Și acum, ce? Peste 400 de oameni preluați de autorități din azilele din Bihor au ajuns în instituții din toată țara, unii la sute de kilometri distanță, mulți fără acte. O singură persoană a ajuns la familia ei

Oana Moisil

Ce se va întâmpla cu cei 409 oameni relocați de urgență în instituții din toată țara în urma perchezițiilor de pe 30 iunie din județul Bihor, care au vizat o rețea de exploatare a persoanelor vulnerabile? Mulți dintre ei au fost transferați doar cu o brățară cu nume, fără alte acte, la sute de kilometri depărtare. 

PressOne a discutat cu mai multe instituții care i-au preluat pe oamenii din Bihor, pentru a înțelege ce se întâmplă mai departe cu ei. 

Stare de urgență în toată țara

Cele 27 de percheziții făcute în Bihor de procurorii DIICOT, împreună cu polițiștii Direcției Investigații Criminale, au creat o stare de urgență la nivelul tuturor instituțiilor responsabile de protecția drepturilor celor vulnerabili.  

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a emis o hotărâre prin care a cerut mai multor instituții centrale și județene identificarea, în regim de urgență, a spațiilor necesare pentru relocarea, pe termen limitat, a celor 409 persoane vulnerabile identificate în mai multe case din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni din județul Bihor. 

Un singur om dintre cei 409 a ajuns la familia lui, conform președintei Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), Alexandra-Ana-Maria Zară.

Astfel, în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie, angajați din zeci de Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din țară au rămas peste program, ca să aștepte oamenii din Bihor.  

Directorul DGASPC Vâlcea, Vasile-Marius Mărgărita, a spus pentru PressOne că a fost sunat de la Ministerul Muncii în seara de 30 iunie, să transmită câți oameni ar putea caza. „Am dat 29 de locuri, câte aveam noi disponibile”, spune acesta. 

Pe 30 iunie seara, „în jur de ora 11 și ceva, tot personalul era pregătit să-i primească. Nu știam când, dacă au plecat, când ajung. Pe la ora 12 noaptea ne-au sunat că abia au plecat din Bihor”, a povestit directorul DGASPC. Într-un final, oamenii au ajuns la ora 6 dimineața. Inițial 29, câți erau așteptați.

„După care, la o jumătate de oră, a mai venit un lot de 27, în total 56 de persoane. Am sunat la minister, n-au răspuns. Într-un final, ne-a sunat cineva de acolo și au spus că o să-i redistribuie pe ceilalți”, a mai spus Vasile-Marius Mărgărita.

În hotărârea Comitetului Național pentru Situații de urgență, se menționează că, „pentru cazarea în regim de urgență a persoanelor vulnerabile, după caz, se poate depăși capacitatea serviciului social licențiat”. 

Fața nevăzută a Lunei. Primul centru de date Quantum AI anunțat în România va fi construit pe un teren aflat în litigiu

Investiție de 1 miliard de dolari pentru primul centru de date cu inteligență artificială cuantică din România, într-o comună din Cluj. Terenul — concesionat în condiții contestate în instanță.

Sub Pământ SRL: Centrul de Date Quantum AI de la Luna va fi construit în subteran pe malul Arieșului

Investiția de un miliard de dolari a companiei americane DriverAI într-un centru de date Quantum AI subteran în comuna Luna (Cluj), lângă o bază NATO și râul Arieș, ridică semne de întrebare privind finanțarea, terenul aflat în litigiu și impactul de mediu, în special consumul de apă pentru răcire.

Cum se poate depăși capacitatea fără suficientă capacitate?

La nivelul întregii țări, deficitul de personal și subfinanțarea sistemului de protecție socială este o realitate cunoscută de multă vreme. În ultimii doi ani, angajați ai direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului au protestat în mai multe județe din țară – pentru mărirea salariilor, pentru că nu și-au primit salariile la timp sau împotriva reformei prin care Guvernul Bolojan a forțat instituțiile publice să taie din posturi. 

