Românul care duce mai departe visul lui Coandă: călătoria prin tub vidat

Bianca Felseghi

Senior Editor

Denis Tudor, inginerul român care lucrează pentru proiectul Hyperloop, lansat de magnatul Elon Musk, crede că infrastructura pentru o călătorie în vid pe o distanță de 200-300 de kilometri ar putea fi construită în 5-7 ani.

Am vorbit cu Denis Tudor despre limitele tehnologiei, frică și inovație.

În vârstă de 23 de ani, el va absolvi Facultatea de Electronică din București, iar de la toamnă va învăța la Lausanne (Elveția), unde a fost admis la un masterat.

Denis citește cărți de matematică. Acum stă pe volumul unui inginer de la NASA în care este explicată construcția navei spațiale Apollo 8.

Zilele trecute, Denis Tudor a vorbit la TEDx Eroilor despre viteza considerabilă cu care a avansat viața sa în ultimii doi ani.

Ce este Hyperloop?

Sistemul Hyperloop este o provocare lansată de compania SpaceX, deținută de miliardarul Elon Musk, de a găsi soluții tehnice care să faciliteze, în viitorul apropiat, călătoria pe distanța lungi, prin intermediul unui tub cu vid, cu viteze de peste 1.200 de kilometri pe oră.

Ideea a fost lansată în 2013, iar în 2015, SpaceX a lansat un concurs de soluții la care s-au înscris peste 1800 de echipe din toată lumea.

Echipa rLoop, din care face parte și Denis Tudor, s-a calificat în semifinale, după ce a câștigat locul 1 în categoria non-universitară, pentru inovație.

Li s-a permis să construiască un prototip, o capsulă și un tub vidat. Au reușit să conceapă un prototip la dimensiuni scalabile, ceea ce înseamnă că, dacă fiecare componentă ar fi fost mărită de N ori, s-ar fi putut crea o capsulă reală Hyperloop, menținând presiunea din interiorul ei, în vid.

Denis, în timp ce construia partea electrică a capsulei. Foto: Arhiva personală

Capsula rLoop are o lungime de 4 metri și o lățime de un 1,5 metri. Deocamdată, singurul ei pasager a fost un manechin.

„Noi am testat un prototip de o persoană, pe care l-am construit timp de un an. Cred că o infrastructură Hyperloop, cu tub vidat, cu tot ce e nevoie, pe o distanță relativ lungă, măcar 200-300 de kilometri, și cu un tren pentru mai multe persoane, ar putea fi construită în 5-7 ani.”

Potrivit lui Denis Tudor, poziția călătorului prin vid va fi destul de nefirească (cel puțin în faza de teste), cu pasagerul așezat aproape pe spate, fiindcă forma capsulei trebuie să fie cât mai aplatizată.

Dacă acum aveți emoții când zburați cu avionul − și Denis mărturisește amuzat că intră în această categorie −, stați să vedeți cum va fi un drum Hyperloop.

Cel puțin 9 motive să mergi la IQ DIGITAL SUMMIT - Cluj-Napoca – 14 IUNIE (P)

Unii dintre cei mai mari lideri de tehnologie vin la Cluj-Napoca pe 14 iunie, iar cititorii PressOne pot avea acces gratuit pentru a-i vedea și asculta.

Nanoboţii: agenţii invizibili care ne vor dubla speranţa de viaţă

Impactul nanoboţilor asupra omenirii va fi mult mai mare decât al antibioticelor.

În această vară, echipa rLoop va relansa prototipul la baza SpaceX din Los Angeles, la o viteză mai mare, de peste 200 de kilometri pe oră.

„Mi-e frică de incontrolabil. Să vezi roboți sau oameni cu AI (inteligență artificială – n.r.) care să se autocontroleze… Înainte de toate, сred eu, trebuie să realizăm că suntem oameni și caracterul, personalitatea, omenia contează mai mult. Totul se automatizează, iar asta te ajută, e adevărat.

Pe de altă parte, mă uit la mine și, cu toate că am învățat multe despre tehnică, sunt semi-autist când vine vorba de partea emoțională, recunosc asta. Cumva, progresăm mai mult într-o parte, dar regresăm în altă zonă. Deci, în medie, rămânem tot pe-acolo. Doar ne fixăm cantitatea din pahare.”

Denis Tudor

Precedentul Coandă

Echipa rLoop a încercat să afle detalii despre experimentul românesc Aerotubexpres, bazat pe o idee a lui Henri Coandă.

La începutul anilor ’70, marele fizician și inventator a reușit să pună în mișcare un mecanism care anticipa Hyperloop-ul lui Elon Musk: a transportat mărfuri pe o distanță de 200 de metri, cu o viteză de 35 km/h, printr-o conductă vidată cu diametrul de un metru instalată în Munții Ciucaș.

„Nu am găsit nimic tehnic despre acest proiect, chiar dacă am căutat. Am încercat să îl găsesc pe inginerul intervievat în presă acum câțiva ani, dar n-am reușit. Toți colegii mei de echipă știu de Coandă, am vorbit despre el și la Parlamentul Europei. Se știe că un român a avut ideea asta la un moment dat.”

∗∗∗

Echipa rLoop, spune Denis Tudor, și-a imaginat o rețea în care fiecare stat membru din UE să fie conectat la Hyperloop, măcar printr-un oraș.

Magnatul Elon Musk, pe de altă parte, a anunțat că se va putea călători din Europa în America, pe sub Oceanul Atlantic.

Însă toate aceste idei cer timp. Și bani.

„Elon Musk nu e nici businessman, nici inginer. El este un vizionar. Am stat de vorbă cu el pentru un minut, un minut și jumătate. În opinia mea de est-european, de rus − cum îmi zic toți din echipă, se exagerează.

În America se vând visuri foarte bine. Iar Elon Musk asta face, vinde visul de-a merge pe Marte. Toate aceste lucruri se pot face, dar e nevoie de timp. El a mai avansat în trecut niște deadline-uri pe care le-a respectat, iar oamenii au curaj să investească în ceea ce visează el. Are investitori care continuă să îi acorde șanse”, explică Denis Tudor.

De altfel, predispoziția americanilor pentru ceea ce se numește dreaming big − a visa la scară mare − influențează inovația și încurajează creativitatea.

Această predispoziție și un oarecare pragmatism, consideră Denis Tudor, ar fi cam singurele lucruri care ne despart pe noi, românii, de miracolele din Silicon Valley.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€