Sfera pl_tiștilor

Bărbulescu Matei

Redactor

„Te-ai întrebat vreodată ce mama mă-sii reprezintă steagul Națiunilor Unite?”, își începe Christian Ciucă argumentația.

Nu, chiar nu m-am întrebat. Și nici nu știu pe nimeni care să-și fi bătut capul cu semnificația steagului ONU.

Dar există români care văd în alăturarea imaginilor de mai jos (încă) o dovadă că ceea ce învățăm la școală e complet greșit.

În imaginea din stânga, reprezentarea „Pământului plat”, în viziunea celor care cred că așa arată planeta noastră. În dreapta, steagul Națiunilor Unite.

„Steagul ONU e dispus exact cum sunt dispuse continentele în teoria Pământului plat. Iar spicele din jurul stemei ONU sunt «bariera Antarctica» − care e un fel de barieră care înconjoară tot discul terestru.

Dincolo de această barieră este acea cupolă despre care se vorbește și în Biblie − se numește firmament„, își dă Christian răspunsul.

Similitudinea dintre cele două reprezentări grafice − ambele, creații ale unor artiști vizuali − nu poate ține loc de demonstrație științifică.

Dar e un argument invocat frecvent de cei care cred, astăzi, că Pământul n-ar fi o sferă (ipoteză emisă încă din secolul al VI-lea î.H. de filozofi greci) și nici un elipsoid (cum l-a descris în secolul al XVII-lea, în extraordinara sa Principia Mathematica, Isaac Newton).

Nu puțini sunt cei care cred, în anul 2019 d.H., că Terra e un disc, delimitat pe orizontală de o barieră înghețată, și vegheat, pe verticală, de o cupolă („firmamentul”) pe care se învârt Soarele și Luna − două sfere de mici dimensiuni în comparație cu circumferința „Pământului plat”.

Există și în România platiști, sau pl_tişti, cum le place lor să ortografieze? După toate aparențele, da.

Iată indiciile:

„Nouă cine ne plătește pensia?” Două potențiale soluții

În România și Europa de Est, scepticismul legat de viabilitatea sistemului public de pensii este în creștere, în special în rândul tinerilor, din cauza problemelor demografice și a creșterii speranței de viață.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran

325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.

→ Conform unui sondaj din 2016, unu din zece români ar crede că Pământul este plat. (Regretatul Nic Sârbu, unul dintre cei mai buni jurnaliști de știință pe care i-am avut, vedea în 2016 partea plină a paharului: „Micul meu moment de mândrie a venit la întrebarea cu Pământul care e rotund sau plat. Peste 90% au răspuns că Pământul e rotund”).

→ Grupul de Facebook intitulat „Revoluția Pământului Plat România” avea, la data redactării acestui articol, 3.999 de membri. E greu de spus dacă toți aceştia cred că Pământul e plat; poate că unii dintre ei, la fel ca mine, sunt pur și simplu curioși.

Grupul s-a înființat în august 2016, sub numele „Pământul nu este glob!!!”. Și-a schimbat denumirea în februarie 2018, în „Revelația Pământul Plat România”; și apoi, în martie 2018, în „Revoluția Pământului Plat România”.

Printre regulile grupului:

N-am cum să nu încalc aceste reguli − dar vreau să înțeleg, totuși, cum gândesc cei care cred că forma Pământului e altfel decât învățăm la școală.

Doi dintre membrii grupului de Facebook „Revoluția Pământului Plat România” au acceptat, în cele din urmă, să discute cu mine.

A fost o experiență neobișnuită. Sunt oameni care citesc mult și care spun că au o minte deschisă, dar că le e greu să accepte „versiunile oficiale” pe care „elitele politice” ni le servesc cu lingurița.

Grafic publicat de „The Economist” în noiembrie 2017. Când o vedetă din America vorbește despre teoria Pământului plat, numărul de căutări pe Google crește spectaculos.

Numărul celor care cred că Pământul este plat crește în ultimii ani, constată The Economist, care a alcătuit chiar un grafic pe baza Google Trends.

Internetul și rețelele de social media, dar și popularizarea informațiilor de către diverse vedete, cum ar baschetbalistul Kyrie Irving sau rapperul B.o.B, alimentează interesul pentru această teorie.

Dacă în anii ’90, înaintea exploziei internetului, în toată lumea erau circa 3.500 de „platiști” declarați − adică membri ai Flat Earth Society −, astăzi pagina de Facebook The Flat Earth Society are aproape 200.000 de fani, iar clipurile pe YouTube în care sunt expuse teoriile lor au milioane de vizualizări.

În 2009 a apărut site-ul theflatearthsociety.org, unde pl_tiștii discută despre inexistența gravitației sau că Soarele și Luna se află sub o cupolă numită firmament.

Ei susțin că NASA și celelalte agenții spațiale sunt instrumente de manipulare care folosesc imagini trucate ca să controleze populația.

