Sănătatea care ne lasă să murim

Noiembrie 2017.

Undeva în ungherele Ministerului Sănătății, cuibărit într-un sertar cu miros stătut sau înghesuit pe raftul unui dulap de fier, un document voluminos acumulează praf.

De acest document, finalizat încă din 2016, depind sute de bolnavi aflați în faza terminală a vreunei boli. Adică pe moarte.

În aceeași lună noiembrie a acestui an, un centru din Sibiu care îngrijește copii în fază terminală este taxat cu 12.000 de euro de către o instituție subordonată Ministerului, pentru a putea să-și continue activitatea. Centrul din Sibiu este finanțat de un ONG.

Și o informație suplimentară: Ministerul ar fi trebuit să înceapă el însuși construirea a 100 astfel de centre – și are și fondurile necesare în acest sens.

Pentru că, în vara lui 2014, Ministerul Sănătății a obținut de la Banca Mondială un împrumut de 250 de milioane de euro pentru a începe reforma sistemului sanitar – iar cele 100 de centre de îngrijiri paliative erau incluse în proiectele finanțate.

De atunci, din 2014, și până acum, la finalul lui 2017, Ministerul Sănătății a reușit să cheltuiască doar 10 milioane de euro dintre cele 250 de milioane puse la dispoziție de Banca Mondială.

Iar documentul care iniția procedura de construire a acelor 100 de centre de îngrijiri paliative zace, în același stadiu, undeva în ungherele Ministerului.

10 milioane de euro din 250, în trei ani și jumătate.

***

Documentul se află în "stadiu de avizare" din 2016

Am vrut să aflăm de ce este atât de complicat ca Ministerul Sănătății (MS) să folosească aceste fonduri aflate la dispoziția sa.

Și cum se face că, în timp ce autoritățile statului nu sunt capabile să cheltuiască sute de milioane de euro, o mână de oameni, fără nici o obligație, fac campanii pe internet și reușesc să construiască bucățele ce lipsesc în sistemul medical românesc.

Am vorbit, pentru asta, cu angajați ai Ministerului din guverne diferite. Unii au deținut poziții-cheie în conducerea instituției – dar asta nu înseamnă aproape nimic. Mai toți spun că principala piedică în calea finalizării proiectelor de anvergură sunt, de cele mai multe ori, chiar unii angajați ai MS.

"Nu este admisibil ca, după trei ani, la finalul lui 2017 să ne aflăm în stadiul acesta, 10 milioane de euro", spune Elena Copaciu, medic primar ATI și fost consilier în mandatul de ministru al lui Vlad Voiculescu.

Ea atinge exact acest subiect, al centrelor de îngrijire paliativă.

"De aceste centre e foarte mare nevoie și noi am insistat pentru ele, dar nu am reușit nici măcar să finalizăm circuitul de avizare internă al Regulamentului de funcționare pentru acestea.

Documentul era gata, trebuia pus doar în transparență decizională, dar Direcția Structuri din minister a spus că nu are timp să pună în transparență decizional. Și n-au găsit timp nici până acum", arată Elena Copaciu.

Iar Ministerul Sănătății îi confirmă spusele. Într-un răspuns oficial transmis PressOne, Biroul de Presă al MS arată că acest document se află "în stadiul de avizare". Adică acolo unde a fost lăsat în 2016.

De peste un an de zile, un document din Minister se află în "procedura de avizare".

Elena Copaciu adaugă:

"Întrebați Direcția Structuri de Spitale din Minister! Acest document a fost pus deoparte de doamna director, pentru că era în faza în care nu trebuia decât să intre pe circuitul de avizare internă.

A zis că e în regulă, că nu mai e nimic de făcut la el, dar nu are timp să se ocupe de procedură.

Nu e posibil să ai în plan 100 de așezăminte de care este foarte mare nevoie și să treacă un an calendaristic de când e gata. Documentul nu a apărut nici acum în transparență decizională".

"În cadrul subcomponentei de punerea în aplicare a diferitelor tipuri de îngrijire pe termen lung oferite în prezent ca servicii spitalicești normale, a fost realizată analiza de nevoi de servicii de îngrijiri paliative, a fost finalizat Regulamentul de organizare, funcționare și avizare a serviciilor de îngrijiri paliative, care se află în stadiul de avizare și au fost contractate servicii de consultanță pentru dezvoltarea strategică a serviciilor de îngrijiri paliative – s-a semnat contractul și este în derulare asistența tehnică".

Fragment din răspunsul primit de PressOne de la Ministerul Sănătății, noiembrie 2017

*

"Noi nu avem profit, pentru noi această sumă e mare"

Un centru de îngrijiri paliative are ca scop să ofere servicii medicale pacienților aflați în stadii terminale ale unor boli. Sunt oameni pe care familia sau instituțiile statului nu știu sau nu pot să-i mai ajute.

Misiunea acestor centre este de a ușura, pe cât se poate, suferința, dar și de a degreva spitalele de pacienți.

De pildă, Centrul de îngrijire paliativă "Carl Wolff" din Sibiu este singurul din țară care îngrijește copii în fază terminală. Presa l-a supranumit "casa celor ce luptă cu cancerul".

