Șapte întrebări esențiale înaintea referendumului

Bianca Felseghi

Senior Editor

Referendumul din 6-7 octombrie 2018 a împărțit România în tabere aparent ireconciliabile. Creștinii practicanți și, în general, cultele recunoscute susțin modificarea Constituției, astfel încât să reiasă fără echivoc că în România se pot oficia căsătorii doar între un bărbat și o femeie.

Campania de mobilizare pentru DA a fost impresionantă în ultimele zile, iar susținătorii săi cei mai vocali își doresc un vot profilactic împotriva „ofensivei neomarxiste” și a „politicilor de gen” din Occident.

De cealaltă parte, cei care vor boicota referendumul, sperând că nu va fi atins cvorumul de 30% necesar pentru validare, consideră că demersul Coaliției pentru Familie este inutil.

Ei spun că oricum Codul Civil permite doar căsătoria heterosexuală și că această consultare populară alimentează un euro-scepticism care ar apropia România de interesele rusești.

În încercarea de a contura un cadru mai larg, bazat pe argumente și calm, PressOne a solicitat mai multor personalități, atât din tabăra DA, cât și din tabăra #boicot, să răspundă unor întrebări esențiale privind acest referendum.

O parte au răspuns, iar textele lor le găsiți mai jos. Pentru cei care nu au făcut-o, am înlocuit răspunsurile cu luări de poziție oficiale.

*

1. În lipsa unor statistici oficiale, câte persoane LGBT sunt, totuși, în România? Există inițiative legislative sau proiecte asumate de ONG-uri pentru a face acceptabilă în România căsătoria între persoane de același sex?

− Răspunde Florin Buhuceanu, președintele executiv al Asociației Accept:

„Pot vorbi despre o estimare personală, în lipsa oricăror statistici naționale. Suntem cel puțin 2 milioane de cetățeni ai României, puțin sau deloc vizibili, care își duc traiul în România ca oricine altcineva: suntem parte dintr-o familie, muncim, ne bucurăm de aceleași lucruri mărunte, participăm la aceleași mari sărbători care animă tot românul.

Nu avem vizibilitatea altor minorități etnice, religioase sau culturale, e adevărat, pentru că statul român a avut acea grijă parental-polițienească să ne evacueze din spațiul public și să ne trateze în cheia infractorilor periculoși, care binemerităm o pedeapsă cu închisoarea de până la 5 ani.

Istoricul Mădălin Hodor: În 1989 a avut loc o diversiune militară executată de "armata secretă" a Partidului

Conspirațiile Revoluției: "turiștii sovietici" sau "Ceaușescu, vinovat pentru tot". Dar Securitatea?

Tatiana Niculescu: "Dacă n-ar fi fost asasinat, Codreanu ar fi rămas în istorie cel mult ca un personaj excentric"

INTERVIU. Autoarea recentei biografii a lui Codreanu vorbește despre legionarul care a ajuns idolul unui protestatar din orașul american Charlottesville.

Ambele regimuri totalitare, atât cel fascist, cât și cel comunist, ne-au adus în această stare de marginalizare, politică continuată după 1989 pentru mai bine de un deceniu.

De asta Biserica Ortodoxă ne-a ales ca țintă a campaniei pentru referendum, mizând exact pe solida ostilitate socială la adresa comunității gay.

Am devenit peste noapte atacatori ai familiei și hoți de copii, altarul și amvonul fiind folosite pe post de megafoane ale unor asemenea aberații a căror menire este să legitimeze public ura și disprețul împotriva celor care sunt de orientare homosexuală sau au o identitate trans.

Motivul referendumului a fost explicat de prea-cucerniciile lor ca ținând de o urgență națională: homosexualii vor da buzna la oficiile stării civile și se vor căsători pe capete. Ba vor dori și cununie la biserică!

Așa au strâns unele dintre semnături, utilizând spaima. Ce să vezi, însă, dumnealor, homosexualii, nu se pot căsători în România, nu își pot apăra în nici un fel viața de familie, nici măcar în varianta parteneriatului civil.

