Șefii „temporare”. Cum au ajuns direcțiile sanitar-veterinare din România să fie conduse de directori numiți fără concurs și care se reînnoiesc din șase în șase luni

Alina Zibrițchi

Date analizate de PressOne din ultimii cinci ani scot la iveală un fenomen de la nivelul direcțiilor sanitar-veterinare din țară: numiri directe la conducerea instituțiilor, fără concurs, prin delegare de atribuții sau exercitarea temporară a funcției.

Harta județelor fără directori DSVSA numiți prin concurs

Din decembrie 2020 și până la finalul lui 2025, Marcel Roșu a condus Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Arad pe baza a 15 ordine emise de conducerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Unele i-au dat conducerea direcției pentru șase luni, altele pentru o lună, iar unul pentru doar patru zile. Niciunul, însă, nu a însemnat un examen care să-i asigure postul. 

În documentele oficiale, funcția pe care a ocupat-o timp de cinci ani figurează, an de an, drept „vacantă”. Asta pentru că în tot acest timp, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) nu a organizat niciun concurs care să ducă la ocuparea ei. 

Cazul de la Arad nu e o excepție. Potrivit documentelor obținute de PressOne, alte 22 direcții județene au trecut prin aceeași situație în ultimii cinci ani analizați de redacție.

În fiecare caz, postul de director executiv a fost vacant, iar instituția a fost condusă doar de directori numiți temporar.

DSVSA-urile sunt instituțiile care controlează siguranța alimentelor din magazine, piețe și restaurante. Tot ele supraveghează sănătatea animalelor, abatoarele și fermele și gestionează focarele de boli precum pesta porcină sau gripa aviară. Directorul executiv semnează deciziile de suspendare a unităților, coordonează controalele și răspunde de gestionarea crizelor sanitar-veterinare din județ. 

Potrivit avocatului Radu Mititean, specializat în dreptul muncii, exercitarea temporară a funcțiilor de conducere devine o problemă atunci „când mecanismele provizorii sunt folosite succesiv pentru a menține aceeași persoană în funcție perioade mult mai lungi decât cele prevăzute de lege”.

De la 18 la 27 – fenomenul nu doar că a persistat, ci s-a extins

În anul 2021, 23 de direcții aveau postul de director executiv vacant. Până la finalul lui 2025, numărul a ajuns la 27, adică aproape două treimi dintre toate instituțiile de la nivelul țării. Dacă adăugăm Constanța, unde directorul titular e suspendat din 2020 și postul e condus tot de un interimar, 28 din cele 42 de DSVSA-uri intrau în 2026 fără un director numit în mod definitiv.

Cum s-a ajuns aici? De fiecare dată când un director titular – care a dat concurs pentru post – a plecat, a fost eliberat din funcție sau a ieșit la pensie, locul lui a fost preluat de un interimar. 

Această situație s-a întâmplat la:

Cum ajunge o adolescentă să fie traficată de cel pe care îl credea iubit. Un escape room îi învață pe elevi să recunoască semnele

Adolescenții care au trecut prin Escape Truck spun că experiența i-a ajutat să înțeleagă mai bine cum manipularea poate face o victimă să rămână lângă persoana care o exploatează. 

Un roi de drone vine spre orașul tău. Ești pregătit?

Aproape nu mai există zi în România fără un mesaj Ro-Alert despre drone, în special pentru locuitorii din zona Deltei Dunării. Oamenii sunt informați despre „posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian” și sunt instruiți să se adăpostească „în beciuri sau adăposturi de protecție civilă”, însă trec mai departe. 

În cinci ani, o singură direcție a mers în sens invers. La Mureș, postul a fost ocupat definitiv în martie 2024, dar prin transfer, nu prin concurs.

Aceiași oameni, ani la rând

În multe dintre direcții, interimatul a însemnat, de fapt, un director permanent, dar fără numire definitivă, prin concurs. 

