Rusia, amenințare directă la adresa NATO. Concluziile Summitului B9

Oana Moisil

Președinți, prim-miniștri și alți oficiali care reprezintă flancul estic al NATO, dar și președintele Ucrainei, secretarul General NATO, reprezentanți ai SUA și ai statelor scandinave și baltice s-au întâlnit pe 13 mai la Palatul Cotroceni, la Summitul Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice.

PressOne a fost la Palatul Cotroceni și apoi a discutat cu Mihail-Valentin Cernea, lector universitar la ASE și analist politic, pentru a înțelege mai bine semnificația întâlnirii de la București. 

Nicușor Dan: De securitatea Moldovei și Ucrainei „depinde securitatea noastră”

În discursul cu care a deschis întâlnirea B9 de miercuri, 13 mai, președintele Nicușor Dan a subliniat importanța evenimentului în contextul apropierii Summitului NATO de la Ankara, dar și din cauza proximității geografice „de Ucraina, de Marea Neagră și de locurile unde teritoriul aliat este amenințat”. 

Președintele Nicușor Dan la Summitul B9. Foto: Administrația Prezidențială

Șeful statului a mai spus că scopul reuniunii este „de a coagula viziunile noastre despre viitorul NATO. Pentru fiecare dintre țările noastre există o prioritate pentru propria securitate, există o prioritate pentru consolidarea securității transatlantice”. 

Nicușor Dan a subliniat și că, pentru a face asta, „trebuie să sporim cheltuielile dedicate apărării, pe care trebuie să le transformăm în capabilități. Trebuie să sporim contribuția aliaților europeni la alianță și trebuie să dezvoltăm toți, împreună, o bază industrială militară transatlantică solidă”. 

De asemenea, șeful statului a spus că reuniunea B9 de anul acesta reprezintă și o șansă pentru a reafirma sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova. „De securitatea lor depinde securitatea noastră.”

Karol Nawrocki: „Știm mai bine decât oricine cât costă să te culci pe ureche, cât costă să subestimezi un adversar”

Președintele polonez Karol Nawrocki și-a început discursul spunând că „(...) Nimeni nu poate să spună că nu am fost preveniți. Conflictul Rusiei nu este unul izolat, ci o amenințare la întreaga ordine nord-atlantică”. 

Fără casă în cel mai bogat oraș al României. Cum o familie evacuată de autorități așteaptă de 16 ani o locuință socială

Bucureștiul, cel mai bogat oraș al României, nu a mai construit nicio locuință socială din 2014. Între timp, peste 14.000 de familii așteaptă o casă. 

Prevenție, nu împușcare. Cum ar trebui gestionată problema urșilor, astfel încât să existe cât mai puține conflicte om-animal

WWF atrage atenția că intervențiile letale împotriva urșilor, pe care parlamentarii le-au votat în aprilie, înseamnă vânătoare și pot accentua problema prezenței urșilor în localități.

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, la reuniunea Formatului București 9. Foto: Administrația Prezidențială

Acesta a adăugat că se dorește slăbirea NATO și a statelor democratice din regiune, ceea ce face ca B9 să fie mai important decât oricând. 

„Nu suntem la o periferie aici, e vorba de centrul de gravitație al NATO. De la Marea Neagră și din ce în ce mai mult spre nordul continentului, este necesară unitatea noastră”, a mai spus șeful statului polonez. El le-a urat bun venit partenerilor nordici, aflați pentru prima dată la Summitul B9, și a spus că se construiește astfel o zonă continuă de securitate din regiunea arctică și până la Marea Neagră. 

Referitor la reuniunea care va avea loc la Ankara între 7 și 8 iulie 2026, Nawrocki a declarat că trebuie să trimită un mesaj cât se poate de clar: „NATO este unit, este gata și va apăra fiecare centimetru din teritoriul nostru”.

Președintele polonez a spus și el, la fel ca Nicușor Dan, că e necesar să se investească mai mult în apărare și că trebuie să continue sprijinul pentru Ucraina. „Știm mai bine decât oricine cât costă să te culci pe-o ureche, cât costă să subestimezi un adversar. Ce înseamnă ca națiunile democratice să ezite. De aceea a fost creat formatul B9. De aceea vocea trebuie să rămână puternică în interiorul alianței. Securitatea Europei nu va fi garantată de declarații (...)”.

Volodimir Zelenski: „Trebuie dovedit că NATO este puternic și nu se va dezmembra”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, aflat pentru a doua oară în acest an în București, a subliniat importanța întâlnirii dintre Europa de Nord, Centrală și de Est, „care se află sub amenințarea rusă din toate punctele de vedere”. 

El a spus că asta era clar dinainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, „când Rusia a început să ceară ca Ucraina să revină la frontierele sale vechi și să renunțe la tot” și că „acestea sunt elementele fundamentale ale securității noastre comune, să ne asigurăm că Rusia este împiedicată să mai declare război împotriva oricăruia dintre noi”. 

Volodimir Zelenski la București, cu ocazia Summitului B9. Foto: Administrația Prezidențială

Volodimir Zelenski a mulțumit României și Statelor Unite pentru sprijinul oferit țării sale și a punctat că apărarea Ucrainei „este cel mai important lucru care oprește Rusia în momentul de față”.

Președintele ucrainean a spus că se bazează pe pachetul de sprijin european de 90 de miliarde de euro, pentru a putea începe, nu mai târziu de luna iunie, producția de drone. 

În finalul discursului, Zelenski a spus că relațiile nu sunt chiar simple între SUA și Europa, „însă suntem aliați puternici și trebuie să facem tot ce se poate pentru a ne asigura că aceste semnale pozitive pentru toată comunitatea euroatlantică. Trebuie dovedit că NATO este puternic și nu se va dezmembra”. 

PressOne: Ce semnificație a avut Summitul B9, care tocmai s-a încheiat cu semnarea unei declarații comune de politica externă în care Rusia este definită drept „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung” la adresa NATO? 

Mihail-Valentin Cernea: Din punctul meu de vedere, a fost o mișcare foarte bună și un mare progres în coordonarea pe flancul estic și o extindere a modelului din nord. Țări precum Polonia, Finlanda, Suedia, au dezvoltat în ultimii ani o foarte bună cooperare militară. Funcționează foarte bine și noi chiar ne uităm cu jind de aici, din Sud-Estul Europei către Nord-Estul Europei, pentru că ei clar erau mai bine pregătiți. 

Mă bucur să văd că se extinde modelul acesta de cooperare mai departe. Este un vis mai vechi în a conecta securitatea Mării Negre și Mării Baltice, în speranța că asta va crea un efect de descurajare mai puternic pentru Federația Rusă.

În declarația comună de la B9 se menționează ca aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB. Același angajament a fost menționat și în declarația de la Haga din 2025. Își permite România în 2026 să se angajeze să cheltuie 5% din PIB pentru apărare? Și își permite România să nu cheltuie 5% din PIB pentru apărare? 

În primul rând, nu vorbim de 5% acum, vorbim de o creștere a cheltuielilor efective de apărare la 3,5% în vreo 10 ani, dacă-mi aduc bine aminte, și de 1,5% pe infrastructură critică de apărare, adică bănuiesc că va fi o șmecherie a contabililor europeni să treacă cheltuielile de infrastructură ca infrastructură utilitară, pentru ca Trump să fie fericit și să poată să spună că procentul e de 5%. Evident că nu este vorba chiar de 5%. 

Dacă România va fi capabilă să facă această creștere, e greu de spus în momentul de față. E greu să spui dacă România va fi ok din punct de vedere bugetar într-un moment în care nu avem guvern. Nu putem decât să sperăm, dar, într-adevăr, România nu-și permite să nu facă asta, având în vedere faptul că Federația Rusă nu încetează deloc în conflictul său și clar are ambiții imperialiste și nu putem să stăm într-o poziție de negociere slabă.

Ce valoare are sintagma NATO 3.0 din cuprinsul declarației? Nicușor Dan a spus că este vorba de contribuția mai mare a statelor europene. Despre ce mai e vorba? 

În esență, cred că NATO 3.0 vrea să fie un fel de răspuns la cerințele lui Donald Trump legate de securitate și de cheltuielile de apărare, tocmai pentru ca acesta, poate, să înceteze cu retorica anti-NATO și cu amenințările că iese din NATO, afectând astfel capacitatea NATO de a descuraja. 

Pentru că atunci când principalul aliat militar are declarațiile pe care le are, e mai greu să fii credibil. Și bănuiesc că aici, România și țările din B9 vor să vină cu un concept care cumva să satisfacă această cerință, mai ales că discuția despre finanțarea NATO o să-i supraviețuiască lui Donald Trump, pentru că a început dinainte de el. 

Mai toți președinții americani au avut au mârâit, ca să zic așa, pe tema asta. Donald Trump a și început să latre mai tare și, bănuiesc, că această discuție va rămâne. Bănuiesc că ea reflectă o nemulțumire mai larg împărtășită în societatea americană. 

Ce șanse sunt ca această linie strategică continuă, de la Marea Neagră la Marea Baltică, să fie trasă la fel de apăsat, adică România și Bulgaria să fie la fel de puternice în domeniul apărării ca Polonia, de exemplu? 

Depinde doar de noi toți aici, de fapt. Țările de aici, până la urmă, trebuie să cheltuiască pe apărare, ele trebuie să-și facă planurile de apărare, ele trebuie să investească corect, pentru că nu ajunge doar să bagi bani. Evident, niște bani sunt de cheltuit, dar și cum îi cheltuiești e foarte relevant. 

Ce tipuri de capabilități reușești să construiești și cum se integrează capabilitățile astea în schema mai largă a capabilităților vecinilor tăi? Proiectul este foarte bun, în teorie – această linie, acest zid – și ar trebui să includă și Ucraina. Este și o scuză pentru construit infrastructură care poate să ducă și la legături economice între toate țările astea. 

Summitul B9 a fost prezidat de președinții României și Poloniei și s-a încheiat cu semnarea unei declarații comune privind politica externă, în care Rusia este definită drept „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa NATO”. Foto: Administrația Prezidențială

Sunt foarte multe beneficii care ar putea să apară de pe urma acestei cooperări, dar într-adevăr chiar trebuie să existe investiții și acea voință politică în toate statele ca aceste lucruri să fie implementate și să nu ajungă, de fapt, teme de politică internă. Probabil că ăsta e riscul cel mai mare pentru această propunere în următorii ani.

În declarație scrie și că „presiunea asupra Rusiei de a pune capăt războiului său ilegal de agresiune și de a se angaja în mod semnificativ în negocierile de pace trebuie sporită”. Așadar, cum considerați că ar trebui pusă această presiune în flancul estic NATO și cine are această capacitate? 

În primul rând, trebuie înțeles de ce a pornit Rusia acest război. Regimul de la Kremlin și-a dorit să rămână la putere prin intermediul acestui război, pentru că o Ucraină care se integra în Uniunea Europeană devenea un pericol direct la adresa regimului lui Vladimir Putin, având în vedere legăturile culturale și diferența de modele. 

Putinismul nu prea are nimic de oferit decât corupție și, iată, război. Și din acest punct de vedere, orice presiune care se pune pe Rusia trebuie să fie de așa natură încât Putin să calculeze că regimul său supraviețuiește mai ușor pe timp de pace decât pe timp de război. 

Momentan, din punctul meu de vedere, Vladimir Putin calculează că regimul său se poate menține la putere mai ușor dacă continuă acest război, decât dacă îl oprește. Și până când nu se schimbă acest calcul, nu se va încheia, nu vom avea un partener autentic. 

Mai degrabă negocierile acestea sunt o formă de tărăgănare și de a obține avantaje tactice de moment. Nu sunt negocieri reale de pace. Și de aceea nici nu avem un rezultat la ele până acum. Drept urmare, cu cât se înrăutățește situația economică din Rusia, cu cât serviciile statului rus încep să fie din ce în ce mai slabe, cu cât nu-și plătește pensiile, de-abia într-o astfel de situație Vladimir Putin va veni la masa negocierilor.  

Drept urmare, orice presiuni care pun în pericol stabilitatea regimului de la Kremlin. Până atunci, însă, evident că o țară care are abilități de a pune presiune pe Federația Rusă este SUA, dar până acum Donald Trump a ezitat să se folosească până la capăt de puterile sale. 

Țările europene, bineînțeles că fac și ele tot ce pot, dar încă nu am înlocuit, de exemplu, combustibilul rus de pe toată piața europeană. Mai e de muncă acolo. Și până acum, de fapt, cea mai eficientă presiune o impune Ucraina prin loviturile sale asupra rafinăriilor și infrastructurii de producere de combustibil din Rusia. 

Ce poate face România ca să pună presiune?

România trebuie să facă ce a făcut și până acum, poate și mai mult, și anume să sprijine cât poate de mult Ucraina, pentru că este singura șansă pe care o avem de a nu avea Rusia la graniță cu noi și de a fi într-o situație politică cu totul diferită și cu mult mai complicată pentru țara noastră. 

La reuniunea de la București a fost prezent și Mark Rutte, secretarul general NATO. Foto: Administrația Prezidențială

Volodimir Zelensky a pus accent, în discursul său, și pe producția de drone, ceea ce vine în continuarea parteneriatului strategic semnat cu România în urmă cu doar câteva luni, pentru producerea de drone militare. Cum interpretați acest mesaj reafirmat, în decursul a doar câteva luni, de liderul ucrainean în România?

