Nu înțelegi vaccinul? Ok. Dar măcar să știi că există oameni care l-au studiat o viață

Alex Doppelgänger. Foto: Paul Alexandru

Sub pseudonimul Alex Doppelgänger, un tânăr de 28 de ani, absolvent al secției de chineză-engleză de la Facultatea de Litere a Universității București, coboară teoriile științifice din turnul lor de fildeș − după cum spune el însuși − și le face accesibile publicului larg pe blogul său: alexdoppelganger.com.

Într-o recentă postare pe Facebook, Alex s-a referit la o știre falsă, apărută și pe site-uri românești, potrivit căreia Curtea Supremă a Germaniei ar fi decretat că virusul rujeolic nu există și că vaccinarea ar avea niște cauze conspiraționiste.

Comentariul său mi-a dat ideea unui interviu despre diferența dintre opinii și concluziile de tip științific.

*

− Într-un raport comandat în iulie de Wikimedia se arată, printre altele, că știrile false vor deveni o amenințare tot mai mare la adresa libertății presei și a libertății academice. V-ați întâlnit cu situații de genul acesta? Mă refer, de pildă, la cazuri în care să vă treziți inundat pe blog de comentarii care neagă ceea ce scrieți sau care vin cu explicații de genul "Pământul e plat"...

Alex Doppelgänger: M-am întâlnit cu astfel de situații și nu sunt deloc rare. Cele mai recente au fost când am postat ceva despre aselenizarea din 1969, despre evoluție, despre forma sferică a planetelor și, firește, despre cancere și vaccinuri.

Motivele principale, cred eu, pentru care apar astfel de cazuri sunt următoarele: omul de rând nu înțelege ce e metoda științifică și, din cauza acestei ignoranțe, pur și simplu nu pune preț pe cunoștințele acumulate prin intermediul acestei metode.

"Facts are just other opinions", cam ăsta e motto-ul lor. Pentru ei, faptul că Pământul e sferic este doar o părere, ba, mai rău, o conspirație.

Un alt motiv este paranoia în ceea ce privește sursele oficiale, izvorâtă dintr-un scepticism exagerat față de instituțiile publice și față de experții din știință. E bine să fii sceptic, dar scepticismul capătă la acești oameni niște dimensiuni absolut grotești, iar lipsa simțului critic îi face să fie sceptici unde nu e nevoie.

Pentru unii, următoarea afirmație pare să fie adevărată: cu cât știi mai puține despre un subiect, cu atât te crezi mai expert. Așa că, de-a lungul timpului, nu am fost deloc scutit de pseudo-argumente izvorâte din neștiința unor lucruri simple.

− Să luăm, de pildă, cazul pe care l-ați menționat pe Facebook: Curtea Supremă din Germania ar fi dat verdictul că virusul rujeolei nu există. E totuși un "fake news" destul de complex − pornește de la un caz real, pe care îl "întoarce" ca să susțină o conspirație. Cui credeți că folosesc materialele de tipul ăsta?

− Le folosește site-urilor respective, care publică astfel de știri false (vorbim strict despre pseudoștiință, nu despre știri politice fake, că acolo e altă mâncare de pește). Știrile de genul ăsta te ajută în diferite feluri, în funcție de ce site ești:

1. Dacă ești pur și simplu site de fake news (nu de satiră, cum e The Onion), astfel de știri îți aduc o grămadă de bani. Oamenii sunt interesați de astfel de știri în care li se arată că totul e mai misterios și mai palpitant decât cred ei; automat, dau click pe o chestie de genul ăsta. Site-ul face mii, zeci de mii de vizualizări și uite așa vin și banii. Nu e etic, dar sunt bani.

2. Dacă ești un site obscur pseudo-științific și conspiraționist, pur și simplu vrei să dai mai departe, să răspândești "adevărul".

3. Sau pur și simplu nu știi despre ce vorbești, înțelegi totul aiurea și te încurci în termeni. Cele mai vinovate, în acest caz, sunt articolele care discută despre fizica cuantică.

La punctul 1, este de la sine înțeles că banii vin din publicitate.

- Ați mai scris așa: "Azi am postat un scurt text despre stația spațială Mir (a rușilor), text la care nu am văzut picior de conspiraționist. Ceea ce e cel puțin ciudat, având în vedere că, atunci când am postat despre forma Pământului sau despre aselenizare, nu mai pridideau să sară cu «Voi chear credeți că au fost americanii pe Lună?» și alte variații de «NASA minte»". Care credeți că sunt explicațiile?

- În chestiunea asta, nu pot să nu observ cât de pregnant este sentimentul anti-occidental (cu precădere anti-american). Toate argumentele flat earth-erilor (cei care cred că Pământul e plat − n.r.) și al moon hoaxx-erilor (cei care cred că oamenii nu au aselenizat niciodată − n.r.) se reduc la "NASA minte", ignorând total că în lume există o grămadă de agenții spațiale total independente de NASA.

Or, n-am întâlnit niciodată pe careva care să spună "Iuri Gagarin nu a fost niciodată în spațiu", cu atât mai mult că nu avem fotografii și ar fi putut prea bine să stea în sufragerie și să vorbească la radio − "Da, tovarăși, sunt în spațiu. E frumos aici". De ce n-ai fi sceptic și apropo de ruși?

E simplu: oamenii au ceva cu SUA și neagă orice vine din zona aia.

− Puteți să vă închipuiți un viitor în care concluziile științifice sunt înlocuite treptat de opinii majoritare?

 Ar fi un viitor catastrofal (și îmi asum termenul ăsta) pentru evoluția speciei umane. Firește, istoria omenirii este presărată constant de astfel de personaje, dar nu au avut niciodată atâta putere de răspândire a ideilor.

Un exemplu: sunt mulți adepți ai Noi Medicini Germane care consideră că virusurile nu există. Opinia lor este mai importantă decât sute de ani de experimente, observații și studii. Imaginați-vă cum ar fi viața fără ca noi să știm acest lucru: că sute de boli apar ca urmare a unei infecții cu un tip de microorganism.

În momentul în care Robert Koch și Louis Pasteur au emis teoria germenilor, s-a petrecut o adevărată revoluție în domeniul medicinei, care ne-a permis să trăim mai mult și mai bine.

Cum ar fi ca opinia adepților NMG să înlocuiască concluziile științifice? Ar fi catastrofal, pentru că nu am mai ști ce cauzează bolile, deci nu le-am mai putea trata eficient, deci am muri mai mulți, mai des.

Firește, este un exercițiu de imaginație pentru un caz ipotetic, pentru că nu cred că o să se întâmple niciodată acest lucru.

− Credeți în vreo teorie a conspirației?

− În momentul de față, nu. În trecut, am crezut apropo de cazul Roswell.

− ... și care credeți că e cea mai frumoasă teorie științifică?

Aici m-ați prins, îmi este foarte greu să aleg. Hmmm...

Teoria evoluției, pentru felul în care explică toată diversitatea vieții care a fost, este și va fi pe Pământ, și prin câte hopuri a trebuit să trecem ca să ajungem de la o bacterie simplă la niște ființe care au trimis roboți în spațiu.

A doua ar fi teoria atomică și felul în care explică legătura noastră cu întregul Cosmos, modul în care suntem construiți, din atomi produși de stele.

− Dacă doriți să adăugați o părere sau o informație pe care nu v-am cerut-o.

Da, aș dori să le spun cititorilor că nu ai cum să le știi pe toate. Nu ai timp să înveți structura chimică a vaccinului sau să cercetezi felul în care o rachetă poate ajunge pe Lună cu un echipaj. Complet de înțeles.

Cu toate acestea, pe lângă noi se află oameni care și-au dedicat întreaga viață să cerceteze un anumit domeniu, să învețe tot ce era de învățat de acolo. Iar oamenii aceia merită toată încrederea ta.

Dacă e să dovedească cineva că astfel de oameni au greșit, păi or să fie tot alți oameni care au studiat toată viața acel domeniu.

E simplu: când ți se strică mașina și se face în ultimul hal, nu o să te duci să asculți sfaturile unei croitorese, nu? O să te duci la un mecanic. Așa că atunci când nu știi ceva despre vaccinuri, e normal să te duci la un medic, nu?