Anxietate și autodepreciere. Cum ne afectează avalanșa de știri din fiecare zi

Informațiile negative ne fac anxioși FOTO Voicu Bojan

M-am dezabonat din nou la newsletter-ul dv. It's not you, it's me 🙂 mi-am dat seama că mi-a fost mai bine fără știrile zilnice din țară decât cu și am ales să aleg eu ce și când caut și citesc. Pe Pressone oricum intru aproape zilnic, articolele voastre nu le voi rata. Și dacă-mi mai scapă din când în când ce-au zis Firea sau Dragnea, asta e. Când vor dispărea de pe scena politică voi afla cu siguranță și tare mă voi mai bucura.

Cititor 1

După cum sigur știți, nu mai locuiesc în România și deși îmi place să fiu informat și să fiu la curent cu ce se întâmplă în țară, faptul că aflu în fiecare zi despre lucrurile nasoale care se întâmplă în Ro, îmi creează o stare de neliniște. Nu aveți nicio vină în asta, asta e țara.

Încerc să ajut cât pot, prin donații, pe cei care se luptă pentru libertate (într-un fel sau altul) dar nu mai vreau să mai primesc zilnic porția de lucruri rele. Admit că e posibil să fiu un laș. Mult succes pe mai departe! In the end binili învinge!

Сititor 2

M-am gândit că aș putea să încerc să am o perioadă de , în care să acord mai multă atenție propriilor gânduri și nu neapărat consumului de informație. Dacă acest "information overload" chiar există și doar va crește pentru noi toți, probabil că cea mai bună variantă este să încercăm să ne dozăm mai bine timpul și voința (limitată) în interacțiunea cu sursele de informare pe care le avem la dispoziție”.

Cititor 3

"Știi și la ce te-ajută că știi?", era o emisiune de umor de la TVR, în urmă cu mai bine de un deceniu. Acum, întrebarea ar putea fi ridicată la modul serios, mai ales dacă ați simțit că știrile din fiecare zi vă îngroapă încrederea în societate și în viitor. Dacă o emisiune de dezbateri politice din prime-time v-a produs o stare de neliniște, de așteptare încordată, însoțită de palpitații, jenă în respirație sau un ghem de furie în stomac, probabil că v-ați pus, din nou, această întrebare.

Tot mai mulți oameni simt că nu mai pot face față afluxului de știri negativ

Dacă ați simțit acest lucru, nu este vina dumneavoastră, ci a felului în care sunt prezentate știrile. Aceasta este concluzia unui raport din 2018 al Asociației Psihologilor din America "Stress in America: The State of Our Nation" (Starea Națiunii) care spune că mai mult de jumătate din americani devin din ce în ce mai anxioși din pricina știrilor la care sunt expuși cu sau fără voia lor.

Burnout-ul informativ, ca sursă a unei stări negative, a bifat în ultimii ani câteva succese remarcabile în ceea ce s-ar putea numi industria anxietății.

Milioane de oameni se joacă, bunăoară, cu deja celebrul "fidget spinner", sau mângâie pe sub birouri și în avion pietricelele anti-griji, cu textura lor reconfortantă în care se odihnește degetul mare de la mână.

Lansat pe piață, inițial, ca o jucărie anti-anxietate în tratamentul copiilor cu autism, "fidget spinner"-ul a fost una din cele mai populare jucării din 2017. Creat de Antsy Labs, Fidget-ul este un dispozitiv suficient de mic pentru a putea fi ținut în palmă și vândut ca un remediu pentru pierderea concentrării.

De fapt, "fidgeting”-ul este o acțiune care denumește în limba engleză mișcarea continuă a degetelor neliniștite, în timpul unor discuții sau conferințe, joaca cu propriile degete, legănatul piciorului, ronțăirea firelor de păr, joaca cu hainele sau cu alte obiecte de pe birou sau cu inelele.

Învârtitul Fidget-ului pe degetul arătător poate crea o zonă de respiro, în care să analizăm mai atent o informație la care am fost expuși, înainte de a emite raționamente asupra ei sau a ne lăsa răpuși de emoție. Se vând inclusiv la casele de marcat, lângă gumă de mestecat și prezervative, ca niște obiecte indispensabile traiului zilnic.

În aceeași categorie de jucării terapeutice, care au prins foarte bine și în România, sunt numitele "Squishies", niște forme colorate din spumă poliuretanică, care eliberează de stres prin faptul că sunt strânse în pumn, dar își revin mereu la forma originală. Kawaii Squishies au căpătat popularitate pe rețelele sociale, mai ales pe YouYube și pe Instagram și se vând în toate magazinele de jucării.

Mai mult ca sigur că și copilul dv.v-a cerut cel puțin o dată să îi cumpărați unul. Squishy-urile vin în tot soiul de forme colorate viu, uneori eliberează și un parfum ușor chimic și dulceag de fructe, când sunt strânse. Sunt considerare, la fel ca mingile anti-stress, rozarul anti-griji sau piatra anti-griji modalități de relaxare în momente în care ne simțim stresați sau anxioși.

