Cum să ieși din bula informațională

Alex Enăşescu

Redactor

Unul dintre motivele pentru care țesătura societății pare că se destramă este că taberele adverse se îndepărtează tot mai mult unele de altele.

Atât progresiștii, cât și conservatorii au impresia că ceilalți trăiesc pe altă lume, ceea ce e oarecum adevărat. Fiecare individ și fiecare trib își are propria bulă informațională, care-i prezintă o versiune a realității ajustată de filtrele rețelelor de socializare.

Acest fenomen a fost observat, printre alții, de activistul Eli Pariser, șeful site-ului Upworthy.com, care avertiza încă din 2011 că rețelele îi fac pe utilizatori să devină și mai partizani. Algoritmii folosiți de Facebook, de pildă, „personalizează” feed-ul unui utilizator astfel încât acesta este expus doar la informații și opinii care îi confirmă propriile puncte de vedere.

Pariser crede că „pericolul acestor filtre este că te fac să crezi că primești o perspectivă reprezentativă asupra lumii, dar, de fapt, asta nu se întâmplă nicicum și tu nici măcar nu-ți dai seama”.

În felul ăsta, Faceboook amplifică masiv efectul Dunning-Kruger, care îi face pe cei ignoranți să fie și mai convinși că au dreptate.

*

Deși rețelele de socializare contribuie la răspândirea unei imagini distorsionate, ele nu fac decât să exploateze nevoia oamenilor de a aparține unei comunități.

Psihologul american Jonathan Haidt, autorul volumului Mintea moralistă. De ce ne dezbină politica și religia, spune într-un articol publicat în The New York Times că efectul Facebook amplifică o tendință care exista deja în noi: aceea de a petrece mai mult timp cu oameni care gândesc la fel și mai puțin timp cu oameni care gândesc diferit.

Pentru cei care caută să iasă din bulă și să vadă lucrurile din unghiuri diferite, specialiștii au două sfaturi.

1. Nu lăsați feed-ul de Facebook să vă fie principala sursă de informare. În esență, Facebook este o companie care captează și vinde atenția publicului celor care cumpără publicitate pe site. Iar dacă acei cumpărători folosesc, de pildă, conturi rusești pentru a influența alegerile din Statele Unite, ghinion!

Facebook nu previne astfel de campanii de dezinformare, fiindcă scopul companiei nu este consolidarea democrației sau informarea corectă a utilizatorilor, ci maximizarea profitului în beneficiul acționarilor săi.

Rețelele de socializare ne dau o perspectivă imediată și de multe ori alarmistă asupra știrilor recente, dar asta nu înseamnă că suntem mai bine informați:

Am ajuns să cred că, pentru cineva care petrece în mod regulat timpul pe rețelele de socializare, este imposibil să aibă o înțelegere echilibrată și corectă despre ceea ce se întâmplă în lume. Să urmărești ciclul de știri minut-cu-minut înseamnă să fii constant amenințat de iluzii. (Alan Jacobs)

2. Evitați sursele de informare partizane și căutați-le pe cele care nu difuzează doar „ce vrea publicul”. Oamenii sunt tot mai puțin dispuși să asculte puncte de vedere contrare celor pe care și le-au format, așa că majoritatea publicațiilor sunt supuse unei presiuni uriașe de a se conforma așteptărilor și prejudecăților cititorilor fideli.

Chiar și la New York Times, editorialiști remarcabili precum David Brooks și Ross Douthat îi vexează pe cititori, nu prin scriitură sau argumente, ci prin simplul fapt că sunt conservatori care publică într-un ziar cu o înclinație liberală.

Când NYT l-a luat pe Bret Stephens, câștigător al premiului Pulitzer, de la Wall Street Journal, unii cititori s-au dezabonat în semn de protest față de angajarea cuiva care se declară „agnostic” în ceea ce privește încălzirea globală.

Căutați surse de informare imprevizibile, care îndrăznesc să publice și opinii neortodoxe. Două exemple care-mi vin în minte sunt Quilette și The Browser.

Într-un fel, cred că acesta este principalul scop al unui editor − să extindă orizontul lucrurilor de care oamenii sunt interesați și pe care le cunosc. Să le dai oamenilor ceea ce ei cred că vor este ușor, dar nu e foarte satisfăcător: același lucru, iarăși și iarăși. Editorii buni sunt ca pețitorii buni: ei le prezintă oamenilor noi feluri de gândire, iar aceștia se îndrăgostesc. (Eli Pariser)

Ce păstrăm și ce schimbăm în rețetele vechi? Gărâna, între amintirea gulașului de la primele ediții ale festivalui de jazz și mâncărurile gătite astăzi

La Gărâna, căutarea rețetei gulașului de la primele ediții ale festivalului de jazz deschide o discuție despre păstrarea gusturilor și a amintirilor locului. Aceste povești și demonstrații culinare pot fi urmărite în cele două părți ale documentarului „Amintiri Gustoase” dedicate Gărânei, pe canalul de YouTube al platformei.

Florin Șerban, primul regizor român care câștigă Leopardul de Aur: „Sunt mulți copii și adolescenți care, din păcate, se vor regăsi în filmul ăsta”

„Nu e locul tău aici”, lungmetrajul regizat de Florin Șerban, a câștigat Leopardul de Aur la Festivalul de la Locarno și a devenit primul film românesc care a obținut marele trofeu. Într-un interviu acordat PressOne, regizorul Florin Șerban vorbește despre reacțiile spectatorilor tineri la filmul în care mulți dintre ei se vor regăsi.