Din datele analizate de PressOne, rezultă că cinci oameni au condus aceeași direcție fără întrerupere timp de cinci ani, fără să fi dat un concurs: 

În alte trei direcții, persoană numită la conducere a lipsit din fruntea instituției pentru cel mult două luni:

Celor opt de mai sus mai se alătură Csaba Orsi la Covasna, din aprilie 2021, și George Stratulat la Prahova, din noiembrie 2021, fiind în funcție și în prezent ca urmare a faptului că executivul a blocat organizarea de concursuri. 

Alți nouă directori au adunat între interimate care au durat între trei și patru ani.

Două feluri de interimat

Codul Administrativ prevede două moduri de a conduce provizoriu o instituție. 

Exercitarea cu caracter temporar este o promovare temporară. Funcționarul trebuie să îndeplinească condițiile de studii și vechime cerute pentru post și primește salariul funcției de conducere.

Delegarea de atribuții e o formă mai slabă. Funcționarul preia sarcinile directorului, dar își păstrează salariul de bază.

În regim normal, Codul administrativ limitează ambele variante la cel mult șase luni într-un an calendaristic, cu posibilitatea prelungirii cu maximum trei luni, în mod excepțional. Asta pentru că delegarea de atribuții este un mecanism distinct, care poate fi folosit, de exemplu, atunci când titularul funcției lipsește temporar și, spre deosebire de exercitarea temporară, poate fi revocată. 

Potrivit articolului 510 din Codul Administrativ, exercitarea cu caracter temporar a unei funcții publice de către o persoană se poate realiza pentru o perioadă de maximum șase luni într-un an calendaristic.

Sunt soluții gândite pentru perioada dintre plecarea unui director și numirea altuia prin concurs, nu ca înlocuitor al concursului.

Întrebată cât costă diferențele salariale plătite interimarilor, ANSVSA nu a putut oferi cifre clare. Într-un răspuns transmis redacției, instituția susține că „diferența” depinde de salariul pe care fiecare funcționar îl avea înainte de numire și că bugetul „nu se modifică semnificativ”. 

Potrivit avocatului Radu Mititean, alternarea celor două mecanisme – câteva luni de exercitare temporară, urmate de delegarea atribuțiilor și apoi de o nouă numire temporară – poate permite ca aceeași persoană să rămână, în fapt, la conducerea unei instituții ani la rând. 

„E clar o chestie de eludare a legii”, susține expertul. 

În opinia sa, chiar dacă fiecare perioadă luată separat poate fi justificată formal, trebuie analizată situația în ansamblu și durata reală în care persoana a exercitat funcția. 

„Nu poți să interpretezi dintr-o chestie care e clar abuzivă pe ansamblu să zici că pentru fiecare caz s-ar putea demonstra că ei cumva erau legal”, afirmă acesta, adăugând că menținerea unor astfel de interimate timp de mai mulți ani este greu de justificat ca situație pur temporară.

Un calendar croit pe limitele legii

Datele obținute de PressOne de la ANSVSA arată cum a fost ținut în viață, an de an, un sistem de numiri temporare care, cel puțin pe hârtie, trebuia să fie scurt.

În 2022, la conducerea a cel puțin opt direcții (Arad, Brăila, Caraș-Severin, Covasna, Galați, Mehedinți, Mureș și Timiș), succesiunea ordinelor de numire e identică:

Datele nu sunt întâmplătoare. 7 mai 2022 era ultima zi în care se aplica regimul special din pandemie, care permitea interimatul fără limită. Perioada 11 iulie - 31 decembrie are 174 de zile, puțin sub plafonul de șase luni permis de lege. 

În alte județe, calculul a fost și mai strâns. La Gorj, delegările de atribuții din 2022 însumează aproximativ 181 de zile, practic exact limita anuală. La Brașov, delegările din a doua jumătate a anului acoperă lunile iulie-decembrie.

Tiparul se repetă, cu alte date, și în 2025. În peste 20 de direcții, fiecare interimar a primit patru ordine în același an:

Ordinele au fost emise în aceleași zile pentru toate cele 20 de direcții județene.

Avocatul Radu Mititean explică pentru PressOne că menținerea îndelungată a unor persoane în funcții prin mecanisme provizorii poate crea o relație de dependență față de cei care fac numirile, deoarece un director interimar poate fi înlocuit mai ușor decât unul care a ocupat postul printr-o procedură definitivă. 

„Toate autoritățile de genul ăsta își doresc să aibă conducătorii numiți provizoriu ca să poată fi zburați de acolo la cea mai mică neascultare”, susține avocatul. 

El spune că soluția ar fi organizarea efectivă a concursurilor și ocuparea posturilor prin proceduri normale, competitive, astfel încât persoanele numite să aibă o stabilitate mai mare și să nu depindă permanent de decizia celor care le-au delegat sau numit. 

„E foarte greu să rezolvi pe cale legislativă atunci când nu există voința politică să fie aplicată legea”, concluzionează acesta.

Județele unde rotația e regula

Acolo unde nu a fost numită aceeași persoană în mod succesiv în fruntea instituției, conducerea direcției s-a schimbat într-un ritm dificil de urmărit.

La Vaslui, direcția a trecut în ultimii cinci ani prin cinci conduceri diferite. Doar în 2021, Cornel Achiricioae a primit șase ordine succesive, alternând delegări și exercitări temporare, unele de doar câteva zile. 

În 2023, direcția a fost condusă succesiv de Mihai Ponea, Cornel Achiricioae, Costel Niță, Cornel Neculiță și din nou Mihai Ponea. Datele transmise de ANSVSA nu indică pe nimeni la conducerea direcției județene de la Vaslui pentru mai multe intervale din acel an, iar două dintre aceste intervale depășesc trei săptămâni. 

La Gorj, conducerea a trecut de la Sorin Iulian Ștefănescu la Robert Cosmin Spînu, apoi înapoi la Ștefănescu, apoi la Florin Constantin Gorcea și, din 2025, la Marian Mocioi. Ordinele au alternat constant între delegări și exercitări temporare.

La Vâlcea, între 2021 și 2022, patru oameni s-au succedat la conducere: Mihaela Dima, Mihai-Gabriel Miclea, Ștefan Gabriel Badea și Ion-Dan Tudor. Tudor a rămas apoi interimar până la finalul lui 2025.

Am solicitat un punct de vedere de la DSVSA Vaslui, Gorj și Vâlcea despre efectul rotației asupra activității instituției, dar până la publicarea acestui material nu am primit un răspuns.

Explicația oficială: pandemia, apoi austeritatea

PressOne a întrebat ANSVSA – autoritatea centrală care se ocupă, printre altele, și de organizarea concursurilor pentru posturile de conducere din teritoriu –, care au fost motivele din care instituția nu a realizat concursuri pentru ocuparea funcțiilor vacante. 

Primul răspuns, venit în iulie 2026, invocă austeritatea și reforma administrației. Autoritatea susține că administrația publică a trecut prin „mai multe etape de reorganizare”, inclusiv discuții despre regionalizare. Adaugă și că, în 2026, instituțiile din subordinea Guvernului au trebuit să reducă cheltuielile de personal cu 10% față de 2025. ANSVSA, și implicit direcțiile județene, funcționează în subordinea executivului. 

Într-un al doilea, din septembrie 2026, ANSVSA enumeră temeiurile legale pentru fiecare an în care nu a organizat concursuri: 

Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) confirmă pentru PressOne acest cadru. Potrivit ANFP, starea de alertă și cele 60 de zile de după au permis interimatul fără concurs până în mai 2022. Apoi, în 2023, 2024, 2025 și 2026, derogări anuale au permis același lucru, cu simpla notificare a agenției.

Pe scurt, interimatul a fost legal, pentru că regula a fost suspendată an de an.

Singura încercare de concurs din ultimii cinci ani datează din toamna lui 2021. OUG 103/2021 permitea atunci, excepțional, organizarea de concursuri până la 31 decembrie 2021, în ciuda stării de alertă. ANSVSA a anunțat un concurs pentru posturile de director executiv și director executiv adjunct din DSVSA-uri, cu proba scrisă programată în decembrie. Pe site-ul autorității figurează ulterior un anunț de amânare. 

Potrivit ANSVSA, procedura a fost „fără rezultat, ținând cont de contextul epidemiologic și administrativ”.

Am întrebat și câți candidați s-au înscris și pentru ce județe, cine a decis amânarea și pe ce temei, precum și de ce concursul nu a mai fost reprogramat după mai 2022. Vom publica răspunsul pe măsură ce îl vom primi.

Titularii: plecați, suspendați, în instanță

Direcțiile care încă aveau directori numiți prin concurs, cei cinci ani analizați de PressOne au însemnat, adesea, și litigii. În toate aceste cazuri, locul titularului a fost ocupat tot de un interimar.

La Constanța, directorul numit prin concurs, Răducu Geronimo Brănescu, este suspendat din august 2020. Postul figurează de atunci ca „temporar vacant” și a fost condus succesiv de patru interimari: Simona Basalic, Ionuț Iusco, George Gabriel Nica și Corina Ivanciu.

La Sibiu, Șerban Constantin Țichindelean, care ocupa funcția de director executiv al DSVSA, a ajuns în centrul unei serii de litigii cu ANSVSA după ce, în mai 2021, Autoritatea a constatat încetarea de drept a raportului său de serviciu, ca urmare a pensionării. 

Instanțele au anulat succesiv unele dintre ordinele ANSVSA și au dispus menținerea sa în funcție pentru anumite perioade. În martie 2023, ANSVSA a emis un nou ordin de încetare a raportului de muncă, anulat ulterior de Tribunalul Sibiu, care a dispus menținerea lui Țichindelean în funcție pentru perioada 17 mai 2022 – 17 mai 2024. 

Litigiile au continuat și în 2025, inclusiv printr-un nou dosar înregistrat la Tribunalul Sibiu la 29 aprilie 2025. Documente oficiale din 2025 îl indică în continuare pe Țichindelean drept director executiv al DSVSA Sibiu.

La Bacău, Carmen Carleta Bodea, numită prin concurs în 2015, a fost suspendată din 2016 pe durata unui litigiu. Raportul ei de serviciu a încetat în iulie 2022, iar postul a devenit vacant.

La București, Ovidiu Zvorîșteanu conduce direcția din ianuarie 2021 pe baza unei hotărâri care a suspendat ordinul de eliberare din funcție, „până la soluționarea litigiului”. Datele obținute de PressOne de la ANSVSA îl prezintă astfel an de an, timp de cinci ani.

În 2025, alți trei directori numiți prin concurs au ieșit din sistem: la Cluj și la Dolj, în aceeași zi, 4 februarie, și la Tulcea, în iulie. Toate trei posturile au fost preluate de interimari.

Fiecare ordin de exercitare temporară trebuie notificat în prealabil către ANFP. Agenția confirmă că ANSVSA a trimis notificările și că DSVSA-urile i-au comunicat actele de numire.

ANFP precizează, însă, că alegerea modului de ocupare a unui post aparține exclusiv celui care face numirea, adică ANSVSA. Agenția spune că „nu are competența de a interveni” și că nu poate impune unei instituții să nu folosească o normă legală în vigoare.

La rândul ei, ANSVSA afirmă că nu are cunoștință de vreo obiecție a ANFP.

Astfel, rezultatul e un circuit închis. Autoritatea care numește interimarii e singura care decide dacă mai organizează concursuri. Instituția care primește notificările le înregistrează și atât, iar derogările care sunt reînnoite anual.

De ce contează

ANSVSA susține că independența decizională a interimarilor e garantată de Codul administrativ, indiferent de modul în care au ajuns în funcție.

Diferența practică, însă, e mai nuanțată. Asta pentru că un director numit prin concurs are un post stabil și poate fi eliberat din funcție doar în condițiile legii, cu posibilitatea de a contesta decizia. Un interimar depinde de un ordin care trebuie reînnoit odată la câteva luni de conducerea ANSVSA și care poate să nu mai fie reînnoit, fără nicio justificare.