Firește că vom continua să apelăm la legiuitor pentru a găsi formula juridică adecvată protecției cuplurilor din comunitatea noastră, ca și a celor heterosexuale care nu doresc să se căsătorească din varii motive.

Proiectul asumat de ACCEPT în colaborare cu CNCD, spijinit de multe alte organizatii neguvernamentale din toată țara, este cel de susținere a parteneriatului civil.

De zece ani se încearcă adoptarea legislației parteneriatului civil care, ce să vezi, e sub asediu continuu din partea cam acelorași organizații cu etos religios, anti-vaccin, legionaroide , anti-avort, anti-educație sexuală în școlile din România, organizații care apără familia printr-un referendum care definește cine sunt soții.

Pai, definiția există deja în Codul Civil, există în DEX, nu ar fi mai bine ca dumnealor să pună mâna pe carte decât să introducă teme false în societate?

Acest referendum nu aduce nici un progres juridic, e referendumul despre nimic. Nu apără familia cu nimic. Nu particip la un referendum care doar simulează democrația, care învrăjbește politicianist pe români împotriva altor români pentru a strânge niscaiva capital electoral, în care simțul civic e cel gestionat și direcționat de preoțime și de activiști ai urii.

E modul meu de a transmite politicienilor care vor să monopolizeze valorile familiei că nu cauționăm o asemenea politică a țapului ispășitor, care ne scoate din Europa valorilor egalității și nediscriminării.

Viktor Orban, Vladimir Dodon și Putin sunt modelele noastre politice pentru redefinirea familiei? Eu spun «nu» unei asemenea tendințe toxice, stând acasă tocmai pentru că îmi pasă”.

Imagine de la o manifestaţie a comunităţii LGBT. Foto: Lucian Muntean

2. De ce se organizează acest referendum acum?

− Răspunde analistul politic Cristian Hrițuc:

„Decizia Guvernului Dăncilă este, de fapt, decizia PSD-ului condus de Liviu Dragnea. Dragnea și partidul de guvernământ vor să schimbe agenda publică. Au nevoie de un subiect puternic, de o luptă din care să iasă câștigători.

Tema aceasta polarizează societatea și prinde la electoratul PSD. După o perioadă în care agenda publică a fost acaparată de lupta anticorupție, de protestele din 10 august, PSD vrea să devieze atenția și să intre pe un subiect unde să fie pro-activ, să nu mai stea în defensivă și să nu mai fie ținta atacurilor.

Nu cred că această temă va reuși să detroneze tema anticorupție, dar va crea multă agitație.

Vedem că se desfășoară o campanie puternică de manipulare, iar homosexualitatea este deja dușmanul numărul 1 în societate. În urbanul mare, situația este un pic diferită, asta și datorită faptului că cetățenii sunt mai deschiși în gândire, dar și datorită surselor alternative de informație.

PSD va încerca să câștige cât mai multe puncte din această luptă electorală. Va fi și un test pentru structurile locale, înaintea alegerilor europarlamentare.

Va fi o campanie în care se vor testa structurile, capacitatea lor de a se mobiliza și va fi un prim moment în care militanții partidului vor putea fi scoși în stradă pentru a promova o temă pe placul electoratului PSD.

Să nu uităm că în lunile următoare vom avea știri din procesul domnului Dragnea. Orice înfățișare la Înalta Curte va fi puternic reflectată în presă. Să nu vă mirați dacă veți vedea o campanie a PSD în care mesajul principal va fi că… cercurile homosexuale vor să îl bage în pușcărie pe Dragnea.

După Soros, statul paralel și alte campanii de acest gen, putem să ne așteptăm ca la nivelul rețelelor de militanți PSD să se dea acest mesaj.

Toate aceste lucruri stau la baza deciziei de a organiza cât mai repede acest referendum. Vom avea o Românie ruptă în două de acest subiect, dar pentru PSD nu contează acum decât cum iese din poziția defensivă, cum mută atenția de la problemele reale.

Dacă referendumul va fi și validat, atunci social-democrații vor putea să își aroge victoria și să încerce să impună o serie de mesaje având ca obiectiv să arate că sunt încă un partid puternic, iar opoziția nu va putea să aibă succes în viitorul apropiat”.

Liviu Dragnea speră să revitalizeze electoratul PSD, consideră analistul Cristian Hrițuc. Foto: Lucian Muntean

3. De ce Biserica Ortodoxă Română își îndeamnă credincioșii să spună DA la referendum?

− Redăm Apelul lansat de Adunarea Națională Bisericească (organismul central deliberativ al BOR):

„Adunarea Naţională Bisericească, compusă din toţi ierarhii Sfântului Sinod, reprezentanţii clerului şi reprezentanţii credincioşilor mireni din eparhiile Patriarhiei Române, întrunită în şedinţa din 29 septembrie 2018, îndeamnă pe toţi cetăţenii ortodocși români să participe la referendum şi să spună DA clarificării textului articolului 48 din Constituţia României privind definirea căsătoriei, adică înlocuirea expresiei confuze: «uniunea liber consimţită între soţi», cu formularea clară şi precisă: «uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie».

Prin această precizare clară şi fără echivoc, în Constituţia României, se afirmă, se apără şi se promovează familia ca instituţie umană fundamentală creată şi binecuvântată de Dumnezeu pentru creşterea şi perpetuarea umanității, potrivit cuvintelor Sfintei Scripturi: «Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie. Şi Dumnezeu i-a binecuvântat zicând: Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l stăpâniţi!» (Facere 1, 27-28).

Această familie bazată pe căsătoria între un bărbat şi o femeie a fost binecuvântată şi cinstită de Mântuitorul Iisus Hristos prin prezenţa Sa, a mamei Sale şi a ucenicilor Săi, la Nunta de la Cana Galileii, unde a săvârşit minunea transformării apei în vin (cf. Ioan 2, 1-11), arătând astfel valoarea sfântă a familiei conjugale pentru viaţa Bisericii.

În acest sens, Sfântul Apostol Pavel recomandă ca iubirea mirelui faţă de mireasă să fie asemenea cu iubirea lui Hristos faţă de Biserică (cf. Efeseni 5, 22-25, 32).

Familia binecuvântată de Dumnezeu, spre a cultiva iubirea reciprocă şi a da naştere la copii, este izvor de viaţă pentru fiecare popor şi pentru întreaga umanitate.

Prin urmare, participarea la referendum, în zilele de 6 şi 7 octombrie 2018, este un act de mărturisire a credinţei în iubirea lui Dumnezeu pentru familie, un act de maximă responsabilitate pentru viitorul poporului român, precum şi un examen de maturitate spirituală pentru a alege între valori permanente şi ideologii efemere.

Cuvântul «referendum» înseamnă: «consultare directă a cetăţenilor chemaţi să se pronunțe prin vot asupra unui proiect de lege de o deosebită importanţă pentru stat sau asupra unor probleme de interes general» (DEX).

Aşadar, participarea cetăţenilor statului la acest referendum decizional pentru definirea căsătoriei în Constituţia României este un act profund democratic şi patriotic-naţional, de o deosebită importanţă pentru întreg poporul român, deoarece se votează pentru apărarea familiei bazată pe căsătoria între un bărbat şi o femeie şi pentru viitorul copiilor poporului român. De fapt, în articolul 2 din Constituţia României se precizează că prin referendum se exprimă suveranitatea naţională a României.

În pofida multor acţiuni de boicotare agresivă şi denigrare injustă a referendumului, trebuie să apărăm darul sacru al vieţii persoanei umane care se naşte din iubirea conjugală între un bărbat şi o femeie, preţuind astfel şi generaţiile de părinţi şi copii care au asigurat continuitatea poporului român de-a lungul veacurilor.

Să cinstim, aşadar, Centenarul Marii Uniri din 1918, printr-o mare unire de cuget şi acţiune naţională în apărarea familiei creştine şi a viitorului poporului român!”

