Soarta pădurilor din România, la mâna partidelor care își fac calculele pentru alegeri. Noul Cod Silvic încă zace în sertarele din Parlament

Laura Popa

Redactor Șef Adjunct

O lege vitală care ar urma să protejeze pădurile din România și să încurajeze crearea de centuri verzi în jurul orașelor zace de câteva luni bune în sertarele comisiilor de la Camera Deputaților. 

Dacă noul proiect de Cod Silvic, obligatoriu prin PNRR, nu va fi votat înainte de alegeri, riscă să se transforme într-o inițiativă „care convine mai multor persoane”, avertizează specialiștii consultați de PressOne. 

„Luni (nr. 18 noiembrie), la ora 14:00, după ce parcurgem amendamentele, dăm vot pe acest proiect în comisia juridică”, au promis membrii Comisiei juridice din Camera Deputaților în cea mai recentă ședință în care ar fi urmat să se dezbată și voteze proiectul noului Cod Silvic. 

În aceeași zi, proiectul ar urma să fie pus în dezbatere și în Comisia de agricultură. Experții consultați de PressOne declară, însă, că este aproape imposibil realizarea unui raport comun în aceeași zi, astfel încât proiectul să intre în dezbatere în Camera Deputaților înainte de alegeri. 

În prezent, rapoartele comisiei juridice și de agricultură țin proiectului noului Cod Silvic departe de un vot final în Camera Deputaților și, prin urmare, de o posibilă adoptare.

Noul proiect de Cod Silvic ar urma să instituie centurile verzi din jurul marilor orașe, să descurajeze furtul de masă lemnoasă cu ajutorul, printre altele, a monitorizării video a drumurilor forestiere, să împingă statul la împădurirea terenurilor abandonate sau să permită accesul liber în păduri pentru turiști. 

Într-un interviu pentru PressOne, Laura Bouriaud, profesoară universitară la Facultatea de Silvicultură a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava și parte din consorțiu de experți care au lucrat la redactarea noului Cod Silvic, spune că până la finalul anului va exista un nou cod silvic. Întrebare este dacă va fi unul pentru păduri sau pentru protejarea altor interese.

PressOne: Cum a arătat proiectul noului Cod Silvic în varianta propusă de consorțiul de experți din care ați făcut și dumneavoastră parte și variantă care a fost depusă în procedură de urgență în Parlament?

Laura Bouriaud: În mai 2023, proiectul de cod silvic a fost depus conform contractului încheiat cu ministerul Mediului. Apoi membrii consorțiului au asistat ministerul prin participarea la câteva dezbateri interne, pe diferite teme care necesitau clarificare, după care au participat la dezbaterile publice care au fost organizate de către minister pe proiectul depus de consorțiu, fără însă a mai influența procesul decizional și de modificare a normelor juridice, care de la începutul lunii iunie a fost preluat integral de minister.

Au existat clarificări în diverse grupuri de lucru în luna iulie-august. În august au fost organizate două dezbateri publice cu destul de largă participare. Am fost la București la aceste dezbateri, au fost invitați toți actori din sistem, au participat și persoane fizice, și persoane juridice. 

S-au propus amendamente, o parte dintre ele au fost luate în considerare de Minister, au fost discuții foarte aprinse, în special pe accesul publicului în pădure și pe infracțiuni, dar și pe forma de organizare a administrațiilor silvice, pe proprietatea privată. 

După care a existat o perioadă de tăcere în care nu am mai auzit mai nimic de codul silvic și anul acesta a intrat la Senat, de unde a ieșit în 29 aprilie 2024, după ce a trecut prin comisii.

Iar acum se află în Camera Deputaților și așteaptă încă raport de la comisia juridică și cea de agricultură.

Din momentul în care el a ieșit de la Senat, în 25 mai, conform procedurilor, ar fi trebuit să aibă deja raport preliminar pentru a fi depus la Camera Deputaților, cameră decizională pentru adoptare. Dar vedeți că din aprilie până septembrie nu s-a petrecut mai nimic.

Care ar fi explicația posibilă pentru această inactivitate?

De la „Burebista” la Călin Georgescu: Fost luptător de elită al Armatei Române, menționat în dosarul tentativei de lovitură de stat

Un fost subofițer al Ministerului Apărării Naționale (MApN), folosit în campaniile oficiale de recrutare a tinerilor în Forțele pentru Operațiuni Speciale, apare în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alte 20 de persoane sunt trimise în judecată pentru tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale.

INTERVIU VIDEO. Selly, despre asocierea cu păcănelele la „Beach, Please!”, unde participă zeci de mii de minori: „A fost o colaborare punctuală. În viitor ne vom concentra pe alte parteneriate”

PressOne lansează o serie de interviuri cu persoane publice care influențează puternic societatea românească actuală. Numit pentru a doua oară la rând cea mai urmărită personalitate publică din România, Selly a venit la PressOne pentru o discuție despre relația dintre influenceri și presă, dar și despre relația unui festival la care 20% dintre participanți sunt minori cu sponsorizările de la companii de jocuri de noroc.

Aș putea spune că nu s-a întrunit un consens politic pentru ca a fi adoptat mai repede. Oarecare deblocare a situației o avem în momentul în care au apărut proiectele pentru țara ale principalilor candidați la președinția României și avem un termen, un deadline precizat negru pe alb, în care se spune că noul Cod Silvic va fi adoptat în decembrie. De ce avem așa de mare timp între aprilie, între punerea în discuției în comisie și decembrie, poate face parte din strategia electorală. Însă nu este un lucru îmbucurător pentru Codul Silvic, deoarece aparent toată lumea își dorește adoptarea codului înainte de alegeri, nu după.

Exploatare în pădurea Vlădiceasca. Foto: Lucian Muntean

Cum arăta proiectul de Cod Silvic în momentul în care a plecat de la consorțiul de experții din care și dumneavoastră ați făcut parte, cum a arătat după ce a trecut prin Senat, cu amendamentele depuse, și cum arată acum documentul care așteaptă la comisiile raportoare din Camera Deputaților?

Să zicem că primul proiect, cel pe care l-am depus noi, a fost un proiect tehnic, structurat conform cerințelor contractelor, iar una dintre principalele cerințe era alinierea la standardele internaționale, la definiția internațională a pădurii. Am avut niște cerințe foarte clare în caietul de sarcini în conform pe PNRR. După care, fiind vorba despre un proiect tehnic și discutat cu câțiva reprezentanți ai sectorului în comisiile noastre, în grupurile noastre de lucruri de experți, Ministerul și-a însușit acest proiect și l-a dezbătut mai mult cu agenții, cu principalii actori din sistem. O parte dintre prevederile ieșite din grupurile de lucru au fost clarificate, iar o parte au fost anulate, pentru că erau prea puțin acceptate de actorii din sector.

După această fază în care argumentele din grupurile de lucru au fost discutate de minister cu actori, când a intrat în Senat, a fost o dezbatere largă și am ajuns la o formă care este intermediară între ceea ce a ieșit din grupurile de lucru, deci proiectul depus de consorțiu, și solicitările principalilor actori din sistem.

Când a ajuns proiectul în dezbatere la Senat, au fost voci, precum cele din opoziție, care au spus că forma proiectul ajunsă în Senat nu aduce o reformă adevărată în domeniu. Cum comentați asta?

Este adevărat, dar deja, chiar dacă nu produce o reformă, are câteva mecanisme care au fost prevăzute inițial de către consorțiu și care funcționează în continuare, au fost acceptate.

Am făcut mai multe distincții, de exemplu distincția între categoria de folosință, categoria de agrosilvic, mai multe posibilitatea de a se plăti compensații pentru serviciile de mediu furnizate de pădure, accesul publicului în pădure, aici s-a făcut un pas important, reglementarea infracțiunilor silvice. Sunt mai multe aspecte pentru care Codul Silvic creează mecanisme. Nu neapărat merge până la capătul reformelor, dar creează niște mecanisme care sunt mult mai bune decât ceea ce avem noi în prezent.

Deși au fost voci care spuneau că reforma nu este făcută până la capăt, eu consider că forma care a ieșit de la Senat era bună și a înaintat încă și mai mult spre reformă prin amendamentele care au fost acceptate în Comisia de Mediu din Camera Deputaților.

