Ce este și cum se construiește o casă pasivă

Foto: Dreamstime / Oleksandr Rado

O directivă europeană care va intra în vigoare din 31 decembrie 2020 impune ca toate clădirile noi să respecte principiul "consum aproape zero energie". În alte țări, clădiri de acest tip se construiesc de zeci de ani. În România, conceptul a pătruns doar de curând. Se numesc case pasive.

Există câteva exemple, au apărut și proiectanți certificați pentru asemenea case, însă conceptul este slab delimitat față de alte tipuri de construcții moderne (eco, verzi etc). În consecință, mulți constructori profită de confuzie și oferă locuințe care nu corespund nici pe departe criteriilor unei case pasive.

Pentru a afla ce înseamnă acest concept, cât costă și cum poate fi construită o asemenea casă, am stat de vorbă cu arhitecta Norana Petre (foto) din București, proiectant certificat de clădiri pasive și membră a Asociației Casa Pasivă.

*

– Ce înseamnă casă pasivă?

– Casele pasive sunt caracterizate, în primul rând, printr-un confort termic ridicat și printr-o calitate superioară a aerului interior.

Confortul termic ridicat înseamnă temperaturi confortabile și constante în întreaga clădire, fără curenți de aer neplăcuți, fără riscul de apariție a condensului sau a igrasiei.

Calitatea superioară a aerului este dată de un sistem inovativ de ventilație cu recuperator de căldură, sistem care introduce permanent în clădire aer proaspăt, la o temperatură de confort.

Aerul viciat din spațiile cu umiditate ridicată și cu mirosuri, cum ar fi bucătăria și băile, este extras și evacuat din clădire, nu înainte ca acesta să cedeze căldură, într-un procent mare, aerului proaspăt care intră în clădire.

O clădire pasivă, ventilată printr-un sistem de acest tip, beneficiază permanent de aer proaspăt, cu concentrații minime de CO2 și de formaldehide, respectiv compuși chimici volatili. Pe lângă acest avantaj, filtrele montate în unitatea de ventilație nu permit ca în interior să pătrundă praf, alergeni, noxe.

O a doua caracteristică reprezentativă este eficiența energetică foarte ridicată. Standardul PH (Passive House – n.r.) reprezintă la ora actuală standardul pentru clădirile cu eficiența energetică cea mai ridicată de pe glob.

Consumul de energie pentru încălzirea unei case pasive este mai redus cu peste 75% față de consumul similar al unei case convenționale.

– Putem spune că acest concept de casă pasivă a revoluționat știința proiectării și a construirii?

– Conceptul privind proiectarea și construcția de clădiri pasive este în mare parte diferit de ce am învățat în școală până acum. Sunt state din Europa care au pornit și un fel de revoluție a clădirilor pasive, încercând astfel să informeze populația despre necesitatea unor clădiri mai sănătoase și mai eficiente energetic.

Un asemenea proiect nu se poate realiza decât cu ajutorul unei echipe integrate de specialiști, iar comunicarea între specialități este vitală pentru succesul unui astfel de proiect.

– Care sunt diferențele dintre casa pasivă și casa eco, casa verde sau casa cu consum redus de energie?

– Casa pasivă trebuie să îndeplinească cerințe extrem de exigente în privința consumului de energie pentru încălzire și răcire, a necesarului de energie primară sau a gradului de etanșeitate la aer a anvelopei.

Dacă sunt îndeplinte toate criteriile impuse de Standardul PH, acea casă poate obține certificarea de casă pasivă. În schimb, conceptele de casă eco, casă verde sau casă cu consum redus de energie sunt concepte foarte vagi, interpretabile. Nu există nici o instituție care să impună anumite cerințe, măcar minimale, pentru ca o clădire să poată fi inclusă într-una din aceste categorii.

– Cine este în măsură să certifice că o casă este pasivă?

Passivhaus Institut din Darmstadt, Germania, împreună cu certificatorii de clădiri acreditați de pe glob. Ca o noutate, începând cu acest an există și în România posibilitatea certificării, prin intermediul unui certificator de clădiri pasive acreditat de către PHI (Passivhaus Institut).

Acest standard (PH) se referă la clădiri cu funcțiuni multiple, de la locuințe individuale, colective la clădiri de birouri, școli, grădinițe, piscine acoperite, supermarketuri, spitale etc.

– Din ce materiale se construiesc casele pasive? Sunt ele diferite față de cele tradiționale?

– O casă pasivă poate fi construită din orice material, atât timp cât sunt respectate principiile de proiectare. Ce diferă, de cele mai multe ori, sunt detaliile de execuție și modul de punere în operă. Fără o calitate foarte bună a execuției, nu putem atinge dezideratul de casă pasivă.

– Cât costă casele pasive în România, spre deosebire de cele tradiționale?

– Există multe idei preconcepute, printre care aceea că o casă pasivă este de două ori sau de trei ori mai scumpă decât o casă convențională. Este o aberație.

Pentru construcția unei case pasive, și aici mă refer la o locuință individuală, extra-investiția în materiale cu o performanță mai ridicată nu depășește 10-15% față de investiția într-o clădire convențională, proiectată conform normelor naționale în vigoare.

În ceea ce privește construcțiile de dimensiuni mai mari și cu alte funcțiuni, extra-investiția este cu circa 5-8% mai mare, raportat la o construcție convențională.

Aceste costuri suplimentare sunt recuperate în 5-10 ani de utilizare a acelei clădiri, tocmai prin consumul redus de energie. După aceea, profit!