Foto: Lucian Muntean

4. Ce riscuri politice și sociale presupune validarea referendumului? Va legitima o mișcare mai profundă pentru a reglementa, spre exemplu, dreptul femeilor la avort?

− Răspunde filosoful Sorin Cucerai:

„Susținătorii referendumului CpF afirmă că ei doresc modificarea Constituției tocmai pentru a face mult mai dificilă o eventuală recunoaștere în viitor a căsătoriilor între persoane de același sex.

Dincolo de campania de ură și de manipulare a fricilor și a prejudecăților, ăsta e scopul lor. Iar calculul e simplu: modificarea unui articol din Constituție e un proces mult mai dificil decât modificarea unui articol din Codul Civil.

Prin urmare, dacă s-ar reuși acum modificarea Constituției, asta ar pune o barieră foarte greu de trecut în fața celor care susțin recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex.

Premisa raționamentului lor e adevărată. Într-adevăr, așa cum constată ei înșiși, modificarea unui articol din Constituție este extrem de dificilă. Dar din premisa asta nu se poate trage concluzia la care ajung ei (anume că, dacă s-ar reuși modificarea acum, căsătoriile între persoane de același sex ar fi interzise).

De ce? Pentru că interpretarea unui text constituțional e apanajul exclusiv al Curții Constituționale. Doar Curtea poate decide ce înseamnă și cum trebuie interpretat un text constituțional.

Să presupunem că lucrurile merg așa cum vor inițiatorii modificării: referendumul e validat (deci, se prezintă la vot cel puțin 30% dintre alegători) și majoritatea decide în favoarea modificării. În consecință, căsătoria va fi definită în Constituție ca «uniunea dintre un bărbat și o femeie».

Victorie? Deloc. Pentru că, așa cum am spus, doar Curtea Constituțională poate stabili cum anume trebuie interpretată definiția asta.

E oricând posibil ca majoritatea judecătorilor Curții să dea o decizie în care să spună că definirea în Constituție a căsătoriei ca uniune între o femeie și un bărbat NU trebuie interpretată ca o interzicere a căsătoriilor între persoane de același sex −, ci doar ca un standard minimal prin care se consfințește, la nivelul Constituției, dreptul la căsătorie.

Un posibil argument în favoarea unei astfel de decizii stă în aceea că definiția nu e restrictivă − că ea nu spune că prin căsătorie se înțelege doar uniunea dintre un bărbat și o femeie, așa încât noua definiție nu interzice, de fapt, nimic.

Prin urmare, deși susținătorii referendumului au dreptate să creadă că modificarea unui articol constituțional e foarte dificilă, modificarea interpretării respectivului articol e, în realitate, un proces extrem de simplu. Nu e nevoie decât de 5 judecători ai CCR pentru a obține asta.

Cu alte cuvinte, dacă referendumul trece, susținătorii CpF nu câștigă de fapt nimic, fiindcă nu își ating scopul, care era acela de a pune o barieră (preferabil, din punctul lor de vedere, de netrecut) în calea recunoașterii căsătoriilor între persoane de aceași sex.

Dacă însă referendumul pică, susținătorii CpF pierd totul, începând cu credibilitatea și cu puterea de influență. Iar o strategie prin care, dacă câștigi, nu câștigi de fapt nimic, însă dacă pierzi, pierzi totul, nu e deloc expresia vreunei mari inteligențe. Dimpotrivă. Și cu asta sper să ne relaxăm cu toții.

Majoritatea, la noi, este pro-avort și liberală cu privire la divorț. Deci e puțin probabil ca o victorie a CpF la referendum (una de pe urma căreia oricum nu câștigă nimic, de fapt) să ducă la adoptarea altor măsuri pe care le-ar dori conservatorii sociali.

Majoritatea, la noi, e într-adevăr homofobă, dar NU e anti-avort sau anti-divorț. Deci nu vor putea strânge semnăturile respective”.