Păduri defrișate în Măguri Răcătău, județul Cluj. Foto: Raul Ștef

Amendamente care fac referire și la centurile verzi din jurul orașelor. Care este legătura directă dintre existența unor centuri verzi și votarea noului Cod Silvic. Nu pot exista centurile verzi dacă nu este votat Codul Silvic?

Trebuie voință politică pentru a ajunge să facem centuri verzi în jurul orașelor. Trebuie mai întâi un semnal politic și acesta nu poate fi dat decât într-o lege de nivelul Codului Silvic, prin care să fie menționat faptul că rolul sanogen, recreativ și social al pădurilor este important și pentru unii oameni este chiar mai important decât rolul de producție de masă lemnoasă. Bineînțeles, în funcție de necesitatea comunităților. Și cumva, da, s-ar fi putut crea centurile verzi și în afara Codului Silvic, dar trebuie să fie un consens politic pe acest subiect. Dacă nu e consens politic, nu se vor crea niciodată niciun fel de centuri verzi în jurul orașelor.

Deci odată cu votarea Codului Silvic ar fi mult stimulată plantarea de centuri verzi în jurul orașelor?

Nu doar plantarea, ci să se accentueze mai mult pe rolul social și recreativ al pădurilor, pentru că pădurile au această multifuncționalitate și dacă unele comunități au nevoie de lemn de foc, alte comunități au nevoie de aer curat, să știe că au păduri în jurul orașelor și așa mai departe. Deci, practic, se realizează un echilibru între ceea ce dorește societatea și comunitățile, ceea ce doresc de la păduri.

Concret, dacă această schimbare nu apare în Codul Silvic, ar fi mult mai greu spre imposibil de realizat centurile verzi?

Exact, pentru că centurile verzi sunt o prevedere care vine din exteriorul sectorului silvic. Noi suntem într-un sector economic foarte conservativ, în care fiecare schimbare trebuie implementată printr-un lanț nesfârșit de mecanisme birocratice și adesea cea mai bună inițiativă se împotmolește la primul sau al doilea pas. Am asistat la destul de multe cazuri în practică în care o inițiativă bună a fost chiar distorsionată complet, astfel încât s-a ajuns la o implementare contrară scopului inițial.

Cum vedeți direcția schimbărilor aduse prin amendamentele depuse la proiect de-a lungul timpului, de la versiunea plecată de la Ministerul Mediului, până la cea care se află acum în Camera Deputaților? Vin amendamentele să crească nivelul de protecție oferit pădurii sau urmăresc, de fapt, alte interese?

Până în momentul de față, toate amendamentele care au fost depuse, în mod surprinzător, au mers spre modernizarea Codului Silvic și spre modernizarea prevederilor existente. Unele dintre ele chiar au fost surprinzător de inovatoare, cum ar fi susținerea obligativității de instalare de sisteme de monitorizare video a drumurilor forestiere.

Eu văd o evoluție pozitivă și prin faptul că s-a discutat atât de mult și a fost atât de mare deschidere pentru discutarea Codului Silvic, pentru mine este un semn că, în final, ar trebui să avem un produs acceptat pe larg, atât de sectorul silvic, cât și de societatea civilă. Dacă acest proiect nu este adoptat înainte de alegeri, riscăm ca după alegeri toate aceste demersuri de modernizare, de deschidere, de dezbatere să fie aneantizate și să trebuiască să o luăm de la capăt.

În acest context, care estimați că sunt șansele ca proiectul noului Cod Silvic să fie votat în comisiile din Camera Deputaților și în plen înainte de alegeri?

Dacă există voință și dacă există suficient de multă determinare, având în vedere că principalele partide au acceptat necesitatea și sunt de acord cu adoptarea codului Silvic înainte de alegeri, dacă astăzi trece prin Comisia Juridică și tot în cursul acestui săptămâni se votează, intră în vot la Comisia de Agricultură, săptămâna viitoare sunt șanse pentru a intra în plen, pentru a fi pus pe ordine de zi a Camerei Deputaților. Cu condiția ca principalele partide să accepte punerea pe ordinea de zi a comisiilor.

La nivel declarativ, actorii importanți spun că sunt de-acord cu noul Cod Silvic, semnează amendamente pentru legiferarea centurilor verzi, de exemplu, și cu toate acestea, de punerea pe ordinea de zi în comisiile raportoare tărăgănează. Cum se poate explica asta?

Tărăgănează, da. Aici suntem într-un spațiu pe care noi, ca observatori de pe margine, nu-l controlăm deloc, pentru că sunt tot felul de strategii politice, iar adoptarea sau nu a Codului Silvic înainte de alegeri face parte din strategia electorală a partidelor. Și atunci asistăm de pe margine și ne dorim că acest lucru să se întâmple, dar ține de ceea ce decide în speță Partidul Social Democrat cu privire la proiectul de Cod Silvic.

Din perspectiva dumneavoastră, este lupta cu mafia lemnului un instrument folosit în campania electorală și uitat ulterior, când s-ar putea produce schimbări reale, astfel încât să existe o luptă concretă cu această mafie a lemnului?

De-a lungul timpului am văzut subiectul mafia lemnului, tăieri ilegale, defrișări activat de fiecare dată în preajma alegerilor. Deci nu este pentru mine o noutate. Am asistat la suficient de multe cicluri electorale ca să-mi dau seama că, într-adevăr, lupta cu mafia lemnului face parte din peisaj electoral.

Povestea este că, în momentul de față, chiar avem o fereastră de oportunitate prin acest proiect de Cod Silvic pentru ca lucrurile să se întâmple. Proiectul de cod silvic nu este răzbunător, nu se îndreaptă împotriva cuiva, este un proiect care doar deschide niște mecanisme care ar ajuta sectorul forestier să evolueze. Deci, din acest punct de vedere, ar fi de dorit să fie adoptat înainte de alegeri, pentru că aceste mecanisme să devină funcționale și să permite sectorului forestier să funcționeze corect.

În România au fost defrișate ilegal sute de mii de hectare de pădure. Foto: Voicu Bojan

În cazul în care acest nou proiect de Cod Silvic nu ar urma să fie votat înainte de alegerile parlamentare, cum estimați că ar putea arăta proiectul, să zicem, anul viitor? Cam ce modificări ar putea să apară?

Din ce am văzut, principalul trend este să se aducă proiectul noului cod cât mai apropiat de varianta de cod care există în prezent și care funcționează în prezent. Am mai văzut tendința asta prin amendamentele depuse, când un singur cuvânt adăugat pe ici-colo să schimbe întregul sens al frazei. De exemplu, la calculul pagubelor s-a dorit adăugarea sintagmei „calculul pagubelor produse pădurii în situația contravențiilor și infracțiunilor silvice”.

Adică doar adăugăm o sintagmă care pare o completare, o clarificare, dar, de fapt, nu este adevărat, pentru că se pot produce pagube și prin alte fapte decât cele care vor fi declarate contravenții și infracțiuni. Introducând un astfel de amendament, practic se diminuează sfera de aplicare a normei juridice. Și au fost aduse fel de fel de astfel de amendamente care s-au încercat a fi introduce, care practic ar limita, în fapt, incidența normelor proiectului de cod civic.

În concluzie, am avea o versiune a celui deja existent.

Da, edulcorată, vopsită, prelucrată, sub forma: „v-am făcut un pachet, l-am discutat, e matur, luați-l, gata.”

Adoptarea noului Cod Silvic este jalon în PNRR. Ce se va întâmpla dacă în decembrie 2024 noul Cod Silvic nu va fi adoptat?

El va fi adoptat. Acesta este chestiunea. Avem propunere de adoptare pentru luna decembrie. Deci până-n luna decembrie se va veni cu o variantă de cod Silvic și vor spune „a fost 2 ani de zile discutat”. În cazul în care nu va fi votat înainte de alegeri, la asta mă aștept eu, la o deturnarea completă a unei inițiative în ceva care convine mai multor persoane.

Sub o formă sau alta, în decembrie 2024 trebuie să există o adoptare a noului Cod silvic?

Exact, întrebarea este însă ce variantă de Cod Silvic.

___

Într-o scrisoare deschisă trimisă premierului Marcel Ciolacu, platforma civică „Împreună pentru Centura Verde” atrage atenția că amânarea votării noului proiect de Cod Silvic după alegerile parlamentare creşte "exponenţial" riscul unor amendamente "toxice".

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€