În cazul unei construcții convenționale, costurile cu energia, care nu sunt niciodată estimate sau optimizate încă din faza de proiectare, îi iau prin surprindere pe beneficiari, fiind de circa 8-10 ori mai mari față de cele pentru o casă pasivă.

– Ce puteți să ne spuneți despre restricțiile care vor fi impuse prin Directiva 2010/31/UE? Se referă chiar la aceste case pasive?

– Impunerile Directivei 2010/31/UE intervin începând cu anul viitor și, din păcate, mulți vor fi luați prin surprindere. Începând cu 31 decembrie 2018, toate clădirile publice noi vor trebui să fie clădiri aproape zero energie.

Iar începând cu 31 decembrie 2020, toate clădirile noi din toată Europa, indiferent de funcțiune, vor trebui să fie clădiri aproape zero energie.

Fiecare țară are libertatea să își definească acest termen − clădire aproape zero energie. Astfel se vor stabili niște impuneri cel puțin privind consumul maxim de energie primară.

La noi în țară, prin "Planul de Creștere a numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero", emis de către MDRAP, au fost stabilite impuneri pentru clădirile noi, cu diferite funcțiuni, privind consumul maxim de energie primară din surse convenționale [kwh/mp, an] și emisiile de CO2 în atmosferă [kg/mp, an], datorate proceselor de funcționare a clădirilor.

Conceptul de casă pasivă poate răspunde perfect acestui deziderat de clădire aproape zero energie, iar Passivhaus Institut încearcă să demonstreze necesitatea implementării la nivel național a acestui standard.

Sunt state și regiuni din Europa care deja au adoptat Standardul PH în legislația proprie, venind în preîntâmpinarea acestei Directive europene, semnând astfel pentru un viitor mai curat și mai responsabil pentru generațiile care vor urma.

Foto: Dreamstime/Lightkeeper

– Cât de dificil este să construiești o casă pasivă adaptată climei din România?

– Nu este extrem de dificil, dar nici facil. În primul rând, este necesar un proiect specific ce întrunește criteriile impuse de Standardul PH, adică o proiectare integrată cu un know-how specific pe care proiectanții, indiferent de specialitate, trebuie să îl dobândească.

Mai mult decât atât, bilanțul energetic trebuie realizat printr-un soft special realizat pentru proiectele de clădiri pasive (PHPP – Passive House Planning Package) pe toată durata procesului de proiectare.

Doar prin intermediul acestui program putem demonstra că am proiectat o clădire pasivă.

Cei care spun că au proiectat/construit o casă pasivă, fără a fi realizat calculele specifice în programul special de calcul PHPP, folosesc în mod greșit termenul de clădire pasivă.

Astfel, beneficiarii ar trebui să fie foarte atenți la pericolul numit greenwashing. În cazul casei pasive, totul trebuie demonstrat prin cifre.

– Câtă deschidere există în rândul românilor cu privire la construirea unei case pasive?

– Românii încep să fie tot mai conștienți de faptul că au nevoie să locuiască în alt fel de clădiri. Realizează faptul că există o incertitudine mare privind resursele de energie primară în anii următori și o mare incertitudine privind prețul energiei.

Sunt conștienți că sunt șanse mari ca, la vârsta pensionării, de exemplu, să nu mai poată să își plătească facturile pentru energie, prețul fiind pe un trend ascendent.

Sunt conștienți într-un număr tot mai mare că este necesar să investească mai mult în calitatea execuției, în grosimea termoizolației, în calitatea ferestrelor și că trebuie să apeleze la proiectanți cu expertiză în acest domeniu. Această extra-investiție se recuperează în primii ani de utilizare a casei.

Încep să devină conștienți de faptul că au nevoie de spații caracterizate de o igienă superioară a aerului interior. Începem cu toții să devenim conștienți de faptul că, în interiorul spațiilor în care ne petrecem cu toții mai mult de 80-90% din viață, avem nevoie de un confort termic ridicat, iar soluțiile pentru a minimiza costurile cu energia există.

– Câte case pasive există în România?

– Există câteva case pasive certificate la noi în țară. Această certificare atestă că proiectul a respectat exigențele Standardului PH și că proiectul a fost respectat întocmai pe șantier, iar în urma testării de tip Blower Door (testul la presiune la aer), realizat pe șantier, este întrunită limita maximă de schimburi de aer pe oră, iar neetanșeitățile prin anvelopă au un impact minim asupra performanței clădirii.

Există și două evenimente anuale, în iunie și în noiembrie, când multe dintre clădirile pasive din lume își deschid porțile, pentru a putea lua contact direct cu beneficiarii și cu proiectanții. În ultimii ani, acest eveniment a fost organizat și la noi în țară, în diverse orașe.

– În București, mai multe ansambluri rezidențiale le promit cumpărătorilor case pasive. Respectă ele cu adevărat caracteristicile unor astfel de construcții?

– Termenul de clădire pasivă sau de casă pasivă nu este un termen patentat, de aici utilizarea sa cu ușurință de către mulți dezvoltatori imobiliari sau constructori, atunci când vând locuințe.

Cei care cumpără trebuie să fie atenți în privința termenilor utilizați de vânzători și să ceară dovezi: de exemplu, dacă cineva vinde o casă pasivă, casa aceea în mod obligatoriu va trebui să aibă un certificat emis de către Institutul Passivhaus din Germania.

Din păcate, multe dintre ansamblurile de locuințe "pasive" de la noi nu au nicio legătură cu un proiect de casă pasivă, iar beneficiarii vor resimți pe pielea lor facturile ridicate și disconfortul din interior.