Internetul tuturor vibratoarelor

Bianca Felseghi

Senior Editor

Încă de la sfârșitul anilor ’90, dezvoltatorii din industria tehnologiei și oamenii de știință au început să se gândească în ce fel ar putea încorpora internetul și fantastica sa capacitate de a crea interacțiune la distanță în obiecte de zi cu zi, care să ne asiste când facem cele mai banale activități.

De la gadgeturile și aplicațiile care îți numără pașii, bătăile inimii sau tensiunea arterială, la senzorii de căldură din case și soneriile controlate prin intermediul telefoanelor mobile, tot mai multe obiecte capătă „inteligența” de-a se descurca singure.

Această tendință de a face obiectele să devină oarecum autonome și să comunice între ele, a primit și un nume: se cheamă IoT – Internet of Things (în traducere, internetul lucrurilor).

Obiectele inteligente nu emit judecăți de valoare, nu se pricep să deceleze ce e bine de ce e rău, căci tot ce fac este să reproducă niște comenzi cu care au fost programate.

Iată de ce orice defecte de programare – mai ales că viteza cu care apar noi și noi jucării inteligente nu oferă garanția unor testări aprofundate – pot avea urmări spectaculoase, înlesnind breșe în intimitatea consumatorilor.

Spre exemplu, în 2011, mii de purtători ai primei generații de trackere pentru fitness s-au trezit că postau pe Twitter detalii despre viața lor sexuală. La acea dată, senzorul de mișcare nu era capabil să își dea seama ce fel mișcare făceau utilizatorii, ci doar calcula caloriile arse.

„Se știe că sănătatea ta o afacere pentru celălalt. Nu e nimic personal în această ecuație. Vestea bună e că, deocamdată, cetățenii nu sunt forțați să poarte astfel de trackere. Ca să îți păstrezi viața privată, mai ales în chestiunile care țin de propria sănătate, poți să eviți să porți astfel de gadget-uri.” (Sursa)

Viciile softurilor cu care sunt dotate obiectele de tipul IoT pot fi deliberate, iar datele obținute clandestin să devină instrumente de marketing.

Este cazul companiei canadiene Standard Innovation, care vinde vibratoare „inteligente” (deci, dotate cu un cip conectat la internet). Aceasta a fost obligată de un judecător să le achite clienților din SUA care i-au cumpărat produsul despăgubiri în valoare totală de 4 milioane de dolari canadieni.

Compania a acceptat această „înțelegere” pentru a stinge un proces în care doi cumpărători din Illinois depuseseră plângere că fuseseră spionați, în timpul unor acte sexuale, prin intermediul vibratoarelor.

Ce s-a întâmplat?

Cel puțin 9 motive să mergi la IQ DIGITAL SUMMIT - Cluj-Napoca – 14 IUNIE (P)

Unii dintre cei mai mari lideri de tehnologie vin la Cluj-Napoca pe 14 iunie, iar cititorii PressOne pot avea acces gratuit pentru a-i vedea și asculta.

Nanoboţii: agenţii invizibili care ne vor dubla speranţa de viaţă

Impactul nanoboţilor asupra omenirii va fi mult mai mare decât al antibioticelor.

În august 2016, doi hackeri care-și spun Goldfisk și Follower au prezentat, la o convenție Def Con din SUA, o prelegere intitulată ironic „Internetul lucrurilor care vibrează”.

Cei doi au demonstrat că vibratoarele We-Vibe, produse de canadienii de la Standard Innovation, trimiteau date despre utilizatori către un server al companiei. În plus, hackerii au mai arătat cum o terță persoană ar putea intercepta datele respective sau cum un cyber-infractor ar putea comite un potențial… viol.

Cum funcționa?

Vibratorul putea fi controlat printr-o aplicație, denumită We-Connect, astfel ca setările să fie schimbate direct de pe telefonul mobil. În plus, jucăria sexuală era destinată și cuplurilor, ceea ce înseamnă că permitea unei a doua persoane să activeze produsul prin tehnologia Bluetooth.

Informațiile colectate de aplicație vizau frecvența cu care era utilizat vibratorul, „programele” preferate de client, temperatura corpului și treptele de intensitate cele mai folosite.

La proces, acuzarea a arătat că identitatea cumpărătorilor putea fi aflată conexând datele trimise de aplicația mobilă cu adresele de e-mail oferite companiei.

Potrivit presei, Standard Innovation s-a apărat spunând că datele colectate urmau să fie folosite numai în scopuri de marketing, pentru a corela ofertele cu nevoile clienților.

După declanșarea procesului, compania a susținut că și-ar fi schimbat standardele de confidențialitate, astfel ca datele trimise de vibratoare către propriile servere să rămână anonime, fără posibilitatea de a identifica vreun utilizator.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€