CCR: Un cuplu format din persoane de acelaşi sex intră în sfera noţiunii de „viaţă privată”

Pe 27 septembrie 2018, în plină campanie pentru referendum, judecătorii Curţii Constituţionale au admis excepţia de neconstituţionalitate privind articolul 277, alineatul (2) din Codul Civil, potrivit căruia „căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România”.

Redăm un fragment din motivarea Curții:

Aplicând cele dispuse de instanţa europeană în interpretarea normelor europene, Curtea Constituţională constată că relaţia pe care o are un cuplu format din persoane de acelaşi sex intră în sfera noţiunii de „viaţă privată”, precum şi a noţiunii de „viaţă de familie”, asemenea relaţiei stabilite într-un cuplu heterosexual, fapt ce determină incidenţa protecţiei dreptului fundamental la viaţă privată şi de familie, garantat de art. 7 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, de art. 8 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi de art. 26 din Constituţia României. Bucurându-se de dreptul la viaţă privată şi de familie, persoanele de acelaşi sex, care formează cupluri stabile, au dreptul de a-şi exprima personalitatea în interiorul acestor relaţii şi de a beneficia, în timp şi prin mijloacele prevăzute de lege, de o recunoaştere legală şi judiciară a drepturilor şi îndatoririlor corespunzătoare.

5. De ce este inacceptabilă pentru creștini căsătoria între persoane de același sex?

− Am trimis această întrebare și unui teolog ortodox, și unui teolog catolic, dar ne-a răspuns doar teologul neoprotestant Teofil Stanciu:

„Totul pleacă de la revelație. Sursa învățăturilor și practicilor bisericești în comunitățile evanghelice este, indiscutabil, Biblia, privită ca revelație scrisă, infailibilă, a lui Dumnezeu.

Felul în care vorbește Scriptura despre căsătorie este considerat normativ. Cuplul inițial, din cartea Genezei, este paradigmatic și reprezintă idealul instituit prin hotărâre divină: «parte bărbătească și parte femeiască».

Pe parcursul istoriei biblice, foarte repede după începutul paradisiac, căsătoria și familia apar adesea în forme deviante (dacă le raportăm la modelul primordial), dar standardul rămâne același, lucru confirmat de către Isus Christos însuși.

Atât în Vechiul Testament (unde familiile disfuncționale sunt foarte numeroase), cât și în Noul Testament, relația dintre Dumnezeu și credincioși este adesea asociată cu o căsnicie (sau o cununie) – invariabil explicit heterosexuală.

Mai mult, în Noul Testament, relația dintre Christos și Biserica sa este instituită ca model pentru cea dintre soț și soție. Nu întâmplător, în bisericile evanghelice, se folosește același cuvânt – legământ – și pentru angajamentul dintre soț și soție, și pentru angajamentul creștinului matur la botez.

Legământul este ireversibil, nu seamănă cu contractele contemporane, negociabile la infinit și reziliabile; iar în sfera căsătoriei, el aduce laolaltă «ceea ce Dumnezeu a rânduit» și «a împreunat».

Prin urmare, căsătoria este sacralizată și intră în sfera acelor valori imposibil de negociat.

Faptul că Dumnezeu alege căsătoria heterosexuală ca ilustrare paradigmatică a relației sale cu mulțimea credincioșilor confirmă fără echivoc caracterul exclusivist al acestei instituții și nonsensul oricărui aranjament de alt tip, care sacrifică polaritatea și complementaritatea bărbat-femeie.

Tot Biblia stabilește, pentru credincioși, și definiția binelui și a răului, a păcatului și a virtuții. Or între păcatele sancționate consecvent în Scriptură, figurează și comportamentul homosexual (pentru o argumentație pe textul biblic, vezi textul lui Emanuel Conțac, „De la Sodoma și Gomora la apostolul Pavel”, în volumul colectiv „Iubirea din oglindă”, Humanitas, 2017).

Așadar, devine de neconceput ca o căsnicie să legitimeze ceea ce este considerat a fi un comportament păcătos, incompatibil cu sacralitatea căsătoriei și a familiei rezultate.

