dacă ne uităm la trendul de acum, la ce ne putem aștepta în viitor?

– Cum spuneam, noi facem aceste analize. Le facem aproape la fiecare șase săptămâni, pentru că ne uităm la trend – și este un criteriu foarte volatil. Deci, dacă direcția rămâne aceeași – deși sunt convins că România va face mai mult – cel mai probabil se va atinge acel procent de 40%.

Problema este că va trebui să-și crească eforturile pentru a ajunge la 70% anul următor. E dificil să proiectăm asta acum, ce se va întâmpla în iunie sau iulie, 2022. Dar ceea ce facem noi e să ne combinăm eforturile cu ministerele sănătății pe termen lung, pentru a înțelege cum funcționează lucrurile. Ne întoarcem mereu, la câteva săptămâni, pentru a vedea ce merge sau ce e nevoie să fie schimbat.

– Credeți că autoritățile publice ar trebui să continue pe linia de până acum cu coordonarea campaniei de vaccinare împotriva COVID-19 sau au nevoie de strategii noi de a atinge segmente din populație?

– Mi se pare o întrebare foarte foarte importantă. Și ce ne spune literatura de specialitate – tuturor țărilor, nu doar României – e că trebuie să existe o reevaluare periodică a strategiilor și politicilor publice pe care le aplică autoritățile. Pentru că acesta este un program de vaccinare pe care niciuna din țările lumii nu l-a mai implementat până acum, în ultima sută de ani. Așa că nu știm.

Am făcut o strategie, pentru că fiecare țară are o strategie bazată pe propria înțelegere a situației – și această înțelegere datează de anul trecut. Dar când am început implementarea, mai multe țări din regiune s-au uitat din nou la strategia aceea și au evaluat: ce merge și ce nu merge? E un proces continuu, și trebuie să continuăm să-l facem, nu să ne oprim în octombrie 2021.

Și cum se face asta? E din nou o procedură pe care o avem cu toate țările: ne uităm la date și la numere, pe fiecare comunitate și în fiecare regiune din țară, pentru a înțelege ce regiune rămâne în urmă și apoi motivele: de ce se întâmplă asta, de ce ai performanțe scăzute acolo? 

Asta recomandă OMS Europa ca plan de acțiune. Le spunem țărilor să se uite la ceea ce se întâmplă la nivel micro, pentru a-și face o strategie bazată pe înțelegerea a ce se întâmplă la nivel local, pe experiența de acolo, nu pe un plan general al altei țări. Putem să învățăm din exemplele altor țări ce metode sau strategii funcționează. Ce mai face OMS – și face regulat – e să adune împreună toate țările, pentru a putea avea un schimb de experiență. 

Colaborarea noastră cu România presupune că ne uităm la strategii, ne uităm la ce s-a făcut și încercăm să recalibrăm. Dar cu siguranță, în România trebuie făcut mai mult pentru a ajunge din urmă acele obiective: 40% din populație vaccinată până la finalul anului și 70% până la mijlocul anului viitor. Dar trebuie să folosească date locale, să înțeleagă ce se întâmplă în grupurile de populație, să înțeleagă ce se întâmplă în comunități. 

– Când spuneți „să înțeleagă ce se întâmplă în comunități”, la ce anume vă referiți?

– Cred că pentru a înțelege, trebuie să ne uităm la două aspecte diferite. Unul e ce îi determină pe oameni să se vaccineze, celălalt se referă la bariere.

Să ne uităm la detalii: de ce într-o comunitate oamenii vin și se vaccinează, ce se întâmplă specific în acea comunitate și le facilitează oamenilor accesul la vaccin?
De ce oamenii din acea comunitate simt, în general, că ar trebui să se vaccineze?
Ce i-a ajutat să ajungă la centrul de vaccinare?
E cineva în acea comunitate care muncește pentru a-i aduce la centrul de vaccinare sau centrul le este la îndemână?
Și aceste analize sunt bune pentru că oferă modele pe care apoi restul țării le poate folosi.

Dr. Siddharta Datta, Consilier regional, Organizația Mondială a Sănătății

De asemenea, avem nevoie să înțelegem barierele. De ce nu vin. Înțelegerea acestor motive e de mare ajutor. Pentru că odată ce le cunoști, în acea comunitate specifică sau regiune, poți să faci și un plan de intervenție adaptat exact acelor nevoi specifice.

Poate centrul de sănătate trebuie deschis și în afara orarului: adică dacă oamenii lucrează între 9 și 17.00, poate să ținem centrul deschis și mai târziu. Dacă oamenii nu vin pentru că sunt prea departe de centru, atunci poate centrul trebuie să ajungă la ei, să existe echipe mobile. Și știm că în România există echipe mobile pentru vaccinare. 

Deci e important să înțelegem ambele aspecte. Și mai ales să înțelegem de ce funcționează în unele comunități și cum replicăm acel model în alte comunități din România. 

– În ultima săptămână, România a ajuns în topul țărilor cu decese zilnice din cauza pandemiei de COVID-19. Putem să spunem că acesta este și un efect al numărului de persoane vaccinate până acum?

– Cred că trebuie să ne uităm cu mare atenție la aceste date referitoare la decese: la grupele de vârstă ale persoanelor decedate, înainte să facem o judecată de valoare de acest tip.

Din datele pe care le-am văzut în Marea Britanie, în Israel sau Germania, care au procente foarte mari de populație inoculată, este că dacă am acoperit la un nivel înalt populația în vârstă, cu comorbidități, atunci avem mai puțini oameni care ajung la spital și mor.
Pentru că virusul e aici și nu va dispărea. Și atunci trebuie să ne asigurăm că cei vulnerabili primesc vaccinul.

Dr. Siddharta Datta, Consilier regional, Organizația Mondială a Sănătății

Și ce mai vreau să adaug aici e că imunizarea presupune o perioadă de timp de la administrarea vaccinului. Dacă te vaccinezi azi, nu înseamnă că mâine ești protejat de virus. Poți să te infectezi în perioada vaccinării, pentru că știm că e nevoie să treacă 14 zile de la a doua doză până când începem să avem anticorpi. Și acestea sunt elemente importante pe care trebuie să le avem în minte când ne uităm la procentul deceselor, și să nu uităm că de fapt ele sunt oameni, sunt familii. 

– Bineînțeles, tocmai de asta încercăm să înțelegem ce putem face pentru a preveni aceste decese. 

– Cum spuneam înainte, trebuie să ne folosim de toate instrumentele pe care le avem. Vedem că în țările cu acoperire mare la vaccinare, boala nu mai afectează atât de mult grupurile vulnerabile. Și fiecare țară trebuie să se asigure că a folosit vaccinarea pentru a pune în siguranță persoanele vulnerabile și cele în vârstă.

– În România, ni se spune de cele mai multe ori că motivul pentru care oamenii nu se vaccinează sunt știrile false și dezinformarea. Există vreun studiu derulat de OMS care să susțină această afirmație?

– Am încercat să vedem, alături de Ministerul Sănătății, care sunt specificitățile României, de ce nu vin pentru a se vaccina.  

Cea mai mare îngrijorare pe care am găsit-o este referitoare la siguranța vaccinului. Și, dacă mă întrebați pe mine, nu este doar o problemă a României, am văzut-o și în alte țări. Oamenii sunt îngrijorați.
Dar e la fel de important e să înțelegem că, dacă pornim acum la drum prin România, nu vom găsi un singur motiv major pentru care oamenii nu se vaccinează. Nu. Nu e cazul.

Dr. Siddharta Datta, Consilier regional, Organizația Mondială a Sănătății

Dacă ne uităm în spate la experiența României cu alte campanii de vaccinare, vom vedea cazuri similare. De pildă, la epidemia de pojar. Deci, trebuie să vedem că motivele nevaccinării sunt foarte specifice contextului, nu le putem generaliza.

Pentru COVID-19, oamenii au îndoieli legate de vaccin și apoi își iau informații din media online. Dar faptul că oamenii au îngrijorări nu înseamnă că sunt nehotărâți. O persoană care are îndoieli ia totuși o decizie pentru ea și pentru familia ei, e important ca noi să oferim informație corectă și de încredere.

La asta muncim cu România, să înzestrăm personalul medical cu aceste informații corecte și de încredere. Avem informații noi aproape în fiecare zi, și muncim cu Ministerul Sănătății și Institutul de Sănătate Publică pentru a obține personal medical și instituții profesionale care pot oferi informația aceasta corectă și în care oamenii să aibă încredere.

Pentru că oamenii gândesc așa: dacă nu sunt sigur, la cine mă duc?

La angajatul din sistemul de sănătate, care poate să îmi furnizeze un răspuns de încredere la întrebările mele.