„România este de ani de zile pe ultimele locuri din UE la cheltuielile cu asistența socială”, a scris pe Facebook analistul politic Răzvan Petri, în ziua descinderilor de la Bihor. 

„În 2024 erau jur de 18% din PIB  vs. o medie UE de aproximativ 27%, conform Eurostat.  [...] Scandalul de la Bihor nu ar fi existat, cel mai probabil, dacă aleșii nu țineau să batjocorească oameni care aveau nevoie de ajutor și nu se urcau pe discursurile mizere <<anti-lene>>. Este o problemă structurală și morală, nu un caz izolat”, a mai scris Răzvan Petri. 

„Oamenii au venit fără documente, fără cazier medical, fără absolut nimic”

Directorul DGASPC Vâlcea spune că cei 27 de oameni pentru care nu a avut loc au stat câteva ore la Spitalul Județean Vâlcea, până să fie transferați în alte județe.

Despre ceilalți 29, acesta spune că au fost evaluați medical și cazați într-un centru de criză. „Îi ținem la criză până hotărăște Guvernul ce face cu ei. Vă dați seama că trebuie să avem buletine, să avem tot ce trebuie, actele lor. Oamenii au venit fără documente, fără cazier medical, fără absolut nimic”, a explicat directorul DGASPC Vâlcea, Vasile-Marius Mărgărita.

Tot directorul DGASPC Vâlcea, Vasile-Marius Mărgărita, mai ridică o problemă: „Pe fondul legii dezinstituționalizării, DGASPC-urile nu pot să primească persoane în centre”. 

Acesta se referă la legea 7/2023, care impune ca 32% din adulții cu dizabilități care locuiau în centre rezidențiale la sfârșitul anului 2020 să fie reintegrați în societate până pe 30 iunie 2026, adică fix în ziua în care toate DGASPC-urile din țară au fost sunate să preia din oamenii de la Bihor. 

„Noi am avut solicitări de-a lungul anului de la toate primăriile. Cred că peste 80% din primari se confruntă cu această problemă. Sunt persoane într-adevăr abandonate, care nu au locuință, îi îngrijesc la primărie, ne-au sunat, ne-au solicitat să-i internăm la noi. Noi nu putem, că legea nu ne lasă. I-am îndrumat către spitale de psihiatrie, către centre medico-sociale ce nu aparțin de noi”, a mai explicat directorul DGASPC Vâlcea, Vasile-Marius Mărgărita.

Soluții de criză 

Întrebată dacă oamenii relocați din Bihor vor putea rămâne în instituții, având în vedere expirarea termenului limită la care DGASPC-urile trebuiau să ajute 32% din beneficiarii lor adulți să facă tranziția spre o viață independentă, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), Alexandra-Ana-Maria Zară a spus:

„În acest moment, temporar, avem aceste soluții. Se pregătesc și niște soluții de finanțare până la finalul anului, după care, în funcție de modul în care evoluează situația, o să vedem dacă e nevoie de înființarea altor servicii sau care sunt măsurile de luat pentru fiecare persoană în parte”.

„I-am rugat pe colegii mei să folosească Google Translate”

La Giurgiu, care este la aproximativ 650 de kilometri de Bihor, au ajuns cinci din cele 409 persoane pentru care se caută soluții în toată țara. „Inițial ne-au propus 20 și eu le-am zis că nu-mi permit decât cinci”, a spus directorul DGASPC Giurgiu, Vișinel Bălan. 

„Toți sunt vorbitori de limbă maghiară”, a mai spus Vișinel Bălan. Nu e clar unde va găsi un translator într-un județ în care, la ultimul recensământ, doar 32 de persoane s-au declarat de etnie maghiară. „I-am rugat pe colegii mei să folosească Google Translate sau Gemini”, a mai spus directorul care a cerut ajutorul instituțiilor centrale să-i găsească o persoană care să poată facilita comunicarea cu cei cinci oameni de la Giurgiu. 

