REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

Robotul ION interacționează cu ministrul Burduja și elevii Colegiului Național Aurel Vlaicu din București, luni 13 martie 2023. Inquam Photos / George Călin

Sam Altman revine la OpenAI. E cazul să ne temem de inteligența artificială? Dragoș Stanca: Orice predicție despre viitorul omenirii, „hazardată”

Compania OpenAI ar fi făcut o descoperire majoră în dezvoltarea inteligenței artificiale. Rapid și sigur, tehnologia ne schimbă viețile în moduri pe care acum nici măcar nu le înțelegem. 

Sam Altman, unul dintre fondatorii OpenAI, organizația care a creat ChatGPT, s-a reîntors la conducerea ei după patru zile de când a fost dat afară. Surse din interiorul organizației spun pentru Reuters că un nou proiect dezvoltat de OpenAI, numit Q*, ar putea duce inteligența artificială la următorul nivel: AGI – Inteligența Artificială Generalizată. 

Dincolo de situația de la OpenAI, cazul Altman și dezvăluirile recente din presa internațională sunt îngrijorătoare, pe fundalul exploziei tehnologiei AI și a ritmului fulminant în care se răspândește. 

„Oricine face predicții pe un termen mai lung de 3 – 5 ani, nu e decât un hazardat. E imposibil să faci predicții pe un deceniu acum”, e de părere Dragoș Stanca, antreprenor tech și investitor în digital media.

Pentru el și alții ca el, inteligența artificială va schimba în mod spectaculos felul în care ne raportăm la piața muncii și modul în care utilizăm tehnologia în viața de zi cu zi.

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Ce scenarii se conturează în viitorul inteligenței artificiale și cât de pregătite sunt statele și guvernele naționale să se integreze și să reglementeze această tehnologie?, l-a mai întrebat PressOne pe Dragoș Stanca. 


Dragoș Stanca: Situația de la OpenAI ne lasă să întrevedem doar un început foarte timpuriu al unei discuții care va fi din ce în ce mai vizibilă în spațiu public, și anume conflictul dintre capabilitățile tehnice din ce în ce mai evoluate, pe care noi, ca omenire, am reușit să le atingem, și provocările de natură etică, dacă vreți. Păstrând, evident, proporțiile, seamănă cu un conflict dintre zona editorială și cea comercială în zona jurnalismului.

Reporter: De ce? 

Pentru că există o nevoie de a accelera dezvoltarea companiei și obținerea de profit versus îngrijorările de natură etică. Cea mai plauzibilă explicație a conflictului pare a fi această diferență de viziune între Sam Altman și Ilya Sutskever, adică liderul științific al companiei. Cel de-al doilea e îngrijorat față de consecințe, primul e presat de acționari și de ceilalți să accelereze dezvoltarea.

Ce e clar este că această nouă companie a ieșit cu un produs, să nu uităm, de mai puțin de un an pe piață, care a revoluționat întreaga planetă deja. E uman și de înțeles că nu are cum să facă față tuturor presiunilor. Pe scurt, asistăm la remodelarea modului în care funcționează, inclusiv și din punctul de vedere al operării de business, o tehnologie care are implicații etice majore. 

Cum arată concurența din piața AI globală? Ce ar putea rezulta în urma ei?

Nu doar OpenAI există pe lume. Sunt foarte multe proiecte noi, interesante, care n-au apucat să se exprime public, dar o vor face în perioada următoare. Gemini de la un foarte supărat Google, Alphabet. Este o unire de forțe între DeepMind și GoogleBrain. Ce se întâmplă acum cu Google Bard este doar o fază foarte incipientă. Anul viitor probabil vom asista la acest lucru. Aleph, Alfa, oameni plecați din OpenAI, XAI a lui Elon Musk, Meta-AI a lui Zuckerberg, la care se adaugă foarte mulți jucători din China și din alte teritorii. 

Toți aceștia vor remodela lumea într-un mod foarte greu de prezis acum, dar cu siguranță spectaculos. Rămâne de văzut dacă în bine sau în rău. Se vor schimba spectaculos modul în care funcționăm și modul în care tehnologia funcționează. În următorul an sau cel mult doi se va schimba spectaculos chiar și modul în care societatea funcționează, pentru că ritmul de dezvoltare este absolut uimitor.

Prompt engineering, printre noile meserii create de inteligența artificială

Ce aplicații practice au la acest moment Chat GPT sau Google Bard? Cum au fost integrate deja în piața muncii? 

Sunt enorm de multe. În esență, tot ce presupune prelucrarea și oferirea de rezultate foarte rapid, bazate pe un volum uriaș de date, e impactat de asta. Inclusiv în zona jurnalismului, dacă vreți: integrarea pe care OpenAI a făcut-o deja cu Microsoft în Edge, în browser. Dacă, de exemplu, veți cere să facă o scurtă istorie a disputei Emiliei Șercan cu autoritățile statului, o să vedeți că sinteza e destul de bună. Sigur că rezultatele discutabile pe care le dă inteligența artificială ne fac uneori să spunem că nu e cine știe ce, că aberează, că halucinează, dar trebuie ținut cont de faptul că, în primul rând, tehnologia nu are nici măcar un an. 

În al doilea rând, nu e întotdeauna vina inteligenței artificiale. Modul în care este scrisă întrebarea, sau promptul respectiv, reprezintă deja o meserie în sine care se numește prompt engineering. Dacă știm să întrebăm corect, răspunsurile sunt foarte corecte, iar implicațiile sunt uriașe. Tot ce înseamnă impact în zona bazelor de date, prelucrări de multe date, call center, zona prelucrării audio-video, grafică. 

Nu cred că este domeniu care să nu fie atins. Vor fi impactate, vrem, nu vrem, cam toate domeniile și aspectele vieții, exact la fel cum apariția internetului gradual, însă foarte rapid, ne-a redesenat modul în care funcționăm.

CITEȘTE ȘI:
Interviu cu Lars Rasmussen, creatorul Google Maps: „Cu siguranță nu ne vom plictisi în viitor”

Ce scenarii se conturează deja, în contextul în care lumea tehnologiei pare că s-a împărțit în două: AI-ul care va distruge omenirea vs. AI-ul care ne va schimba viețile în bine și într-un mod nemaiîntâlnit în istoria omenirii?

Doar timpul ne va putea lămuri cum stăm. Și la apariția energiei nucleare, de exemplu, au fost inclusiv oameni de știință care și-au luat zilele pentru că au considerat că urmează sfârșitul lumii, dar iată că prin reglementări, prin discuții, prin diverse căi, omenirea a avut înțelepciunea să transforme energia nucleară într-o sursă de energie verde, nu într-o sursă de a ne distruge planeta. 

Sper că vom urma același model și în cazul inteligenței artificiale. Pericolul de fapt aici e legat de AGI, nu de AI. Adică de Artificial General Intelligence, care se presupune că va putea să se autoguverneze, să autogenereze aplicații și să ne dea lumea peste cap la propriu și la figurat. 

Evident că scenariile apocaliptice există și vor exista, de la războaie nucleare până la cataclisme și alte nebunii. Nu ne rămâne decât să sperăm că nu se va întâmpla. Posibilitatea, evident, din păcate, există. Dar a existat și cu multe alte ocazii și am trecut relativ cu bine, chiar dacă cu victime colaterale peste celelalte episoade din existența noastră. 

Dragoș Stanca, antreprenor tech și investitor în digital media. Foto: Facebook
Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Cât de pregătite sunt statele și guvernele naționale să se integreze și să reglementeze această tehnologie?

Ca de obicei, din nefericire, nu sunt pregătite. Am văzut deja lipsa acestui knowledge în a reglementa eficient companiile Big Tech. Viteza de dezvoltare a tehnologiei și lentoarea proceselor democratice, de luare a deciziilor, sunt două elemente care, într-un fel sau altul, sunt decuplate unul de celălalt.

Avansul în tehnologia AI și, în general, în tehnologie versus capacitatea și capabilitatea statelor de a reglementa sau de a lua măsuri de natură etică, pentru societățile pe care le reprezintă, este probabil principala mare provocare pe care o vom avea de rezolvat ca umanitate în perioada următoare. Ce se întâmplă și e foarte vizibil, este că, din nefericire, prosperitatea și progresul s-au cam decuplat de nevoia de democrație.

Vedem multe țări, China, țările arabe, care au reușit să evolueze din punct de vedere tehnologic și din punctul de vedere al gradului de civilizație și de trai, fără să pună prea mult preț pe valorile democratice și libertăți, inclusiv cea de exprimare. E îngrijorător, evident, pentru noi, ca reprezentanți ai unei societăți care se dorește a fi cât mai occidentală, care pune preț pe asta și, din nefericire, cumva, aceste noi tehnologii vin să întărească posibilitatea ca anumite autocrații să devină și mai puternice. 

„Tot ce a putut România să facă până acum a fost acea cascadorie de tip PR cu robotul Ion”

România ce semnal transmite, din acest punct de vedere? 

România nu contează în acest joc. România va urma disciplinată direcțiile pe care Uniunea Europeană și, probabil, Statele Unite le vor avea. Tot ce a putut România să facă până acum a fost acea cascadorie de tip PR cu robotul Ion, care s-a dovedit a fi o șaradă, o încercare de a face să pară că e altceva decât a fost. 

Ion este doar o jucărie interesantă, dar care nu contează în acest mare joc global.

Este doar o joacă și, mă rog, un PR stunt reușit pe care Guvernul României l-a avut atunci. Răspunsul scurt este că România e irelevantă în acest joc, în acest moment, din păcate și tot ce poate să facă a arătat deja. 

Cum credeți că va arăta piața muncii peste 10 ani?

Oricine face predicții pe un termen mai lung de 3-5 ani, nu e decât un hazardat. E imposibil să faci predicții pe un deceniu acum. Ce putem spune însă este că se văd câteva tendințe destul de clare. Una dintre tendințe este că, în mod evident, o foarte mare parte a job-urilor și task-urilor pe care le facem astăzi și care ne mănâncă foarte mult timp și sunt repetitive vor fi probabil înlocuite cu totul de tehnologie.

Cel mai probabil va apărea necesitatea socială a introducerii unui venit universal garantat pentru că societățile își vor permite asta, atâta timp cât automatizările asistate de inteligență artificială vor face foarte multe job-uri și, practic, se va produce plus valoare fără să fie neapărat necesar să muncească la fel de mulți oameni. 

Ceilalți oameni care nu vor fi neapărat utili în noul context, vor beneficia inclusiv de un venit garantat din partea statului ca să poată să dezvolte alte lucruri, să-și stimuleze, probabil, creativitatea și să inventeze noi modele. Dar da, piața muncii va fi impactată masiv, așa cum a fost tot timpul impactată de progresul tehnologic. 

Când a apărut combina agricolă, au fost afectați culegătorii manuali de recolte. Acum ce se întâmplă odată cu explozia automatizării și a inteligenței artificiale, se întâmplă la nivel global, simultan, în mult mai multe meserii și preocupări. Prin urmare, dinamica transformărilor va fi cu totul și cu totul alta și va trebui să învățăm să gestionăm asta. Posibil și cu anumite turbulențe serioase pe acest parcurs. Pe care, evident, sperăm să le putem depăși.

Care sunt cele mai mari și totodată legitime temeri în legătură cu viitorul inteligenței artificiale? 

Cele mai mari și legitime temeri în legătură cu viitorul inteligenței artificiale sunt legate de posibilitatea ca inteligența artificială generală să preia controlul și să se autoguverneze cu consecințe pe care creierul uman nici măcar nu poate să le conceapă sau prevadă.

Ce semnale vin dinspre China și Asia, în general? Cum ar putea folosi astfel de regimuri sau entități statale noua tehnologie? 

Regimurile sau entitățile statale pot folosi noile tehnologii pentru a marca sfârșitul eficient al oricărei discuții vizavi de eventuala nevoie de democrație. E, din punct de vedere pur tehnic, mult mai eficientă o guvernare autocratică, dacă acea guvernare este cât de cât „luminată”, să zicem așa. Doar că aici apar problemele, oamenii nu sunt în stare, se pare, să stea în poziții de putere prea mult, fără să nu înceapă să facă și anumite abuzuri sau să alunece pe alte căi. Tot ce înseamnă această parte a folosirii inteligenței artificiale și a tehnologiei de către regimurile dictatoriale, autocratice, sunt lucruri pe care nu le prea putem controla. 

Cu siguranță că regimurile autocratice sunt cele mai fericite să implementeze noile tehnologii și nu prea văd o altă variantă în viitor, în afară de cea în care vor exista două tabere foarte evidente. Una foarte pro-tehnologie și progres tehnic. Alta care va fi tot mai orientată și mai preocupată de latura umană, spirituală și de altă natură decât cea tehnică.

Capitalismul va trebui să se reinventeze, sistemele economice vor trebui să se reinventeze, democrațiile vor trebui să se reinventeze, modul în care funcționează guvernele va trebui să se reinventeze, valul schimbărilor care va urma va fi cu siguranță unul absolut spectaculos. 

Ce înseamnă reinventarea capitalismului pentru sectorul privat și companiile occidentale? 

Inclusiv companiile vor avea nevoie de noi modele de operare care să rezolve această dilemă etică și ecuație complicată care rezultă din relația rigorilor comerciale și a nevoii de profit versus preocupările de natură umană, bine social și așa mai departe. Tot ce înseamnă bine social, tot ce înseamnă partea mai umană a lucrurilor vine, în foarte multe cazuri, în coliziune cu nevoile unei companii sau a unui model de business de a livra rezultate rapid.

Cât de realiste credeți că sunt promisiunile pe care le fac companiile din domeniu?

Sunt foarte realiste. Transformările vor fi, cum am spus deja, spectaculoase. La fel cum spectaculoase vor rămâne și implicațiile expansiunii tehnologiei blockchain. E doar o iluzie că hype-ul blockchain și Web3 a dispărut. Nu a dispărut, are cicluri de creștere și de scădere așa cum a avut de la momentul apariției până în prezent. Suntem prea nerăbdători, inclusiv tehnologia blockchain are foarte puțini ani de la apariție și mai puțini ani de la maturizare, pe care poate încă n-am văzut-o.

Nu m-aș grăbi să pun în coșul hype blockchain și Web3. Cred că suntem în fazele incipiente ale dezvoltării acestor tehnologii. Exact la fel cum e doar o iluzie că inteligența artificială e ceva nou. E nou pentru public. Primele cercetări și primele experimente în zona AI au mai mult de 50 de ani chiar. Viitorul va fi foarte, foarte interesant și, sperăm, bun.

Ce influență are tehnologia AI asupra informației și a „adevărului”, în general? 

Probabil omenirea nu conștientizează neapărat, dar noi am fost deja victimele unui val de tip disruption scăpat de sub control. Mă refer la domeniul dvs.: algoritmizarea industriei media. Odată ce s-a renunțat la separarea editorial-comercial și Mark Zuckerberg a decis să numească newsfeed acest amestec de opinii personale, fake-uri, știri legitime și publicitate, simplificând totul la zona de conținut, algoritmizând acest conținut fără să mai facă distincție etică în niciun fel, a generat ceea ce numim azi the disruption of truth

Adică faptul că nu mai putem distinge adevărul de ficțiune în spațiul digital pentru că totul arată ca o știre sau arată ca un video legitim. Acesta este rezultatul unui proces de automatizare, robotizare și eficientizare la maxim, un concept pe care Big Tech l-a inventat, brevetat și transformat într-un standard global, fără ca democrațiile, statele și alte structuri de acest tip „să se prindă”. Nici acum nu e foarte clar ce se întâmplă. Prin urmare, conflictul etico-comercial produce deja consecințe în spațiul informării și al presei. Acum vom vedea expansiunea acestei dileme etice și acestui, cumva, conflict de interese și în alte, multe alte domenii. 


Lavinia Niță are 21 de ani, a terminat Facultatea de Jurnalism de la Universitatea București și a realizat acest articol în cadrul unui internship la PressOne.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios