Ascensiunea știrilor false îngrijorează mai multe țări europene, care caută soluții pentru combaterea acestora. Nu și România. Foto: yoursnews.in
Ascensiunea știrilor false îngrijorează mai multe țări europene, care caută soluții pentru combaterea acestora. Nu și România. Foto: yoursnews.in
10/04/2017
Lupta Europei cu știrile false
În unele țări europene, cum ar fi Germania și Italia, se află în dezbatere proiecte de lege menite să sancționeze răspândirea de știri false (fake news) sau de materiale propagandistice. Acestea sunt considerate a fi în strânsă legătură cu apariția unor lideri extremiști.
Discuția care privește fenomenul „fake news” se dovedește cu atât mai importantă cu cât în 2017 au loc alegeri în Olanda, Franța și Germania − iar stabilitatea Uniunii Europene este amenințată de ascensiunea noilor partide naționaliste.
Italia. O analiză Al Jazeera descrie prin ochii unui profesor de la Universitatea Princeton felul în care Beppe Grillo, fondatorul Mișcării 5 Stele din Italia și promotor al unui discurs anti-sistem, a ajuns să fie considerat un lider popular:
„Beppe Grillo, comediantul rebel care a fondat mișcarea populistă 5 Stele în Italia, s-a folosit pur și simplu de știri false pentru a crește traficul pe blogul personal, care este deja unul dintre cele mai populare din Europa”.
Analiza merge mai departe și descoperă în spatele blogului o întreagă rețea de site-uri care produc și distribuie știri false, conduse prin intermediul unei companii de consultanță.
Desigur, informațiile sunt negate de către liderii Mișcării 5 Stele. Aceștia dau vina pe presa tradițională care, în opinia lor, nu mai e capabilă să reflecte realitatea, pentru că nu o mai înțelege, fiind supusă ani la rând controlului politic al partidelor aflate la guvernare.
În aceste condiții, Italia a anunțat că se alătură țărilor europene care caută soluții pentru a stopa răspândirea știrilor false.
Într-un interviu acordat ziarului Financial Times, șeful Autorității care supraveghează libera concurență din Italia, Giovanni Pitruzzella, subliniază că blocarea acestui fenomen nu ar trebui lăsată la îndemâna Google sau a companiilor care administrează rețelele de socializare.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
„Nu este treaba unei entități private să controleze informația. Aceasta este o misiune istorică a puterilor publice − ele trebuie să garanteze că informația este corectă. Nu putem delega această responsabilitate complet”, consideră Pitruzzella.
Una dintre soluțiile luate în discuție − care este contestată însă − vizează crearea unui juriu public care să voteze dacă unele informații sunt adevărate sau nu.
Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică
România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.
Geoană, banii din Bulgaria și de la Nelu Varga. Finanțare de la o rețea de evazioniști: „Eu i-am băgat 50 de mii de euro, din păcate mi i-a băgat înapoi. Îi dădeam și un milion”
ONG-ul care îl vrea pe Mircea Geoană președinte a primit, în luna mai, 50.000 de euro de la o firmă fantomă din Bulgaria, controlată de un om de afaceri condamnat pentru înșelăciune care a fost pe lista fugarilor și a reușit să scape de pușcărie.
Cehia. Ministerul de Interne de la Praga a înființat un departament care se ocupă cu „trierea” știrilor răspândite pe rețelele de socializare.
Misiunea acestui departament nu este de a șterge informațiile de pe internet, ci de a „marca” dezinformările sau textele propagandistice.
Noua structură funcționează de la 1 ianuarie și este parte a Centrului pentru Combaterea Terorismului. Unul dintre subiectele deconstruite deja de acest departament se referă la o presupusă tentativă de viol asupra unei tinere, ai cărei atacatori ar fi imigranți de religie islamică.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Imaginea a făcut de mai multe ori înconjurul site-urilor care promovează discursul anti-imigranți până s-a dovedit că provenea de pe înregistrarea unor camere de luat vederi din capitala țării și că era vorba despre o reglare de conturi între traficanți locali de droguri.
Departamentul are 20 de angajați. Unul dintre oficialii săi declara pentru The Guardian că misiunea site-urilor care răspândesc știri false în Cehia este de a slăbi încrederea în Uniunea Europeană și de a promova naționalismul.
Unul dintre reproșurile fundamentale privind înființarea acestui departament este că ar promova cenzura și sfârșitul libertății de exprimare.
Germania. Înainte de campania pentru alegerile generale din toamnă, nemții dezbat un proiect de lege care prevede amendarea, cu până la 50 de milioane de euro, a rețelelor de socializare care nu opresc „rostogolirea” știrilor false.
Ministrul german al Justiției, Heiko Maas, a subliniat că, în opinia sa, companiile care dețin rețele de socializare ar trebui să îndepărteze acele mesaje care promovează ura rasială sau etnică, precum și informațiile false.
Astfel, legea ar obliga companiile să șteargă, într-un termen de 24 de ore de la postare, orice conținut care nu respectă legislația Germaniei.
„La fel ca pe stradă, nici pe rețelele de socializare nu e loc de incitare la încălcarea legii”, a explicat Maas. Acesta a adăugat că, din conținutul marcat de către cititori ca fiind ilegal, Twitter șterge 1%, în timp ce Facebook se apropie de 39%.
Proiectul de lege are nevoie de aprobarea Parlamentului de la Berlin (Bundestagul) pentru a intra în vigoare. Oficiali nemți spun că nu ar fi rău ca el să se aplice în toate cele 27 de state ale Uniunii Europene.
De altfel, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, le-a cerut companiilor care administrează rețele de socializare, încă de anul trecut, să trateze cu mult mai multă seriozitate problema răspândirii știrilor false și a celor propagandistice.
*
În România, știrile false nu sunt considerate o problemă de către majoritatea actorilor publici.
Așa se face că, după o intensă campanie mediatică pe subiectul Balena albastră − un presupus joc care ar îndemna adolescenții la suicid −, ministrul de Interne, Carmen Dan, alături de primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, au lansat săptămâna trecută o campanie de informare în școli, pentru a-i preveni pe elevi cu privire la „jocul sinucigaș” (lol!).
Nu putem decât să ne închipuim un viitor în care partidele vor căuta, în campanii electorale, uriașul de la Roșia Montana sau își vor devoala competitorii electorali ca fiind gorilieni sau reptilieni…
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this