Snowden

Cu toate că istoria lui Edward Snowden reprezintă un subiect foarte mediatizat, Oliver Stone e primul regizor care îi dedică un lungmetraj de ficţiune.

Numit simplu, Snowden, filmul spune povestea acestui programator care a decis la un moment dat, când era angajat al Agenției Naționale de Securitate (NSA) a Statelor Unite, să ofere publicului larg detalii despre modul de operare al serviciilor americane de spionaj şi contraspionaj.

Finanţate din bani publici, aceste structuri dispun de miliarde și miliarde de dolari pentru a contracara terorismul. În realitate, au o bătaie mult mai lungă.

Statele Unite – spune Snowden – domină informatic întreaga lume şi spionează inclusiv ţările aliate, fără voia şi cunoştinţa acestora.

Toţi suntem supravegheați. Viaţa privată ne este refuzată de dragul siguranţei şi al menţinerii păcii internaţionale – considerate de Snowden drept pretexte.

Secvență din film.

Regizorul Oliver Stone intră în profunzimea unor programe de supraveghere pe care Snowden a decis să le facă publice în momentul în care a renunţat la tihnă, devenind unul dintre cei mai căutaţi fugari ai lumii.

Despre toate acestea, discută pe larg jurnaliştii de la The Intercept.

De pildă, prin perfecţionarea motorului de căutare secret-privat denumit Ireach, NSA furniza subsidiarelor sale mai mult de 850 de miliarde de convorbiri telefonice, discuții pe internet, emailuri și coordonate ale unor telefoane mobile.

Mai departe, în cadrul operaţiunii AuroraGold, informaticieni angajați de guvern spărgeau reţele de telefonie mobilă din toată lumea. NSA căuta să introducă „portițe” în aceste reţele, pentru a avea ulterior acces la toți utilizatorii de pe glob. În mai 2012, agenţia ajunsese să colecteze informaţii de la peste 70% dintre reţelele de telefonie mobilă din lume. Mai precis, 701 din 985.

Cel mai cunoscut proiect de acest tip – pe care și regizorul Oliver Stone insistă cel mai mult – se numește PRISM. Implică strângerea de date prin interceptarea directă a furnizorilor de internet şi a serverelor deținute de Google, Facebook, Twitter, Apple etc. În principiu, este vorba despre toţi marii jucători de pe piaţa platformelor digitale şi a gadgeturilor.

Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas

Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.

Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o „obligație morală”

„Ce pârghii de monitorizare a bunelor practicii există după câștigarea dreptului de practică autonomă?”, s-a întrebat PressOne. 

Această imensă cantitate de date este analizată după termeni și expresii-cheie, cu scopul de a contura tipare comportamentale sau tendințe nebănuite. Astfel, PRISM devine un fel de agregator al agregatoarelor deja existente. L-am putea numi „The Big Brother” al agregatoarelor.

Joseph Gordon-Levitt, în rolul principal.

Revenind la film, scenariul include tot ce s-a întâmplat cu Snowden de la angajarea lui în serviciile secrete până în prezent. Vedem parcursul său profesional, în care sunt intercalate, prin salturi temporale, cele opt zile când s-a întâlnit la Hong Kong cu jurnaliştii occidentali cărora le-a înmânat un card plin cu informații clasificate.

În fosta colonie britanică, Snowden a fost ajutat de doi avocaţi, care l-au mutat de colo-colo pentru a nu fi capturat. Mai întâi l-au adăpostit pentru câteva zile doi refugiați sri lankezi. Apoi a stat în apartamentul unei filipineze, de unde a trecut la un alt sri lankez, care l-a ghidat să se mişte nevăzut prin metropola asiatică.

În cele din urmă, a ajuns în Rusia, unde a cerut – și Putin i-a acordat – azil politic, ceea ce a tensionat şi mai mult relațiile dintre Kremlin şi Casa Albă.

Actrița Shailene Woodley, în rolul iubitei lui Snowden.

Foarte limpede şi explicativ, Snowden nu are pretenţii de mare artă, ci alege să detalieze modul de operare al agenţiilor secrete, cum se dezvoltă acestea de la an la an, la ce nivel este tehnologia pe care o folosesc, precum și, mai important decât toate, felul cum fiecare dintre noi este supravegheat și înregistrat cu un profil amănunțit.

Snowden este interpretat de Joseph Gordon-Levitt, un actor foarte flexibil, care îşi construieşte personajul atent la detalii şi foarte bine gradat, chiar molipsitor.

Ajutat de tehnici cinematografice specifice (montaj, muzică, lumini, încadraturi mai apropiate sau mai depărtate, ritm ş.a.), Gordon-Levitt ne transportă în starea de paranoia a lui Snowden și reușește să ne facă să empatizăm cu el.

Trăim, alături de protagonist, momente de confuzie, mici succese şi mari deziluzii.

Istoria sa este zguduitoare prin informaţiile şi evenimentele la care a avut acces. Pentru a le înțelege amploarea și relevanța, trebuie să nu uităm că realitatea sa a fost una mediată.

Pentru programatorii angajaţi de agenții ca NSA, totul pare un joc, o chestiune virtuală. Mulţi își spun că activitățile lor nu au corespondent în lumea reală. Este un mecanism de apărare, care îi ajută să treacă peste decesele pe care le află (le ordonă sau le organizează) şi peste vieţile private în care pătrund abuziv.

Felul în care puterea de la Washington a reacționat la dezvăluirile lui Snowden este foarte interesant.

Întâi, Obama l-a etichetat drept hacker și a spus că intimitatea e încălcată doar când altfel nu se poate. După reflexul de a nu-și condamna subordonaţii, Obama s-a repliat şi a afirmat că practicile incriminate de Snowden vor fi modificate în aşa fel încât intimitatea să fie redată cetăţeanului de rând.

Au apărut așa-numitele reglementări post-Snowden, dar e discutabil dacă acestea sunt eficiente sau au fost adoptate pentru a îmblânzi reacţia societății civile.

În ceea ce-l privește pe agentul aciuat la Moscova, el susţine că a rămas patriot și că a divulgat practicile NSA pentru că lumea întreagă trebuie să cunoască adevărul.

Povestea sa rămâne unul dintre acele subiecte care aprind spiritele și față de care aproape oricine are o poziție greu de schimbat.

Snowden

Regia: Oliver Stone.

Scenariul: Kieran Fitzgerald și Oliver Stone, după cartea The Snowden Files: The Inside Story of the World’s Most Wanted Man, de Luke Harding.

Cu: Joseph Gordon-Levitt, Melissa Leo, Zachary Quinto, Nicholas Cage, Shailene Woodley, Tom Wilkinson.

★★★☆☆

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€