Nimeni nu contestă existența altor situații familiale, dar acestea nu invalidează prin existența lor modelul ideal, ci, vreme de multe veacuri (înainte să fie posibile inseminări artificiale, de pildă), îl copiau și îi aduceau tribut în fiecare dintre manifestările ce nu îndeplineau acest standard. (…)

Puțin și despre iubire și libertate. Credincioșii evanghelici cred cu tărie atât în valoarea și importanța iubirii, cât și în cea a libertății omului de a alege ce să facă.

Dumnezeu se autodefinește ca fiind «dragoste» în Scriptură, iar omului îi lasă libertatea să-și aleagă destinul. Dragostea însă, în creștinism, nu se desparte niciodată de alte virtuți cardinale: adevăr, dreptate, sfințenie, bine.

Consecința e că nu orice fel de dragoste devine legitimă doar pentru că se prezintă sub acest nume. Totodată, nu orice iubire se consfințește civic prin certificat nupțial.

Cine dorește să argumenteze că Isus a propovăduit iubire și, prin urmare, orice iubire este cumva ocrotită divin și trebuie legitimată inclusiv legal se iluzionează că folosește eficient și adecvat un argument creștin – cel puțin în relație cu teologia evanghelică. Există mai multe tipuri de iubire pe care și evanghelicii, și societatea le consideră inacceptabile.

Trebuie însă ținut cont și de libertatea umană. Modificarea constituției vizează doar definirea unui statut, nu legiferarea unui comportament. În acest punct, taberele operează cu argumente structurate fundamental diferit și construite pe temelii complet incompatibile.

Drepturile și libertățile nu sunt subînțelese în mod identic de cei care susțin și de cei ce contestă referendumul. Evanghelicii susțin că respectă libertatea, însă pun o limită cu rol simbolic și importanță strategică.

Împiedică societatea ca, sub presiunea unei ideologii, să distrugă «celula de bază a societății» (cum se spunea odinioară), salvând-o cumva de la o eventuală autodistrugere.

Relația critică a evanghelicilor cu tradiția și cu progresul. Dacă ne-am întoarce în istorie cam cu vreo 3-4 secole în urmă, din multe puncte de vedere, evanghelicii ar fi părut niște «progresiști» ai creștinătății, prin comparație cu frații lor mai mari catolici sau ortodocși.

Acum sunt considerați, pe drept cuvânt, conservatori și, în mod disprețuitor, bigoți, retrograzi – o retorică ce nu mai spune nimic, fiindcă etichetele sunt împărțite cu generozitate în toate părțile. (…)

Cum – fapt observabil în societățile occidentale – ideologia LGBT+ vine la pachet cu alte subiecte (gender fluid identity, educație sexuală progresistă etc.), în virtutea acelorași imperative evanghelicii sunt extrem de reticenți în fața acestui gen de progres care-și arată, în societățile care l-au îmbrățișat, minusurile.

Astfel de îngrijorări cu bătaie lungă – cine și cum ne va educa elevii? nu cumva statutul părintelui va fi diminuat sub presiunea unor militanți care deja se arată deranjați de «îngustimile» mentalităților tradiționale? – stârnesc temeri care, cumva, se canalizează spre un vot pentru familia tradițională, vot care însă nu constituie o garanție a unui viitor liniștit”.

6. Care este poziția celorlalte culte recunoscute în România cu privire la referendum?

− Redăm comunicatul Consiliului Consultativ al Cultelor, întrunit în 2 octombrie 2018:

„Consiliul Consultativ al Cultelor din România salută cu speranță decizia de organizare, în zilele de 6-7 octombrie 2018, a referendumului pentru clarificarea textului Constituției României, în sensul de înlocuire a formulării privind căsătoria ca «uniune între soți», cu formularea «uniune între un bărbat și o femeie».

Inițiativa demarată încă din anul 2015 de Coaliția pentru Familie, din care fac parte și unele organizații și asociații ale cultelor religioase din România, avea ca scop să înlăture orice echivoc cu privire la termenul «soți», precizând că numai uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie se poate numi căsătorie; mai precis, termenul de căsătorie neputând fi utilizat decât pentru a defini realitatea uniunii stabile între un bărbat și o femeie.

