"Balena albastră" sau când să-ți pui întrebări despre intenția unui text

Codruţa Simina

Redactor

Sute, poate chiar mii de adolescenți din România sunt în pericol de moarte din cauza unui joc pe internet, pornit din Rusia, și care se termină cu sinuciderea – acesta este mesajul pe care l-au transmis repetat, în ultimele două săptămâni, mai multe publicații și posturi de televiziune din România.

Jocul – denumit Balena albastră – făcuse deja, cam din februarie 2017, turul tabloidelor britanice. În majoritatea cazurilor, articolele citau ca sursă o publicație din Rusia, Novaya Gazeta, care difuzase prima această „informație”, în mai 2016.

Textul inițial, condimentat cu adjective emoționante și detalii scabroase, începe direct cu concluzia: reporterul susține că a numărat peste 130 de cazuri de suicid în rândul tinerilor și că, în toate cazurile, victimele erau membri ai unor grupuri închise de pe rețeaua de socializare VKontakte (Facebook-ul Rusiei), care jucau jocul Balena albastră.

Articolul din Novaya Gazeta citează mamele a două tinere care s-au sinucis – iar reporterul arată că gestul acestora ar fi fost determinat sau forțat de către administratorii grupurilor secrete de pe VK.

Poate că este relevant că una dintre curiozitățile exprimate de autorul articolului, de mai multe ori, este dacă nu cumva acești administratori sunt fasciști…

Dar să revenim la materialele publicate sau difuzate în presa din România.

Primele au apărut în a doua jumătate a lunii martie (după ce ancheta inițială din Novaya Gazeta fusese reluată de presa britanică, cu exact aceleași date) și prezentau, într-o manieră alarmistă, „jocul care îi împinge pe tineri la sinucidere”. Deși niciun astfel de caz nu fusese confirmat oficial în România, alte mass-media au dat amploare subiectului.

E bine de reținut și că majoritatea textelor publicate inițial au adunat zeci de mii de impresii pe rețelele de socializare (shares, likes) – ceea ce este foarte mult față de media obișnuită, de câteva sute sau mii.

Textul care prezintă infiltrarea unui reporter într-un astfel de grup care „îi împinge pe tineri la sinucidere” are 21.000 de aprecieri. Iar sursa din care se citează masiv este tot articolul inițial din Novaya Gazeta, cel din mai 2016…

În plus, primele texte în limba română nu reușesc să acopere o fractură logică. Să repetăm puțin cum se întâmplă jocul, potrivit acestor articole:

„Ei” sunt aici: ciudatul război hibrid pe care Armata Română îl poartă pe internet împotriva conspirațiilor, fără să aibă măcar un cont de Tik Tok activ

MapN încearcă să combată fake-news-urile apelând la comunicate scrise. Încearcă să combată, în plină epocă Post-Adevăr, imaginile cu cuvinte.

Preoții BOR, seduși de New Age și politică. Vasile Bănescu: Implicarea clericilor în campanie, „o maximă eroare”. ÎPS Teodosie, „pe cont propriu”

La imaginea de „salvator” pe care a dobândit-o Călin Georgescu au contribuit și preoți din Biserica Ortodoxă Română. De ce? Ne răspunde, într-un amplu interviu, Vasile Bănescu.

Mai degrabă decât să te împingă, jocul ăsta încearcă să te împiedice să te sinucizi. ?

Desigur, e sănătos să te amuzi de fracturile de logică – mai ales acolo unde e vorba despre subiecte atât de serioase, încât sunt tratate numai și numai cu gravitate.

În fapt, astfel de texte, care lasă întrebări deschise, ar trebui să ne dea de gândit și să ne trimită mai departe, în căutarea altor surse sau a altor relatări despre același subiect.

E bine să folosim surse multiple, tocmai pentru că ele prezintă (sau ar trebui să prezinte) mai multe fațete ale aceluiași subiect și ne antrenează să vedem nuanțe. Adevărul este unul singur, dar e bine să-l luăm din mai multe surse. ?

Articolul original din „Novaya Gazeta” se intitulează „Grupurile morții”.

Mai departe.

După o primă familiarizare cu „jocul sinucigaș” (lol!) prin intermediul presei, câteva zile mai târziu apar și presupusele victime – elevi din Iași care sunt duși la spital fiindcă, potrivit unor surse, ar fi dus la îndeplinire o provocare a Balenei.

Nicio declarație oficială a niciunei instituții nu confirmă acele surse, dar presa continuă să le repete obsesiv.

Acum, sursele pot fi de mai multe feluri, inclusiv dintre cele care vor să rămână anonime, dar ceea ce trebuie să ne pună pe gânduri este expresia „se pare că”; asta înseamnă că jurnalistul nu deține o mărturie înregistrată, ci se bazează pe  o părere proprie sau pe un zvon auzit.

Prea mulți de „se pare că”, alături de frățiorii lor din limba engleză allegedly și reportedly, nu anunță niciodată un material credibil.

Sunt un semn că ar trebui să verificăm ceea ce  citim accesând alte mijloace de informare. Și, preferabil, să căutăm citate, chiar și atunci când, la limită, provin din surse ce vor să nu-și dezvăluie identitatea.

În cazul nostru, Poliția a transmis, câteva zile mai târziu, un comunicat în care arăta că, din primele informații ale anchetei, nu rezulta că elevii ieșeni ar fi jucat Balena albastră.

Cum a titrat Adevărul articolul care conținea această informație? A fost sau n-a fost Balena Albastră? Elevii care au mimat moartea la şcoală au revenit la cursuri.

Saga Balenei a continuat cu mărturia unei adolescente care a pretins că intrase în joc și că nu mai poate scăpa. S-a plâns părinților și jurnaliștilor că „administratorii grupului” o amenință cu moartea.

Un detaliu mi-a trasat, poate nu doar mie, o dunguliță de gheață pe spate: fata afirma că misterioșii administratori ai Balenei i-au trimis portrete fotografiate cu telefonul ei, în timp ce era în propria casă.

(Imaginați-vă că sunteți părinte și că descoperiți lucrul ăsta – un străin din altă țară v-a fotografiat copilul controlând, cine știe de unde, camera încorporată în telefonul lui…)

Polițiștii de la Crimă Organizată s-au autosesizat imediat și au descoperit că fata își mințise părinții din dorința de a primi un telefon nou, mai performant.

Pentru relevanță, citiți precizarea de la finalul textului la care fac trimitere – mai ales partea aceasta: „Polițiștii au stabilit că incidentul nu a avut loc, minora simulând întreaga întâmplare cu scopul de a-și convinge părinții să-i achiziționeze un alt telefon mobil”.

Poate cel mai îngrijorător moment în care trebuie să ne întrebăm ce urmărește un anume text de presă este acela în care informația brută se găsește la final.

Seamănă cu steluțele acelea mici care te trimit la subsolul unei superoferte, de unde afli că promoția e valabilă doar în anumite condiții pe care, de obicei, nu le îndeplinești.

Captură video din știrea în care Digi 24 dezvăluia minciuna.

Epilog.

Snopes.com, un site care verifică legende urbane, zvonuri și știri alarmistice, a demontat punct cu punct investigația inițială din Novaya Gazeta, cea folosită de toate ziarele și televiziunile care preiau știrea cu jocul ucigaș.

În realitate, nimeni nu a demonstrat că jocul există și nimeni nu a dovedit vreo legătură între presupusul joc și sinuciderea unor tineri. Ceea ce am aflat cu certitudine este că, într-adevăr, Rusia se confruntă în ultimii ani cu o creștere a numărului de sinucideri în rândul tinerilor.

De altfel, unele site-uri din Rusia au arătat că grupurile menționate de investigația primară din Novaya Gazeta există.

Creatorul unui astfel de grup, Sea of Whales, a declarat că postează imagini șocante pe care le găsește pe internet pentru a crește audiența grupului; rețeaua VKontakte este o piață foarte bună de publicitate, iar comunitățile numeroase pot genera profituri.

Mi-a rămas în cap o replică citită pe Facebook: Balena albastră e noua ambulanță maro care răpește copii pentru organe?

E același tip de subiect pe care nu-l poți dovedi, dar nu poți proba nici că e fals, tocmai din cauza construcției sale ilogice, condimentată cu o nuanță de self-fulfilling prophecy.

Și care, la fel ca „panoul de siguranțe” de sub Bucegi sau ca uriașii de la Roșia Montană, încep să existe și iau proporții doar prin rostogolire. În acest caz, și din cauza presei.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€