Imagine de la Centrul de îngrijiri paliative de la Sibiu. Sursa: carlwolff.ro

"Nu știu cât de mare este cererea în țară, dar, din cât suntem noi de asaltați – și noi avem acest serviciu doar pe parte oncologică, dar mai sunt și pe parte de AVC, care au nevoie de alt tip de îngrijiri, și pe alte boli –, este foarte mare nevoie de aceste servicii", a explicat, pentru PressOne, Rhein Ortrun, directorul Centrului "Carl Wolff".

Un astfel de centru, potrivit legii, trebuie să obțină acreditare din 5 în 5 ani.

În noiembrie 2017, pentru reacreditarea Centrului "Carl Wolff", Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), aflată în subordinea Ministerului, a emis o factură de aproape 55.000 de lei.

Potrivit calculelor făcute de directorul Rhein Ortrun, asta înseamnă că fiecare membru al Comisiei de Acreditare din ANMCS a fost plătit cu un tarif de 290 de lei pe oră. Deși membrii Comisiei nu s-au deplasat la Sibiu, ci doar au studiat documentele pe care Centrul "Carl Wolff" le-a trimis la București.

"Eu cred că cei de la Autoritatea de Management au pierdut din vedere faptul că pot să fie și ONG-uri care asigură aceste servicii. Au creat baremul de taxare doar pentru cele de stat sau private, care fac profit. Noi nu avem profit, pentru noi această sumă e mare", a mai declarat Rhein Ortrun pentru PressOne.

Deci, Ministerul nu construiește centrele de îngrijiri paliative aflate în responsabilitatea sa, însă le aduce aproape de închidere pe cele care funcționează.

Sursele cu care am discutat indică, invariabil, ca deficiență majoră a Ministerului, lipsa de capacitate administrativă. Tradus, termenul acesta desemnează un cumul de incompetență, birocrație și, în unele cazuri, rea voință.

Medicul Elena Copaciu mai adaugă listei de documente fantomatice din Minister încă două − esențiale pentru combaterea infecțiilor intraspitalicești.

"Am mai lăsat Ordinul de Ministru de înființare a compartimentelor de izolare pentru pacienții cu boli infecțioase și tulpini multirezistente în spitalele de stat.

Există o obligație, asumată de Guvernul României față de Organizația Mondială a Sănătății, de înființare a unui comitet interministerial de combatere a rezistenței microbiene, și ăsta plecase deja în circuit interministerial, dar nu mai știm nimic nici despre el, e ca O scrisoare pierdută...

Sunt niște documente plecate în circuite administrative, pentru care trebuie să dai o finalitate, să spui: «Domnule, nu e bun și facem noi altul!»

De pildă, deadline-ul pentru Organizația Mondială a Sănătății a trecut..."

O secție nouă, ridicată într-un an și jumătate

Dar centrele de îngrijiri paliative sunt doar una dintre componentele împrumutului de la Banca Mondială.

Acesta prevede multe alte proiecte care, la rândul lor, au nevoie de alte și alte documentații. De pildă, tot din creditul de 250 de milioane de euro ar trebui finanțată "crearea" a patru secții pentru tratamentul marilor arși, modernizarea a trei blocuri operatorii și extinderea a trei Unități de Primiri de Urgențe.

După trei ani și jumătate, toate acestea se află la Minister în procedura de Expertizare Tehnică. Aceasta este faza în care specialiștii pun pe hârtie ce ar trebui să conțină fiecare proiect.

Observați că am folosit termenul "creare" pentru aceste secții. Este termenul folosit de Ministerul Sănătății, iar el nu presupune construirea de la zero a acestor centre decât în trei cazuri (la Târgu Mureș, Timișoara și Fundeni). În celelalte cazuri, vorbim despre eternele "reorganizare", "extindere" și "reabilitare".

Şi, în timp ce, la stat, domină lentoarea, deşi există acces la fonduri suficiente, ONG-urile reuşesc să facă lucruri vizibile cu bani puţini.

L-am contactat pe Alex Popa, coordonatorul fundației "Inima Copiilor" din București.

Într-un an și jumătate, fundația sa, sprijinită de compania Vodafone, a reușit să construiască de la zero o secție de terapie intensivă pentru nou născuți, în cadrul Spitalului "Marie Curie" din București. Deci cu fonduri private.

Vorbim despre o suprafață de 1600 de metri pătrați, cu 19 de posturi de tratament, la standardele cele mai moderne în Uniunea Europeană. Costurile totale pentru această secție au fost de 2,2 milioane de euro.

"Cât ați spus? 10 milioane de euro, din 250?!"

Alex Popa râde nervos la telefon.

Sala de operații a secției de cardiochirurgie infantilă realizată de "Inima copiilor" la Spitalul "Marie Curie".

"Asistenta medicală trebuie să se spele pe mâini înainte și după fiecare act medical"

În acest moment, marea problemă a sistemului medical din România este, pe lângă lipsa de capacitate administrativă, lipsa de infrastructură, spune Alex Popa.

Dar cele două sunt legate: lipsa primeia determină și lipsa celei din urmă.

L-am rugat să explice acest termen: infrastructura medicală.

"Să vă dau un exemplu. La această secție nouă de la Marie Curie, standardele spun că asistenta medicală trebuie să se spele pe mâini înainte și după fiecare act medical.

Or, dacă tu-i pui chiuveta la capătul holului și ea are mai mulți pacienți, rezultatul este că nu se va spăla pe mâini înainte și după fiecare act medical.

Alexandru Popa.

Sau cum se prepară perfuzia. Că acum, asistenta prepară perfuzia la capul pacientului, în majoritatea spitalelor din România.

Și apoi introduce perfuzia în organismul bolnavului.

E vorba despre felul în care sunt construite spitalele.

Câte spitale noi am construit noi din '89 până azi?! Că degeaba te plângi că nu ai aparatură dacă, atunci când vine aparatura, tu o pui tot în spitalul cu infecții", spune Alex Popa.

În acest moment, numeroase ONG-uri adună bani pentru alte proiecte ale sectorului medical: de exemplu, asociația Dăruiește Viață din București strânge bani pentru construirea unei clinici de oncologie și radioterapie tot în cadrul Spitalului "Marie Curie". (Proiectele asociației Dăruiește Viață în spitalele din România pot fi vizionate aici).

Alt exemplu, mai recent: fundația MagiCAMP, coordonată de fostul ministru Vlad Voiculescu, a derulat în ultimele săptămâni o campanie de strângere de fonduri pentru construirea unei case, în apropierea Spitalului Fundei, unde să locuiască părinții copiilor bolnavi de cancer. (La momentul scrierii acestui articol, campania MagicHOME trecuse de 110.000 de SMS-uri a câte 2 euro).

Am verificat, pentru comparație, numărul de angajați ai Unității de Monitorizare a Proiectului, adică echipa din Minister care supervizează implementarea proiectelor din împrumut.

Într-o scrisoare din iulie 2017, Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) cerea Ministerului să reducă numărul de angajați, de la 25 (dintre care 14 posturi ocupate), la 10. În acest moment, UMP este în reorganizare.

Potrivit informațiilor pe care le-am primit de la MS, de-a lungul întregului an 2015 (anul următor semnării împrumutului cu Banca Mondială), Ministerul a cheltuit puțin peste 8000 de euro în cadrul acestui proiect. Abia în 2016 sumele cheltuite au început să crească.

Până acum, Ministerul Sănătății a folosit, în total, 10,65 de milioane de euro din împrumutul de la BM.

Ce s-a făcut cu cele 10 milioane de euro

Potrivit Ministerului, până acum s-au achiziționat echipamente.

− Pentru Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) s-au achiziționat și livrat parțial un total de 4360 de echipamente, astfel: echipamente de ventilație – 99 de bucăți, de ventilație portabilă – 51 de bucăți, de ultrasonografie (ecografe doppler) – 51 de bucăți, de monitorizare, de transport intraspitalicesc, de imobilizare, de resuscitare și management căi aeriene, de aspirație portabile (301 bucăți), pompe de perfuzie/transfuzie;

− Pentru UPU și ATI s-au achiziționat echipamente ECG (270 de bucăți), de defibrilație (defibrilator cu monitor – 291 bucăți);

- De asemenea s-au dotat cu 277 mașini de anestezie unitățile de anestezie terapie intensivă (ATI) din spitalele regionale/strategice, institute medicale (furnizori de asistență medicală terțiară), spitalele de suport, spitalele județene și spitale de pediatrie (3 tipuri).

Tot din împrumut se urmărește dezvoltarea de unități de radioterapie regionale, fiind lansate două licitații pentru achiziționarea de acceleratoare.

Un prim contract pentru cinci locații a fost semnat la jumătatea lunii de către ministrul Florian Bodog, în cadrul unui eveniment public. Cea de-a doua licitatie, pentru trei locații, e în evaluare. O altă achiziție de echipamente pentru radioterapie este în pregătire.

Ceea ce nu face nici acest proiect − și nici Ministerul − este că nu abordează problema emigrării masive a personalului din sectorul medical.

Între 2006 și 2016, peste 42.000 de medici și asistente au părăsit România. Pentru pregătirea lor, statul a cheltuit peste 3,5 miliarde de lei.

În același timp, un sfert dintre posturile de medici din țară sunt vacante.

*

"O spun cu toată responsabilitatea: sunt oameni în Minister care muncesc, sunt devotați, sunt competenți. Dar sunt și oameni care iau salarii mari și care nu pot justifica, la finalul zilei, pentru ce iau acele salarii.

Ei beneficiază de statut de funcționari publici superiori, deci sunt foarte greu de mutat din pozițiile pe care le au. Numai că de munca lor depinde cum funcționează sistemul sanitar. Și vedem cum funcționează...

În plus, faptul că miniștrii se schimbă foarte des conturează o incoerență în decizie. Așa că ei preferă să nu supere pe nimeni, iar dacă nu faci nimic, nu ți se poate reproșa nimic".

Elena Copaciu, fost consilier în MS