Adevărul nu ne face să ne schimbăm părerea

Alex Enăşescu

Redactor

Se spune că trăim în era post-adevăr, în care știrile false și bulele informaționale contribuie la manipularea unor segmente vulnerabile ale populației.

Experții fac strategii de combatere a știrilor false, jurnaliștii se ocupă de fact-checking, iar oamenii activi încearcă să-și protejeze părinții în vârstă de propaganda televiziunilor de știri.

Aceste eforturi sunt admirabile, dar nu par să convingă prea multă lume din „tabăra cealaltă”.

Premisa de la care se pleacă este că, dacă li s-ar spune adevărul, oamenii și-ar da seama că au fost mințiți. În fapt, nu suntem atât de raționali și deschiși la minte pe cât ne închipuim.

Indiferent de nivelul de educație, tindem să respingem informațiile care ne contrazic convingerile și să acceptăm doar informațiile care ne confirmă părerile deja formate.

Această tendință de a ne amăgi singuri, cunoscută drept confirmation bias, face parte dintr-un mecanism defensiv al minții umane pe care psihologii îl numesc motivated reasoning.

Când oamenii știu dinainte concluzia la care vor să ajungă, ei filtrează doar informațiile care susțin concluzia respectivă. Acest lucru se întâmplă în special când cineva simte că îi sunt amenințate convingerile care îi definesc identitatea.

Discuțiile despre religie sau politică sunt adesea dialoguri între surzi, pentru că puțini oameni sunt dispuși să accepte că e posibil să se înșele în privința lucrurilor care contează cu adevărat.

Majoritatea preferă să ignore dovezile contrare.

Dacă încerci să discuți rațional despre politica din România cu susținători ai Puterii, constați că unii oamenii se identifică cu PSD la un nivel atât de adânc, încât nici faptele și nici statisticile nu le pot schimba convingerile.

Ei se ascund în spatele manipulărilor despre Soros și „statul paralel” pentru a-și justifica o alegere care nu ține de legile justiției, ci de tipul de oameni care suntem și de tipul de țară în care vrem să trăim.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Ce faci în ultimul weekend înainte de Crăciun în București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași. Recomandările PressOne

Târguri de Crăciun în București, târg de designeri în Cluj-Napoca, Seri de TraIARNĂ în Timișoara și concert de colinde în Iași. Tu ce faci în weekend?

Într-un reportaj filmat de Recorder.ro la Videle, un localnic refuză să facă legătura între nivelul de trai din zonă și aleșii pe care i-a votat:

„Pe-aici n-au prea făcut, dar ce să le facem? Sunt ai noștri, nu putem să le dăm în cap. Ne pare bine că au ajuns în frunte”. (…)

„Nu știu cum să vă zic, parcă-mi mângâie sufletul de plăcere când poartă portul popular și se bagă-n horă, domnule… nu știu, vă spun sincer că parcă e sora mea”.

Nu vreau să dau de înțeles că genul ăsta de cetățeni sunt deplorabili, vorba lui Hillary Clinton, ci doar că argumentele raționale nu sunt suficiente pentru a-i convinge.

Jonathan Swift spunea că nu poți să folosești rațiunea pentru a face pe cineva să-și schimbe o părere la care nu a ajuns în mod rațional.

Dacă această observație despre natura umană este adevărată, iar studiile psihologice sugerează că este, atunci efortul bine-intenționat de a combate informațiile false din mintea oamenilor cu informații adevărate este în mare parte zadarnic.

Întrebat ce ar putea convinge pe cineva să se răzgândească în privința unei opinii false care este adânc legată de identitatea sa, psihologul american Carol Tavris spune: „Probabil nimic. Vorbesc serios”.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€