O versiune a teoriei Pământului plat care să fie acceptată de toți membrii comunității nu există. Unii cred că Pământul este plat pentru că așa scrie în Biblie, în timp ce alții sunt atei.

Unii cred că Soarele și Luna sunt holograme proiectate pe cer, alții îi contrazic și spun că cele două corpuri există, sunt sferice și că Luna emite lumină proprie care degajă energie rece.

Există și pl_tiști care cred că site-ul theflatearthsociety.org este controlat de masoni și că aceștia „amestecă adevărul cu minciuna ca să discrediteze mișcarea”.

Printscreen după o conversație din grupul de Facebook „Revoluția Pământului Plat România”, care are 3.999 membri.

*

Doi din zece români cred că Soarele se învârte în jurul Pământului și unu din zece spune că Pământul este plat.

„Nu te poți baza pe tot ce auzi”, spune Christian Ciucă, care trăiește în Franța și lucrează în domeniul siguranței maritime.

„Încearcă să-ți pui întrebări elementare. Repetăm ca papagalii ce învățăm la școală și asta le spunem mai departe copiilor”, consideră Ciucă, fost membru al grupului de Facebook ce reunește pl_tiștii din România.

„Eu petrec foarte mult timp pe net, în special pentru informare”, explică un alt adept al teoriei, Cristian Andrei, care e proprietarul unui magazin online de birotică și papetărie din București.

„Am o minte deschisă. Ideea este să fii fără prejudecată. Apoi poți să compari, să-ți folosești discernământul și ajungi la o concluzie”.

Amândoi au fost moderatori pe diverse grupuri de pl_tiști și amândoi au bloguri sau canale de Youtube axate pe acest subiect.

„Se spune că Pământul se învârte în jurul polilor fizici, deci nu magnetici. Dacă se învârte Pământul, atunci putem să ne gândim că nu am mai avea nevoie de transport aerian.

Ne-am înălța, am sta în aer într-un punct fix și, datorită rotației Pământului, locația la care am vrea să ajungem ar ajunge ea sub noi. Noi ne deplasăm cu avionul ca să ajungem într-un loc. De ce să ne deplasăm? Am putea să stăm într-un loc”, spune Cristian Andrei.

Pentru o abordare științifică, am apelat la cercetătorul Cristian Ionescu, de la Institutul de Științe Spațiale de la Măgurele.

„Pământul, indiferent dacă ar fi disc sau sferă, antrenează atmosfera în rotația lui”, spune Ionescu.

„Atmosfera se învârte odată cu Pământul. Dacă Pământul s-ar învârti și atmosfera nu, am avea vânturi supersonice la ecuator, care ar distruge tot ce se află la suprafață”, a explicat el.

Altfel spus, dacă mergi cu trenul și înalți de pe podea un elicopter de jucărie, el o să se miște împreună cu trenul, în interiorul lui. Planeta noastră este ca o navetă spațială, iar atmosfera e geamul prin care privim Universul.

Apropo de privit Universul, pl_tistul Christian Ciucă se întreabă așa:

„De ce nu se schimbă cerul? În atâtea mii și mii de ani, nu poți să ai același cer în aceeași poziție. De ce totul se învârte în jurul stelei polare? Cum se poate să avem același cer dacă fugim cu sfera noastră cu mii de kilometri?”.

Răspunde cercetătorul Cristian Ionescu:

„Pentru că și celelalte stele se mișcă împreună cu noi în jurul centrului galactic. Toate stelele și-au stabilizat orbitele și pozițiile relative, una față de cealaltă, cu multe miliarde de ani în urmă.

Există excepții, dar nu în vecinătatea noastră. Iar tot cerul pe care îl putem vedea cu ochiul liber reprezintă o mică parte din vecinătatea noastră galactică”.

Cristian Andrei, explicând teoria Pământului plat. Foto: Matei Bărbulescu

Alt argument pe care îl aduce Cristian Andrei este faptul că fluviul Nil curge de la sud la nord:

„Nilul urcă pe glob. Cum este posibil ca apa să urce pe suprafața unei sfere? Contravine unei logici naturale și firești, iar mintea mea nu acceptă asta”.

Dar direcția în care curge o apă curgătoare nu are de-a face cu orientarea geografică. „Apa nu are direcție preferată, sus sau jos”, spune fizicianul Cristian Ionescu.

„Nilul curge către un loc mai aproape de centrul Pământului. Adică forța gravitațională atrage fluviul. Nu contează că e spre nord sau spre sud.

Dacă Pământul ar fi plat, cu nordul în centru, nu ar trebui să avem fluvii care curg către sud, precum Volga.

Iar dacă sdul ar fi în centru, nu ar trebui să existe Nilul. Oricum ai lua-o, curgerea fluviilor pe Pământ contrazice orice tip de model de Pământ plat cu gravitație sau accelerație”.

Christian Ciucă vine cu altă problemă:

„Nu este normal ca, deși există mii de sateliți, la o distanță atât de mare încât se vede toată sfera, să nu putem intra non stop ca să vedem Pământul live”.

„Putem și avem poze”, spune cercetătorul Cristian Ionescu. „Însă nu toți sateliții pot vedea Pământul așa, pentru că majoritatea sunt prea aproape de el. Dar sunt poze de la NASA”.

La astfel de argumente, pl_tiștii devin automat suspicioși: ei resping automat orice informație care vine de la NASA. Refuzul de a lua în considerare munca și descoperirile agenției americane este unul dintre stâlpii teoriei lor.

„Din punct de vedere rațional, nu poți să te contrazici cu cineva care are o teorie a conspirației”, explică Radu Atanasiu, profesor de gândire critică la Maastricht School of Management Romania.

„Știința nu generează niciodată teorii sută la sută sigure”, adaugă Atanasiu.

Majoritatea pl_tiștilor sunt ferm convinși însă că teoriile lor reprezintă adevărul absolut; sau, cel puțin, că teoriile acceptate de majoritatea lumii sunt greșite.

„Eu nu cred că Pământul este plat”, spune un membru al comunității pe Facebook; „eu știu că Pământul este plat”.

Unul dintre motivele pentru care oamenii cred în teorii ale conspiraţiei este raționalizarea opiniilor proprii, spune Radu Atanasiu:

„Adică, în momentul în care fibra ta este despre ceva, tu o să creezi un model mental care-ți explică de ce e așa”.

Fiind foarte siguri de teoriile lor, pl_tiștii nu cred că pot greși.

„Când greșești, există două posibilități: să calci puțin pe imaginea ta bună și să zici − «ok, ce învăț din asta?». Sau să-ți fie imposibil să faci asta și să dai vina ba pe sistem, ba pe CIA și KGB.

Pentru că trebuie să-ți explici eșecul personal și, dacă nu poți să o faci prin faptul că ai greșit, atunci ți-l explici printr-un dușman imaginar. Eh, dușmanul ăsta imaginar este alcătuit din establishment”, explică Atanasiu.

Memă de pe grupurile de platiști.

Ce este acest establishment?

„O elită care ne controlează. Această elită conducătoare cunoaște și stăpânește niște informații”, crede pl_tistul Cristian Andrei.

„Dacă noi trăim într-un teritoriu acoperit de o cupolă, asta înseamnă că cineva ne controlează, că suntem într-un laborator. Ăsta e motivul pentru care suntem mințiți că trăim pe o planetă care se învârte în jurul Soarelui”, spune el.

Odată ce conspiraționiștii au identificat adevărul absolut și inamicul, ei se poziționează public ca martiri care se sacrifică pentru toţi ceilalţi, care „nu văd lumina”.

„«Voi sunteți niște proști și eu vă arăt pe unde trebuie să mergem» − ăsta e mesajul”, spune Radu Atanasiu.

Iar dacă te apuci să-i dai contraargumente unui conspiraționist, nu faci decât să-i întărești opiniile.

„Ăsta e cel mai pervers efect”, consideră profesorul Atanasiu.

„Când o credință te definește, e ceva despre tine, iar orice încercare de a ți se aduce argumente, chiar bazate pe dovezi empirice, în loc să-ți scadă încrederea în ce credeai, ți-o întărește.

Când oamenii cred ceva cu toată ființa lor, cu cât îi contrazici mai tare, cu atât le întărești credința”.

Și atunci ce e de făcut? Mai nimic. Doar cineva care este și mai radical în convingerile sale poate să-și zdruncine tovarășul de conspirație.

„Unuia care crede că Pământul e plat trebuie să-i spui − «Da, e plat și are doar doi kilometri în diametru. Sunt unii care umblă cu camioane cu fractali, le răspândesc pe jos și tot ce crezi tu că trece de doi kilometri este, de fapt, un cerc»„, plusează Atanasiu.

Ultima variantă − acceptată și de cei doi pl_tiști cu care am stat de vorbă − ar fi invitația de a face parte dintr-o misiune spațială, ca să vadă cu ochii lor dacă Pământul e o sferă sau un disc.

Până când o să se întâmple asta, găsiți mai jos câteva canale de YouTube dedicate științei care discută forma Pământului − și, în plus, canalul lui Christian Ciucă și blogul lui Cristian Andrei.

Decideți singuri care sunt mai credibile. E bine să ai mintea deschisă, dar trebuie să ai grijă și cu ce fel de argumente o hrănești.

→ D’ale carnavalului (blogul lui Cristian Andrei);

→ Octogonarul (canalul de YouTube al lui Christian Ciucă);

→ Is Earth Actually Flat? (24,9 milioane de vizualizări);

→ Misconceptions About the Universe (4,7 milioane de vizualizări);

→ Everything You Need to Know About Planet Earth (6,4 milioane de vizualizări).

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€