În ceea ce privește personalul din subordinea lui, nici aici nu stă prea bine, la fel ca majoritatea DGASPC-urilor din țară. De asemenea, Vișinel Bălan spune că a cerut suspendarea câtorva licențe, având în vedere legea 7/2023. Acesta a povestit pentru PressOne cum gestionează reintegrarea mai multor foști rezidenți din centre – nu a concediat personal, ci i-a reorganizat pe câțiva în echipe mobile, să monitorizeze și să-i sprijine pe cei care zilele astea învață cum e viața în afara centrelor. 

Pentru a se putea ocupa de cei cinci oameni sosiți de la Bihor, directorul DGASPC Giurgiu a spus că, deocamdată, o să se ocupe și cei din echipele mobile. 

Despre starea de sănătate a celor cinci vorbitori de maghiară, Vișinel Bălan a spus că dizabilitățile lor sunt fizice, iar „neuropsihic sunt bine”. La fel ca la Vâlcea, nici aici nu au ajuns cu toate documentele. De fapt, „nu au venit cu nimic. Doar cu numele scris pe mână, pe brățărică”, a mai spus directorul DGASPC Giurgiu. 

Evaluările pot dura peste două luni

Cei mai mulți din oamenii care erau cazați în azilele nelicențiate din Bihor au ajuns la Alba. Pe 2 iulie, la ora prânzului, erau 53 în mai multe centre publice și private, contractate de DGASPC Alba, conform directorului instituției, Valentin Frăcea. Acesta a spus pentru PressOne că mai așteaptă șapte „din județul Cluj, din ce am înțeles”.

„Și la noi au ajuns unii fără documente, doar cu o fișă cu CNP. Am luat legătura cu Casa de Asigurări de Sănătate, care în baza CNP-ului ar putea să ne spună istoricul medical, medicul de familie dacă e cazul, ca să vedem puțin starea lor medicală”, a mai explicat Valentin Frăcea. 

În ceea ce privește timpul pe care cei 60 de oameni ajunși în Alba îl vor petrece în centrele din județ, e neclar. „Să vedem, poate unii dintre ei se încadrează în grad de handicap – și ca să-l încadrezi ai nevoie cam de 60 de zile. Or în situația aceasta, unde nu ai medicul de familie, nu ai primăria care să-ți facă anchetă socială, s-ar putea să fie un pic mai mult de 60 de zile”, a spus directorul DGASPC Alba. 

Demersurile sunt similare în toată țara 

PressOne a contactat 11 Direcții Generale pentru Asistență Socială și Protecție a Copilului din toată țara, pentru a putea a avea o imagine mai clară – măcar oficială – a ce se întâmplă cu oamenii din Bihor. Cu directorul DGASPC Bihor încă nu am reușit să luăm legătura, în ciuda insistențelor. La fel, nici cu directoarea DGASPC Mureș. 

În urma tuturor discuțiilor purtate cu nouă directori DGASPC, ce reiese este că majoritatea persoanelor relocate din Bihor nu au toate actele – fie cele de identificare, fie cele medicale, ceea ce îngreunează munca asistenților sociali și a medicilor.

Toate aceste instituții plănuiesc să îi relocheze, odată ce vor fi evaluați și vor afla care este județul lor de reședință. În ceea ce privește costurile cu oamenii veniți de la Bihor, Ministerul Muncii a promis un buget special pentru asta, dar până atunci, fiecare se descurcă cu ce are. 

Despre o eventuală suplimentare de posturi la nivelul DGASPC-urilor, președinta ANPDPD a spus că, „din păcate, nu pot să vă spun dacă se va întâmpla sau nu, căci nu sunt eu decidentul în această ecuație, dar am adus la cunoștință această chestiune, tocmai pentru că e un subiect care e pe masa DGASPC-urilor de foarte mult timp și cu atât mai mult în această situație. Din nou, e un întreg proces decizional și acolo voința este a guvernului, nu a unui actor sau altul”.

PressOne a încercat să discute și cu ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, dar nu ne-a răspuns. De asemenea, am contactat și DIICOT – pentru a înțelege dacă, la nivelul instituției, mai sunt acte de identificare și medicale ale celor 409 oameni, dar încă nu ni s-a răspuns.