Este o veste bună. În momentul de față, Ucraina are una dintre cele mai puternice armate ale Europei. Poate doar Franța să rivalizeze. Și drept urmare, orice schimb de experiență și orice conexiune între armata ucraineană și armata română e o idee bună, pentru că avem de învățat din experiența lor câștigată pe câmpul de luptă. 

Un profit posibil este să vedem cum putem să integrăm experiența lor în modurile de lucru ale armatei române și, bineînțeles, experiența lor pe câmpul de bătălie cu drone ar putea să ajute foarte mult. 

Este un proiect foarte bun și este clar că și ucrainenii țin la asta. Am observat și atitudinea foarte cordială între președintele Dan și președintele Zelenski pe parcursul interacțiunilor lor și asta semnalizează că marele reset între România și Ucraina, plănuit încă de pe vremea lui Iohannis, începe cu adevărat să aibă loc, forțat fiind, iată, de Rusia.

Asta în contextul în care Nicușor Dan spunea, în ziua precedentă B9, că nu avem destule dezbateri pe Ucraina. Cum interpretați? 

Numai președintele Nicușor Dan știe ce a vrut să zică acolo. Acesta este încă unul dintre exemplele de probleme de comunicare pe care le are președintele în perioada asta. 

Dacă ar fi să-i acord o interpretare caritabilă, a vrut să spună că avem deja niște tabere care nu mai comunică între ele și asta nu ajută la găsirea unui consens în România cu privire la ce ar trebui să facă România în cazul Ucrainei. Sper că asta a vrut să zică. 

Altă interpretare nu văd care ar putea fi, pentru că același președinte Dan a spus că securitatea Ucrainei e securitatea noastră, a tuturor din jurul Ucrainei. Or dacă crezi chestia asta, e evident de ce trebuie să ajuți Ucraina. Drept urmare, nu cred că semnalizează vreo schimbare de poziție a președinției românești cu privire la ce trebuie să se întâmple în Ucraina. Dar, într-adevăr, e o declarație nu foarte bine calculată.

Ce putem înțelege din „abținerea constructivă” a Ungariei, care a ales să nu semneze declarația comună?

Un semnal pozitiv. Nu știu de ce toată lumea a interpretat asta ca un semnal negativ. De obicei, Ungaria nu doar că refuza să semneze declarația, dar spunea explicit că refuză, adică respingea declarația cu totul. De data aceasta am avut o abținere constructivă din motive lesne de înțeles. De-abia se schimbă guvernarea în Ungaria și bineînțeles că n-are cine să ofere o poziție, să analizeze situația. Trebuie ca noul guvern să se pună în scaun, să se familiarizeze cu toate elementele. Dar abținerea aceasta constructivă semnalizează o disponibilitate de negociere, semnalizează o disponibilitate ca Ungaria să-și schimbe poziția pe care o avea pe vremea lui Viktor Orbán. Vom vedea în ce măsură se va concretiza în ceva cu adevărat constructiv acest pas.

În concluzie, în ce notă ați evalua evenimentul de astăzi pentru poziția României, având în vedere participanții și concluziile trase?

O notă bună. Acum nici nu trebuie exagerat ca fiind cine știe ce eveniment care a schimbat soarta securității. Până la urmă, a fost un summit al unor țări care vor să-și coordoneze poziția pentru summitul NATO, un fel de summit pregătitor.

Azi a fost o zi mai degrabă bună pentru securitatea națională a României. Mai ales prin declarațiile care s-au făcut, prin prezențe și prin atitudinile dintre participanți. Pare-se că există premisele pentru construcția unei coordonări bune pe flancul estic, chiar și într-un moment mai volatil, cu o Americă mai haotică.

_______

Acest articol a fost scris în cadrul proiectului The Eastern Frontier Initiative (TEFI). TEFI este o colaborare între editori independenți din Europa Centrală și de Est, menită să încurajeze reflecția comună și cooperarea privind problemele de securitate europeană din regiune. Proiectul își propune să promoveze schimbul de cunoștințe în presa europeană și să contribuie la o democrație europeană mai rezilientă.

Membrii consorțiului sunt 444.hu (Ungaria), Gazeta Wyborcza (Polonia), SME (Slovacia), PressOne (România), Delfi (Estonia), Delfi (Latvia), Delfi (Lituania), și Bellingcat (Țările de Jos).

Proiectul TEFI este cofinanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană, nici EACEA nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.