O minciună aruncată online este de 100 de ori mai citită decât un adevăr

Foarte puțin din ceea ce citim online − distribuit de prieteni și cunoscuți, de persoane pe care le admirăm sau care ne împărtășesc opiniile − este adevărat.

Aceasta este concluzia unui studiu științific intitulat "The spread of true and false news online" (Răspândirea știrilor adevărate și false în mediul online), realizat de o echipă de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) și publicat în revista Science pe 9 martie 2018.

Tehnologiile actuale și rețelele de socializare se hrănesc din nevoia noastră de a fi informați, dar capitalizează și slăbiciunea omenească în fața noului.

Astfel, distribuirea rapidă și pe scară largă a informațiilor produce un efect de cascadă care poate fi folosit pentru a dezinforma − adică a răspândi știri neadevărate sau înșelătoare.

Cu toate că accesul nostru la informații este mediat tot mai mult de aceste noi tehnologii, încă știm puține lucruri despre contribuția lor la falsificarea conținutului online.

Echipa de la MIT spune că precedentul studiu științific privind răspândirea zvonurilor data din 2014, când fuseseră analizate circa 4.000 de zvonuri devenite virale pe Facebook.

De această dată, cercetătorii au investigat toate așa-numitele cascade care s-au produs pe Twitter din 2006 până în 2017.

Este vorba despre 126.000 cascade, răspândite de circa 3 milioane de persoane. Ele se referă atât la știri verificate ca fiind adevărate, cât și la informații complet false ori mixte (parțial adevărate).

O importantă contribuție a acestui studiu este că reașază pe axa adevăr-minciună tot ceea ce, în ultimul an, a fost încadrat în fenomenul fake news.

Era nevoie de această reașezare, spun cercetătorii de la MIT, fiindcă politicienii au distrus (și) această sintagmă.

Cum? Au aplicat-o ca etichetă asupra surselor mediatice din tabăra adversă, indiferent dacă acestea își respectau profesia sau nu.

Termenul fake news nu mai are, deci, nici o legătură cu valoarea de adevăr a conținutului propriu-zis. Acesta este motivul pentru care echipa de la MIT a decis să folosească, pur și simplu, "bătrânele" concepte de adevăr și minciună.

Unele știri sunt adevărate. Altele sunt minciuni. Punct.

Zvonurile sunt o parte a legăturilor sociale dintre oameni, care își împărtășesc unii altora spusele altor cunoscuți sau ale unor persoane publice. Știrile, pe de altă parte, reprezintă afirmații cu pretenții, care ar trebui să își susțină valoarea de adevăr, indiferent dacă sunt împărtășite sau nu de opiniile unor terți.

Pe Twitter, de pildă, zvonul pornește de la un utilizator care face o afirmație despre un anumit subiect într-un mesaj de tip tweet.

Unele persoane care îl urmăresc (followers) propagă zvonul prin retweet-uri și, cu cât aceste retweet-uri sunt, la rândul lor, preluate de mai multe cercuri de followers, cu atât crește probabilitatea producerii unui efect de cascadă.

Care au fost evenimentele care au creat cele mai ample "cascade" de zvonuri false?

Vârful zvonurilor false − spune studiul publicat în revista Science − s-a produs între 2013 și 2015 și către finalul anului 2016.

În prima perioadă, cele mai numeroase zvonuri au conținut afirmații fără fundament despre anexarea Crimeei, iar în cea de-a doua perioadă, au vizat campania prezidențială Donald Trump vs Hillary Clinton.

Clasamentul domeniilor în care se propagă cele mai multe zvonuri false este următorul:

  • politică;
  • legende urbane;
  • afaceri;
  • terorism;
  • divertisment;
  • dezastre naturale.

Capacitatea zvonurilor false de a penetra în social media este mult mai mare decât cea a adevărurilor.

Contrar unei zicale românești, minciuna are, de fapt, picioare lungi.

Astfel, studiul celor de la MIT arată că, în timp ce un adevăr este difuzat de circa 1.000 de persoane, o minciună ajunge chiar și la 100.000 de persoane.

Răspândirea minciunii este chiar stimulată de algoritmii de ramificare virală, care recunosc automat subiectele "la modă" și le oferă o mai bună vizibilitate.

Din acest motiv, unui adevăr îi ia de 6 ori mai mult timp decât unei minciuni ca să ajungă la 1.500 de oameni.

Explicația avansată de studiul MIT este simplă: noutatea atrage. Informația nouă, cu cât e mai ieșită din comun, cu atât e mai valorizată.

"Definirea adevărului și minciunii a devenit o adevărată strategie politică și a înlocuit dezbaterile despre seturi de date, care înainte era recunoscute reciproc de părți. Nici economiile nu sunt imunizate împotriva falsurilor care circulă sub formă de adevăruri.
Zvonurile false au afectat prețurile acțiunilor și motivațiile pentru investiții de mare amploare. Spre exemplu, s-au pierdut acțiuni în valoare de 130 de miliarde de dolari după ce un tweet anunța că Barack Obama a fost rănit într-o explozie. Toate aspectele vieții noastre, felul cum reacționăm la orice eveniment, de la un dezastrele naturale până la atacurile teroriste, au fost perturbate de răspândirea de știri false online".

Sursa: revista Science

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează