Șarmul discret al stretching-ului

Iulia Marin

Redactor

Sedentarismul este la fel de nociv pentru sănătate ca fumatul, spun studiile în domeniu. 

Efectele se văd treptat – o durere de spate aici, o amorțeală acolo, și în scurt timp ajungi să te îngrași, să ai probleme cardiovasculare și, eventual, să te agăți în ultima clipă de o rutină sportivă care, cel puțin la început, pare un chin.

Un remediu pentru sedentarism și efectele sale evidente – dureri articulare, de pildă – pot fi exercițiile de mobilitate, cunoscute mai mult sub denumirea lor în limba engleză: Stretching.

Pentru că am început să mă confrunt cu efectele prelungite ale muncii de birou, am decis să acord stretching-ului o șansă, măcar vreme de 7 zile.

*

Teoretic, exercițiile de mobilitate sunt recomandate mai ales atleților care au nevoie să contrabalanseze efortul fizic depus după o alergare, de exemplu. Practic, nu sunt contraindicate nimănui, ba dimpotrivă – reprezintă cea mai simplă metodă pe care vârstnicii o folosesc pentru a se menține în formă. ?

Așa că am decis ca, vreme de o săptămână, să practic exercițiile în ședințe a câte 30 de minute, ca să văd dacă au efecte pe termen scurt.

Am început cu o serie de tutoriale pentru începători descoperite pe YouTube, dintre care multe includeau și poziții specifice practicanților de yoga, și am preferat să le practic mai ales seara, cel puțin inițial.

Numai că, după doar două astfel de ședințe, am descoperit că exercițiile de mobilitate îmi sporesc apetitul pentru sport, așa că am decis să schimb rutina și să fac un efort să amân cafeaua, ca să am timp să mă „dezmorțesc”.

Primul lucru pe care îl observi când începi un astfel de exercițiu este cât de imobil ești, de fapt, chiar dacă ai făcut ceva sport în ultima vreme. Cu cât e mai variată gama de exerciții, cu atât mai uimit ești să constați că toate articulațiile pe care ai impresia că le-ai solicitat sunt ale tale: de la gât, umeri, la încheieturile mâinilor până la șolduri, genunchi sau glezne, toate par să se „trezească” la viață, și de unele aproape uitaseși că au nevoie de puțină mișcare.

Al doilea lucru – chiar și exercițiile ușoare sau foarte ușoare pun sângele în mișcare și, deși pare că o rotație de trunchi nu presupune un efort ieșit din comun, la finalul unei astfel de ședințe poți să fii la fel de solicitat ca după o alergare.

Revenind la dureri: dacă tutorialele sunt compuse, de cele mai multe ori, din exerciții pentru toate grupele de mușchi, asta nu înseamnă că nu poți improviza sau repeta anumite mișcări care îți fac bine. Uneori, sunt atât de simple încât pot fi practicate și la birou, de pildă.

Partea cea mai plăcută, poate, este că, în loc să te alegi cu o febră musculară sau cu dureri de mușchi, o astfel de ședință pare un soi de „sport pentru leneși”: relaxează și detensionează fără să te obosească.

Pe de altă parte, studiile avertizează că, la fel ca în multe alte cazuri, astfel de exerciții nu reprezintă vreun panaceu universal: nu diminuează riscul de a te alege cu o entorsă, de pildă, nici nu acționează pe termen lung. Altfel spus, dacă ai început o astfel de rutină și vrei să scapi definitiv de durerile asociate sedentarismului, trebuie să te ții, pur și simplu, de ea.

Pe de altă parte, când durerea este asociată chiar cu astfel de exerciții poate fi un semn că ai mers cam departe. Prin urmare, e timpul să fii din nou sedentar. ?

Florin Șerban, primul regizor român care câștigă Leopardul de Aur: „Sunt mulți copii și adolescenți care, din păcate, se vor regăsi în filmul ăsta”

„Nu e locul tău aici”, lungmetrajul regizat de Florin Șerban, a câștigat Leopardul de Aur la Festivalul de la Locarno și a devenit primul film românesc care a obținut marele trofeu. Într-un interviu acordat PressOne, regizorul Florin Șerban vorbește despre reacțiile spectatorilor tineri la filmul în care mulți dintre ei se vor regăsi.

„Dacă n-ai acea mâncare pe masă, nu știi că e duminică!” Ce se gătește în familiile croaților din zona Carașovei

La Carașova, un localnic își amintește că, duminica, bunicul, fiul și nepoții mâncau împreună supă de găină. La Rafnic, în comuna vecină Lupac, Maria Boșca face supă în fiecare zi. Pentru duminică, mai trebuie însă sarmale și un colac. Cel pe care îl pregătește acum e cu nucă, iar în alte duminici, poate fi cu mac, cu cireșe sau cu mere.