Se vinde acordeonul tatălui, pentru vioara și pianul copiilor

Valentin Șchiopu

Redactor

Se sacrifică un acordeon, pentru a da o șansă unei viori și unui pian. Instrumentul cu burduf și claviatură costă 8.000 de euro, e un Victoria XB-420 professional, fabricat în Italia.

Posesorul său, autor al anunțului de la mica publicitate, este Victor Coman, fost dirijor al orchestrei ansamblului „Busuiocul” din Bacău.

La 1 februarie a împlinit 52 de ani. Și-a petrecut ziua de naștere la Paris, departe de familie, încercând să găsească un cumpărător.

Cu banii obținuți, omul vrea să-și mute copiii, pe Iohan și pe Irene, în Anglia. Acolo, la Școala „Yehudi Menuhin” din Cobham, oraș aflat la 27 de kilometri de Big Ben, ei ar urma să studieze vioara, respectiv pianul.

Iohan Coman – nume ales după întâlnirea dintre clasicul Ioan și clasicul Johann (Bach) – are 14 ani, cântă la vioară, și în vara lui 2014 a câștigat un important concurs internațional, organizat de englezii de la Withgift School, concurs la care au participat tineri muzicieni din 25 de țări.

Iohan a convins juriul cu piese de Paganini, Enescu și Henryk Wieniawski. I s-a oferit o bursă la Withgift, dar părinții au refuzat-o.

Tatăl său e dispus să riște totul pentru a-l înscrie la Școala „Yehudi Menuhin”, unde ar avea posibilitatea să lucreze, printre alții, cu genialul violonist Maxim Vengerov.

În ceea ce o privește pe Irene, care va împlini 12 ani în aprilie, specialitatea ei e pianul.

Tatăl e sigur că Irene și Iohan vor convinge la audiție, așa că încearcă să facă rost de bugetul necesar ca să le plătească o chirie lângă școala din Cobham. Iar mama celor doi muzicieni e dispusă să se angajeze pe post de cameristă într-unul dintre hotelurile londoneze.

„Poți trimite înregistrări de la concursuri sau examene, dar recomandarea lor e să te prezinți acolo, la audiții. Cred că așa e și corect. Ai scos instrumentul, ai dat-o, și atunci e clar pentru toată lumea. Din perspectiva admiterii, sunt foarte liniștit, sunt sigur că o să-i accepte. Nu prea obișnuiesc să-i laud, dar copiii mei au ajuns la un nivel bun. Facem orice pentru ca ei să reușească”, spune Victor Coman.

Familia Coman are dublă cetățenie, română și moldovenească. În tinerețe, Victor, originar din Chișinău, a lucrat cu Nicolae Botgros, prim-violonist și director artistic la Orchestra „Lăutarii”.

Copiii săi s-au născut în Franța, unde familia Coman a locuit din 1999 până-n 2009. Apoi, Victor Coman s-a întors în țară pentru a dirija ansamblul „Busuiocul”.

A vrut să lase ceva în urmă, să ridice standardele orchestrei băcăuane, dar a aflat că adevăratul dirijor era directorul: „Înțelegea să facem lucrurile ca în anii ’80, iar noi suntem în secolul 21”.

Cum se formează un grădinar urban

Din toamnă, în patru licee din țară, elevii se vor specializa ca Grădinari urbani, o meserie nouă de care orașele României au mare nevoie.  

Care e antonimul pentru trecut instituțional? Prezent în comunitate

Un serviciu social din Timișoara sprijină oameni cu dizabilități să trăiască în comunitate, după ce mulți dintre ei au locuit doar în instituțiile statului.

După trei ani, Coman a cedat și a plecat la Chișinău pentru a-l înscrie pe Iohan la Liceul „Ciprian Porumbescu”.

„Dacă era să mă gândesc la cariera mea, rămâneam la Bacău. Ar fi trebuit să învăț să fiu mai ascultător, cu capul plecat, și nu cred că aș fi reușit. Am zis că o iau spre Chișinău, pentru ca Iohan să studieze la una dintre cele mai bune școli din Europa.

Acolo, profesoară i-a fost Dorina Boțu – fiica fostului președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, Petre Boțu -, care a terminat Conservatorul Ceaikovski la Moscova, un dascăl foarte bun pentru el.

Dar și acolo, am dat iarăși peste totul felul de mentalități ciudate. Iarăși trebuia să rabd, să plec capul, ca să fie bine. Fiul meu mi-a zis că, dacă-l mai țin la Chișinău, renunță la clasică și se apucă de populară”.

Iohan Coman vrea să studieze la Londra.

Iohan Coman studiază vioara de la 4 ani, iar tatăl său vrea ca acest efort să fie răsplătit. Nu are de ales, fiul său trebuie să ajungă la Londra, orice ar însemna asta. Și speră ca acordeonul cu care și-a câștigat existența să le asigure un nou început.

„Copilul ăsta era atras de mic de vioară. Venea cu mama lui la concertele mele și așa s-a născut atracția. După aceea, practic transforma orice obiect în vioară. O lopățică de plastic devenea imediat o vioară. Ar fi păcat să nu fac totul pentru acest vis al lui, de a încerca să ajungă un violonist de excepție. N-am putut să-i las nu știu ce bogății, milioane de euro, dar măcar să încerc să fac totul pentru educația lui.”

Lui Iohan îi plac Bach, Ravel și Mozart și, poate, în egală măsură, ritmul tiki-taka al Barcelonei. E conștient de semnificația gestului pe care-l face tatăl său.

„Nu e prima oară când tata arată că ar face orice pentru noi, ca să ajungem unde ne dorim în viață. E un gest mare, pentru care o să-i fiu mereu recunoscător”, spune violonistul de 14 ani.

Părinții săi sunt moldoveni, el s-a născut la Paris. „Eu m-aș numi tot moldo… Dar aș zice că sunt român, că moldovenii sunt tot români. Da, până la urmă m-aș socoti tot român. Am locuit destul de mult timp în România și m-am atașat de acele locuri”.

*

Artista Rona Hartner a colaborat cu Victor Coman în proiectele sale muzicale.

„E un aranjor foarte bun, a cântat pe scene mari, cu artiști importanți, dar el nu o să se laude niciodată cu asta. Avea un regim de trai destul de bun în Franța, dar a făcut niște sacrificii enorme revenind în România și Moldova. La acel moment, asta era mai bine pentru educația copiilor lui”, a povestit actrița pentru PressOne.

Rona Hartner (foto) a lansat o campanie pentru cei care doresc să sprijine financiar familia acordeonistului (detalii, aici). Ea spune că nu putea ignora situația fostului ei coleg de scenă și că va încerca să-l ajute pentru a-și duce copiii să studieze în Anglia.

„Copiii lui Victor Coman au ajuns la un nivel extraordinar. Sacrificiul părinților se vede azi în performanțele lor. Iohan e la un asemenea nivel, încât are nevoie de un profesor pe măsură. Îl va găsi la Londra.

Pe lângă sprijin material, e nevoie, în primul rând, de sprijin moral. M-am gândit la această campanie. Un euro, cinci, zece, oricât, dar să-i lase un mesaj de susținere.

Când acest copil va străluci, cei care l-au ajutat vor simți că au participat într-un fel la succesul lui. Tatăl său se desparte de un acordeon foarte rar, care se face numai la comandă. Dă singura lui avere pentru ca acest copil să studieze vioara”.

Se vinde un acordeon. Anunțul este încă valabil.