În tradiția iudaică, încă din Tora, este înscris faptul că familia trebuie să fie uniune între un bărbat și o femeie, iar cel care nu îndeplinește această poruncă încalcă credința în Dumnezeul Unic.

Potrivit învățăturii creștine, familia întemeiată pe căsătoria între un bărbat și o femeie a fost binecuvântată și cinstită de Mântuitorul Iisus Hristos prin prezența Sa, a mamei Sale și a ucenicilor Săi, la Nunta din Cana Galileii, unde a săvârșit minunea transformării apei în vin (cf. Ioan 2, 1-11), arătând astfel valoarea sfântă a familiei conjugale.

În scrierile islamului (Coran și Sunnah), familia este definită ca uniunea între un bărbat și o femeie, iar drepturile și responsabilitățile fiecărui membru al familiei sunt indicate detaliat și ocrotite.

În acest sens, Consiliul Consultativ al Cultelor din România își reafirmă susținerea sa pentru definirea mai precisă în textul Constituţiei a căsătoriei ca uniune între un bărbat și o femeie, așa cum a decis deja în ședința sa de lucru din 20 iunie 2013.

Familia naturală și tradițională se întemeiază, așadar, pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pentru a cultiva iubirea reciprocă și a da naștere la copii. Doar astfel înțeleasă, familia asigură perpetuarea societății umane.

Prin urmare, Consiliul Consultativ al Cultelor din România îndeamnă pe toți cetățenii români să participe la acest referendum decizional și să spună DA familiei binecuvântate de Dumnezeu, prin care se asigură viitorul României.

În statele democratice, fiecare cetățean se implică activ în viața socială, mai ales când este chemat să se pronunțe prin vot asupra unui proiect de lege important.

Participarea cetățenilor români la acest referendum decizional pentru definirea clară a căsătoriei în Constituția României este, deci, un act profund democratic, susţinut de cultele religioase pentru afirmarea familiei ca instituție umană creată și binecuvântată de Dumnezeu Creatorul universului și al omului, potrivit învățăturii religiilor monoteiste iudaism, creștinism și islam.

Astfel, mărturia comună a cultelor religioase din România exprimă coresponsabilitatea și cooperarea lor pentru binele societății românești”.

*

Consiliul Consultativ al Cultelor din România este format din următoarele 13 culte recunoscute:

Biserica Ortodoxă Română, Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Ortodoxă de Rit Vechi din România, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică C.A. din România, Biserica Evanghelică Luterană din România, Biserica Unitariană Maghiară, Biserica Creștină după Evanghelie din România – Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România, Federația Comunităților Evreiești din România și Cultul Musulman din România.

Participanții la întrunirea din 2 octombrie a Consiliului Consultativ al Cultelor. Sursa foto: ziarul Lumina

7. De ce doi prelați sași ai Bisericii Evanghelice C.A. fac notă discordantă?

Biserica Evanghelică C.A. din România (B.E.C.A.R.) − cultul din care face parte președintele Iohannis, și care are germana ca limbă de propovăduire − comunică, prin vocea a doi prelați, că nu susține un referendum „inițiat de o putere dictatorială și distructivă” și că enoriașii săi sunt liberi să participe sau nu la acest vot. Nu a existat o poziţie „oficială” a B.E.C.A.R., prin adoptarea unei declarații sinodale.

Redăm documentul care a fost făcut public pe data de 2 octombrie 2018:

„Dragi fraţi şi surori,

Împărtăşim două idei de bază cu voi:

1. Doar motivaţii pozitive găsim în favoarea căsătoriei ca o comunitate de viaţă între un bărbat şi o femeie. Situaţia este clară d.p.v. biblic şi teologic.

Dumnezeu Creatorul, Dumnezeu Fiul şi Apostolii, animaţi de spiritul lui Dumnezeu, văd în aceasta creaţia şi rânduiala sfântă a lui Dumnezeu, care trebuie respectată şi cinstită.

Voia lui Dumnezeu devine evidentă pentru noi oamenii. O lume fără această rânduială sfântă a lui Dumnezeu este de neconceput. Ea este temelia pentru societatea creştină. B.E.C.A.R. învaţă, trăieşte şi propovăduieşte această rânduială sfântă şi creatoare de viaţă a lui Dumnezeu, fără echivoc.

2. Motive importante, negative vorbesc împotriva participării la referendum.

Căsătoria nu este contestată şi nu trebuie apărată. Nici chiar referendumul nu va aduce vreo modificare substanțială. Căsătoria este şi rămâne ancorată în Codul Civil.

Majoritatea parlamentară şi Guvernul atrag atenţia asupra unei teme de formă. Scopul este de a distrage atenţia de la propria corupţie, violarea a justiţiei, a nepotismului, ostilităţii faţă de UE şi democraţie.

Face abuz de buna credinţă a populației României pentru a se prezenta drept mântuitorii şi salvatorii credincioşiei şi prosperităţii ţării. Polarizează şi politizează o iniţiativă creştină pentru a discredita adversarii politici. Acceptă alternativa unei divizări a populaţiei religioase creştine.

Propagă sloganuri populiste, naţionaliste, dictatoriale, care nu sunt demne de o biserică. Pentru un asemenea scop, biserica noastră ne este prea preţioasă.

Curajul mărturisirii nu se găseşte de partea celor care sunt de partea majorităţii şi se lasă manipulaţi. Curajul mărturisirii este de găsit acolo unde se afirmă: «aşa nu!». O biserică cu o coloană dreaptă, aceasta este B.E.C.A.R..

Aduceţi-vă aminte de poziţia Sinodului faţă de distrugerea mediului cu cianură sau prin fracking sau faţă de refugiaţi. Considerăm că biserica noastră caută posibilităţi de a oferi sprijin duhovnicesc căsătoriilor şi familiilor.

Ea se angajează împotriva destrămării căsătoriei şi a familiei prin despărţire, emigrare şi îndepărtare de credinţă. Ea sprijină educaţia şi cunoaşterea şi oferă locuri de muncă şi sens îngemănate cu credinţă şi iniţiativă, fantezie şi creativitate.

Ca biserică cu limba de propovăduire germana, suntem parte integrantă a minorităţii germane. Suntem singura minoritate care a fost membru constitutiv la întemeierea României Mari din 1918.

Noi suntem minoritarii care suntem defăimaţi în mod continuu, în special în activitatea educaţională, împiedicaţi şi colportaţi de reprezentanţii guvernului şi majorităţii parlamentare.

Din ianuarie al acestui an aşteptăm un răspuns al Parlamentului român şi al Bisericii Ortodoxe privind ziua libertăţii religioase şi a valorilor credinţei şi libertăţii de exprimare, cât şi a toleranţei.

Referendumul poate fi organizat în grabă, în câteva săptămâni. Ceea ce a fost posibil acum 450 de ani la Turda este astăzi pur şi simplu ignorat. Se pune întrebarea legată de valorile adevărate și a unui ecumenism dincolo de vorbe. Noi susţinem credinţa în Dumnezeu, libertatea şi toleranţă faţă de minorităţi.

Urmând apelul Apostolului Pavel din 1.Tes.5,21: «Puneţi la încercare toate lucrurile, păstraţi ceea ce este bun», noi susţinem că BECAR protejează, promovează şi cinsteşte căsătoria și familia.

Un referendum care este iniţiat de o putere dictatorială şi distructivă şi care încalcă valorile democratice şi de demnitate umană cele mai elementare nu poate fi susţinut.

Sub semnul libertăţii evanghelice şi în anul libertăţii evanghelice în B.E.C.A.R., fiecare este liber după buna credinţă şi conştiinţă să participe sau nu la referendum.

Cu binecuvântare Dumnezeiască,

Episcop Reinhart Guib
Episcop Vicar Dr. Daniel Zikeli
Curatorul Bisericii generale Friedrich Philippi”

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€