Pentru un director care trebuie să închidă un abator care funcționează în ilegalitate, să amendeze un mare procesator de carne sau să gestioneze un focar într-un județ unde presiunile economice, sociale sau politice sunt puternice, lipsa unui post ocupat prin concurs se poate transforma în ceva mai mult decât un simplu detaliu administrativ

Un caz care ridică semne de întrebare asupra modului în care a fost exercitat controlul sanitar-veterinar este cel al adăpostului de câini din Suraia, Vrancea, documentat de Snoop. 

Potrivit investigației, DSVSA Vrancea a efectuat 21 de controale la adăpost în ultimii trei ani, însă nu a constatat nereguli care să impună sancțiuni sau sesizarea organelor penale în legătură cu procedurile derulate acolo. 

Asta în timp, de-a lungul anilor, autoritățile sanitar-veterinare au primit numeroase sesizări privind cele întâmplate la Suraia. 

Activitatea adăpostului a fost suspendată abia în februarie 2026, după apariția în spațiu public a unor imagini cu acte de violență asupra animalelor, iar cazul a ajuns și în atenția poliției, care are lucru mai multe dosare. 

Situația de la Suraia pune în discuție nu doar responsabilitatea operatorului adăpostului, ci și eficiența mecanismelor de control exercitate de autoritățile sanitar-veterinare.

Contactat de PressOne, Mihai Cristinel, directorul DSVSA Vrancea a declarat că nu vede o problemă în faptul că ocupă o funcție prin interimat de mai bine de șapte ani. 

„Eu știu că dacă mi se va termina prelungirea, echipa care rămâne va continua să deruleze proiectele pe care le-am început, deci nu văd de ce ar fi o problemă modul în care ocup această funcție. Și nici nu ține de atribuțiile mele să cer celor de la ANSVSA să organizeze concurs”, a declarat directorul.

În legătură cu cazul de la Suraia, acesta a precizat că nu e responsabilitatea directorului executiv al DSVSA să verifice activitatea adăpostului. Însă poate, conform legii, să ia act de sesizările care ajung la instituția pe care o conduce. 

Potrivit fișei postului, directorul DSVSA controlează și răspunde inclusiv de activitatea Serviciului Control Oficial și Bunăstarea animală.

În Mehedinți, în septembrie 2024, aproximativ 100 de copii au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară după ce au consumat mâncare furnizată prin programul „O masă caldă”. În urma verificărilor și analizelor de laborator, autoritățile sanitar-veterinare au identificat Listeria în probele de alimente, iar activitatea firmei de catering care furniza hrana a fost suspendată. 

Am contactat directorul interimar al DSVSA Mehedinți, însă până la publicarea acestui material nu am primit un răspuns.

O altă situație care a atras atenția asupra activității DSVSA a fost focarul de variolă ovină și caprină depistat în 2026 în județul Brăila. 

După un control dispus la ferma din Măxineni unde a fost identificat focarul, ANSVSA a anunțat că va demite conducerea DSVSA Brăila, invocând probleme în gestionarea situației și în respectarea măsurilor de control a bolii. În aceeași perioadă, autoritățile au identificat și transporturi de ovine care încălcau restricțiile impuse pentru limitarea răspândirii bolii, inclusiv un transport de 92 de animale vii oprit în Alba. 

Și aici directorul instituției ocupa funcția în regim temporar, postul figurând ca vacant încă din 2021.

Am solicitat un punct de vedere al instituției cu privire la acest caz, dar nu am primit un răspuns încă. 

Cum arată situația în 2026

Situația ocupării funcțiilor de conducere din cadrul direcțiilor sanitar-veterinare din țară prin numiri directe, fără concurs, nu se va schimba prea curând. Asta pentru că Legea 141/2025 suspendă ocuparea prin concurs a posturilor vacante din instituțiile publice până la 31 decembrie 2026. Tot ea permite, încă un an, exercitarea temporară a funcțiilor de conducere fără concurs.

Într-un răspuns oferit PressOne, ANSVSA vorbește despre reducerea numărului de posturi, disponibilizări și reorganizare, dar nu știe când ar urma să organizeze concursuri pentru directorii celor 27 de direcții rămase fără titular.

Editor: Laura Popa