Dacă vrei să-ți simplifici viața, fă-ți curat pe birou

Alex Enăşescu

Redactor

Îmi aduc aminte cu exactitate de revelația pe care am avut-o acum câțiva ani, când am văzut o fotografie cu biroul legendarului designer italian Massimo Vignelli.

Simplu, curat și auster, acest birou negru era atât de diferit față de birourile încărcate pe care le știam din viața reală, încât mi-a lăsat impresia că posesorul face parte dintr-un soi de civilizație avansată, care a descoperit că nu e obligatoriu să fii înconjurat de agende, capsatoare și pixuri pe care nu le folosești niciodată.

Între timp, mobilierul spartan a devenit standard în sediile corporațiilor, însă designul minimalist nu este apreciat de toată lumea. Oamenilor le place să-și decoreze singuri spațiul în care lucrează, ceea ce înseamnă că unii angajați se simt frustrați din cauza politicilor corporatiste care impun ca birourile să arate impecabil.

Potrivit unor studii, un birou curat îi face pe oameni să fie mai convenționali și mai generoși, în timp ce un birou dezordonat încurajează creativitatea. Fiecare angajat ar trebui să aibă libertatea de a-și amenaja biroul după cum îi place, fără să fie obligat să respecte normele designului scandinav.

Vorba lui Einstein: „Dacă un birou încărcat este semnul unei minți încărcate, atunci un birou gol ce semnalează?” ?

Lucrând toată viața printre artiști, Massimo Vignelli și-a dat seama că stilul de organizare a biroului este o alegere subiectivă, dar el însuși prefera calmul și ordinea unui birou curat:

Unii oameni au nevoie de îngrămădeală și dezordine, iar alții nu pot să le suporte. Mie îmi place să încep ziua proaspăt. Dacă încep ziua cu lucruri rămase pe birou, e ca și cum aș începe cina cu resturi de mâncare – îți strică pofta.

Analogia culinară este nimerită. Nu întâmplător, unul dintre cele mai folositoare concepte legate de organizarea spațiului de lucru este împrumutat de la bucătarii profesioniști. Munca într-un restaurant este atât de intensă și de haotică, încât bucătarii au nevoie ca ingredientele și uneltele pe care le folosesc să fie mereu la locul lor, mereu la îndemână.

Acest sistem riguros de organizare, numit mise-en-place, nu se referă doar la un spațiu de lucru bine pus la punct, ci și la rutina de a lucra îngrijit și eficient.

În ultimii ani, mentalitatea mise-en-place a fost adoptată și în munca de birou, pentru că oamenii ocupați nu-și permit să piardă timp zilnic căutând încărcătorul de la telefon sau parolele de la diferite conturi. Genul ăsta de probleme logistice pot fi prevenite prin organizare și printr-un workflow metodic, astfel încât timpul și energia mentală să poată fi alocate lucrurilor care contează.

Ce păstrăm și ce schimbăm în rețetele vechi? Gărâna, între amintirea gulașului de la primele ediții ale festivalui de jazz și mâncărurile gătite astăzi

La Gărâna, căutarea rețetei gulașului de la primele ediții ale festivalului de jazz deschide o discuție despre păstrarea gusturilor și a amintirilor locului. Aceste povești și demonstrații culinare pot fi urmărite în cele două părți ale documentarului „Amintiri Gustoase” dedicate Gărânei, pe canalul de YouTube al platformei.

Florin Șerban, primul regizor român care câștigă Leopardul de Aur: „Sunt mulți copii și adolescenți care, din păcate, se vor regăsi în filmul ăsta”

„Nu e locul tău aici”, lungmetrajul regizat de Florin Șerban, a câștigat Leopardul de Aur la Festivalul de la Locarno și a devenit primul film românesc care a obținut marele trofeu. Într-un interviu acordat PressOne, regizorul Florin Șerban vorbește despre reacțiile spectatorilor tineri la filmul în care mulți dintre ei se vor regăsi.