Expertul român din Grupul UE de combatere a știrilor false: Ar fi curajos un pachet de educație media

Codruţa Simina

Redactor

Divizarea societății, pierderea credibilității unor instituții sau paralizarea deciziei politice sunt efecte dovedite ale știrilor false și dezinformării din mediul online.

Am discutat despre toate acestea cu profesorul universitar Alina Bârgăoanu, unul dintre cei 39 de experți europeni care vor forma Grupul pentru combaterea fenomenului fake news.

Ea a explicat pentru PressOne de ce este necesar un astfel de grup la nivelul UE și care este misiunea sa.

„Prima activitate a Grupului este de a defini noțiunile «fake news» și «digital misinformation» (dezinformare digitală − n.r.).

Impactul tehnologiei și infrastructura necesară pentru fake news vor fi și ele analizate, până la formele unde intenția legată de propagandă este clară. Vom avea, cu siguranță, măsuri care să vizeze media literacy (alfabetizare mediatică − n.r.).

Aici este un consens clar: avem de-a face cu un fenomen extrem de extins în UE și în SUA, care a fost adus la suprafață și recunoscut oficial.

E un fenomen care slăbește foarte mult capacitatea de acțiune a UE și care are legătură cu ascensiunea europopulismului și euroscepticismului”, spune Alina Bârgăoanu.

Ea consideră că termenul cel mai potrivit pentru acest fenomen este „digital misinformation”:

„În engleză există acest termen mult mai precis: misinformation. Care acoperă și tacticile deliberate de informare eronată, dar și cele fără intenție ascunsă.

Și atunci, spectrul de manifestări ar cuprinde și jurnalismul de slabă calitate − satiră, pamflet, partizanat, senzațional, opinii descrise drept fapte −, până la propagandă și comunicare ostilă din partea unor grupuri de interese, a unor state și așa mai departe”.

Echo chambers, bulele în care fiecare primește doar confirmări

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Ce soluții are Uniunea Europeană? Una dintre cele mai curajoase ar fi introducerea de programe educaționale pe termen lung, spune Alina Bârgăoanu.

„Sunt câteva tronsoane în care putem să acționăm. Pot fi măsuri legate de stimularea jurnalismului de calitate, a presei de investigație, stimularea educației și mai ales a celei legate de consumul de media.

Răspândirea știrilor false are de-a face cu problema largă a credibilității. Cine sunt oamenii în care avem încredere? De asta spun că este o problemă mult mai amplă, care nu poate fi rezolvată doar prin reglementare.

O componentă trebuie să aibă de-a face cu nivelul de educație și cu nivelul spiritului critic. Ce interese avem? Cum le definim? Cum ne apărăm de emoții excesive?

Toate acestea ar trebui să fie parte a unui pachet educațional pe care să-l primești încă din școală, înainte de a începe să fii expus la informație excesivă.

Există un mare interes de a crea programe de media literacy, de consum digital și securitate digitală, pentru copii și liceeni.

Sunt aproape sigură că în zona aceasta va exista un răspuns: nu măsuri legislative, ci, probabil, programe de finanțare care să ofere sprijin pentru astfel de componente”.

Potrivit Alinei Bârgăoanu, fenomenul fake news reprezintă o amenințare la adresa democrațiilor liberale, astfel că orice dezbatere privind combaterea sa trebuie să țină cont de libertățile și drepturile fundamentale ale omului.

„Efectele pe care le putem identifica în rândul cetățenilor și la nivelul societăților sunt confuzia, neîncrederea, paralizarea deciziei, ură, intoleranță, enclavizare și polarizare.

Aceste efecte s-au văzut deja la alegeri: din SUA până în Franța și Germania, se constituie grupuri care văd lumea în modalități total diferite.

Se creează astfel acele echo-chambers, bulele de informație în care fiecare primește doar informațiile care-i confirmă propriile păreri, și se ajunge la enclave digitale”, ne-a mai declarat Alina Bârgăoanu.

Ea a ținut să precizeze că declarațiile sale reprezintă opinii și nu implică vreo poziție oficială a UE sau a Grupului de experți în care a fost cooptată.

*

Alina Bârgăoanu are 43 de ani și este decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice de la Școala Națională de Științe Politice și Administrative (SNSPA) din București.

Predă cursuri legate de mass-media și societate, politica de comunicare a UE, strategii de atragere a fondurilor europene. Este doctor în cinematografie și media cu teza „De la actualităţile lui Lumière la ştirile CNN”, titlu obținut în 2006 la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din București.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€