Studiul APA nu face decât să confirme altele similare, lansate în ultimii doi ani. Spre exemplu, în 2017, Institutul Reuters de la Universitatea Oxford a publicat în raportul său anual un raport despre starea jurnalismului în lume, constatarea că un segment important de public evită tot ce înseamnă news.

La acea dată, fenomenul era mai răspândit în Turcia și Grecia, unde situația internă era instabilă și uneori chiar amenințătoare la adresa vieții oponenților regimurilor politice.

Cu toate că în România nu există studii sistematice pe acest subiect, psihologii clinicieni spun că românii au început să vorbească despre acest lucru în timpul sesiunilor de psihoterapie.

Știrile de televiziune au un impact semnificativ în schimbarea dispoziției și produc, cel mai adesea, tristețe și anxietate, frică pentru ziua de mâine sau pentru viitorul mediu. Creierul uman, spune studiul APA, este presetat astfel încât să ofere atenție informațiilor neliniștitoare, care s-ar putea dovedi salvatoare în caz de pericol.

Această aptitudine este tocmai rețeta pentru care știrile au impact și se rostogolesc în cascadă în societate. Dar nu știrile sunt problematice în ansamblul lor, ci felul în care sunt prezentate și avalanșa informațională, alertele cu știri de pe telefoanele mobile și programele de știri 24 din 24, devenite background existențial pentru mulți dintre noi.

“Cerând feedback de la abonații fideli care au renunțat brusc la newsletterul Revista Pressei, am aflat că principalul motiv pentru care cititorii se dezabonează este starea de neliniște pe care le-o dau știrile cotidiene.

Decât să fie bine informați, dar mereu îngrijorați că țara se duce de râpă, tot mai mulți oameni aleg să se detașeze de realitatea politică și să se concentreze pe familie, dezvoltare personală și hobby-uri."

Alex Enășescu, PressOne

Nu evenimentul în sine cauzează anxietatea, ci modul în care îl interpretăm. Atunci când face evaluări iraționale ale evenimentului activator, apar stări de anxietate. Cele mai relevante evaluări iraționale pentru anxietate sunt gândirea rigidă/inflexibilă de genul <Așa ceva nu trebuie să existe/să se întâmple> sau evaluarea catastrofică a evenimentului, toleranța scăzută la frustrare și, uneori, autodeprecierea: Sunt prea slab pentru a mă confrunta cu așa ceva...)”, a comentat pentru PressOne psihologul Daniel David.

“Din punctul meu de vedere, știrile pot avea un efect semnificativ asupra stării noastre de spirit, cauzând tristețe sau iritabilitate și pot exacerba temerile personale ale fiecăruia, chiar și atunci când fricile noastre nu au legătura cu subiectul știrilor.”

Elena Calvun, psiholog

Nu am televizor. Nu discut politică

"Nu mă uit la știri. Folosesc internetul căutând subiecte care mă interesează în funcție de cuvinte cheie. De exemplu, scriu educație în motorul de căutare și inevitabil primele afișate sunt site-uri de știri sau televiziuni. Nu am televizor. Mă uit doar la filme sau documentare.

Deschid ziare mari internaționale, dar urmăresc doar subiectele care mi se par mie interesante. În anturajul meu nu discutăm politică, am câțiva chiar din nucleul dur al # Rezist, dar nu deschidem niciodată acest subiect, ca să ne protejăm unii de alții. Mie nu-mi plac extremiștii de niciun fel.

Vorbim despre alte lucruri, de ce am mai citit, cu cine ne-am întâlnit. Uite, ultima știre cu care sunt la curent este situația cu avortul din SUA. Asta am urmărit-o fiindcă m-a interesat. Nu simt că pierd ceva."

Andreea, 35 ani, profesor.

Efectul știrilor asupra sănătății populației variază de la o persoană la alta și de la o situație la alta.

"Acolo unde există un fond anxios, sigur că stirile cu impact negativ pot exacerba simptomatologia. Frecvența expunerii la știri sau modalitatea de prezentare a lor, imagini vizuale sau auditive pot cauza efecte diferite asupra populației. Izolarea sau renunțarea la mijloacele de informare nu este cea mai bună alegere. Avem nevoie și trebuie să fim informați, avem nevoie de certitudini", spune Elena Calvun.

Și atunci?

"Expunerea conștientă la stimulii anxiogeni este recomandată în terapia anxietății, indiferent care ar fi sursa provocatoare. În consecință, ceea ce se află la îndemâna noastră pentru a ne proteja de efectele nedorite poate fi controlul sursei informaționale sau frecvența cu care căutăm știri și informații.

Din punctul meu de vedere, bombardarea cu știri automat de pe telefonul mobil, nu e cea mai indicată. Momentul zilei în care citim sau vizionăm știrile poate influența calitatea somnului.

Altfel gestionam știrile sau informațiile negative primite în timpul zilei, când avem timpul necesar asimilării lor și implicit, al detașării de impactul imediat și altfel gestionam emoțional știrile cu impact negativ seara, înainte de culcare", precizează psihologul.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează