Scanarea feței în China. Captură foto dintr-un video WSJ

Dacă ai un cont pe Facebook-ul rusesc, ВКонтакте (Vkontakte sau Vk), și ai fotografiat pe stradă, în metrou sau la supermarket o persoană care îți place (sau, dimpotrivă, una care ți-a provocat antipatie la prima vedere), ai toate șansele ca, încărcând imaginea pe site-ul sau aplicația rusească Find Face, să identifici acea persoană și să afli și cum o cheamă. Deocamdată, condiția este ca și persoana respectivă să aibă cont pe Vk.

Am vrut și noi să vedem cum funcționează Find Face. În primul filmuleț de mai jos puteți vedea ce s-a întâmplat când am încărcat o fotografie care nu exista în baza de date a Vkontakte. Softul a identificat câteva zeci de figuri asemănătoare, ceea ce înseamnă că rezultatele listate nu sunt aleatorii (random), ci implică o analiză.

În al doilea video vă arătăm ce s-a întâmplat când am încărcat o fotografie pe care Find Face a recunoscut-o imediat, afișând conturile utilizatorilor care o folosesc ca profil.

Find Face este produs de un start-up rusesc denumit NTech Lab. A fost lansat în primăvara anului trecut, când s-a demonstrat că recunoașterile faciale au o rată de acuratețe de peste 73%.

De atunci, poliția din Rusia a ajuns să folosească acest soft în activitatea curentă.

De ce revenim asupra acestui episod?

Fiindcă utilizarea datelor biometrice pe scară largă a început deja în China și devine tot mai probabil ca și chipul oricăruia dintre noi să se afle undeva, într-o bază de date în care un calculator inteligent, de tipul Machine Learning, ne poate găsi imediat.

Dintr-o dată, numele a devenit mai puțin relevant pentru identificarea unei persoane. Din această perspectivă, riscăm să devenim nimeni, precum asasinii fără chip din Braavos care au inițiat-o pe Arya Stark în Game of Thrones.

Cum ziceam, tehnologia de recunoaștere facială este deja folosită pe scară largă în China. Cetățenii pot intra în clădiri rezidențiale, pot scoate bancnote de la ATM sau închiria mașini doar privind câteva secunde într-un monitor care identifică persoana cu o precizie de 100%.

De pildă, ca să se logheze pe platforma de plăți Ant Financial, afiliată uriașului grup de comerț online Alibaba, 450 de milioane de utilizatori își fac un simplu selfie.

Sau: implementarea acestei tehnologii a eliminat furtul regulat de hârtie igienică de la Templul Paradisului din Beijing. Acum, dispenser-ul din toaletele turiștilor recunoaște persoana și nu permite utilizarea frecventă.

Sau: autoritățile care supraveghează traficul identifică în mulțime chipul celui care a trecut pe roșu la semafor și apoi îl afișează pe imense ecrane publice, pentru a-l face de rușine.

Wall Street Journal a realizat filmulețul de mai jos despre amploarea acestei noi "revoluții" din China, constând în folosirea cotidiană a recunoașterii faciale:

Care e situația la noi, vine o întrebare legitimă. Cine și unde ne stochează chipurile?

La începutul acestui an, Face Brands anunța că în România există 9,6 milioane de conturi de Facebook. (La nivel mondial, sunt aproape 2 miliarde.)

Este corect să presupunem că o parte dintre aceste conturi sunt false. (În 2012, 8,7% dintre conturile Facebook erau false. De atunci, numărul de utilizatori s-a dublat.) Chiar și cu acest amendament, Facebook poate concura pentru locul 1 în topul entităților care dețin cele mai multe fețe reale de cetățeni români.

Poliția Română nu are încă un sistem informatic de identificare biometrică a persoanei pe baza imaginii faciale.

Tehnologiile de care dispun autoritățile române procesează:

  • date dactiloscopice (urme şi impresiuni papilare),
  • date cu caracter personal ale suspecților sau autorilor de infracțiuni,
  • imagini faciale ale persoanelor, semnalmente, semne particulare, tatuaje,
  • imagini faciale ale solicitanților de azil, înregistrate pe un flux de lucru distinct de către Inspectoratul General pentru Imigrări.

Sistemele de codificare și stocare ale Poliției Române se numesc AFIS, Imagetrack și CDN (pentru identificarea persoanelor dispărute sau a cadavrelor).

O altă bază de date importantă se află la Direcția Generală de Pașapoarte, care deține circa 4,7 milioane de imagini faciale, aferente pașapoartelor electronice emise până acum.

"Informațiile biometrice preluate în vederea emiterii pașapoartelor electronice sunt stocate pe un sistem de tip storage IBM DS8300, fiind administrate printr-o bază de date Oracle 10g. Menționăm că siguranța datelor este asigurată atât la nivel de acces fizic în locații, cât și la nivel de rețea de comunicații". (Fragment din răspunsul MAI, la solicitarea PressOne)

Cele mai mari baze cu date biometrice ale fețelor omenești se află în India − unde proiectul Aadhaar "îndosariază" peste 1,1 miliarde de oameni − și în SUA, unde FBI-ul a adunat, fără consimțământ, imaginile faciale a circa jumătate din populația adultă.

Date fiind recentele reglementări privind regimul de imigrație în SUA, această bază de date va crește, scrie presa americană.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează