România în UE: zece indicatori care arată ce am pierdut şi ce am câştigat

În 2018, Produsul Intern Brut (PIB) al României va depăși 200 de miliarde de euro – adică va atinge dublul valorii din 2006, anul premergător aderării la Uniunea Europeană.

Paradoxal, vocile eurosceptice sunt tot mai puternice.

Într-un fel sau altul, integrarea pare să fi supărat oameni de afaceri, politicieni, birocrați și pensionari, deopotrivă creștini și progresiști − lucru vizibil în presa tradițională, care e dominată de o atmosferă a nemulțumirii.

Cum stau lucrurile, de fapt? Am pierdut sau am câștigat? Ce am obținut ca țară membră a UE și de care lucruri s-a ales praful?

Ca să putem răspunde, am listat zece evoluții ale României din anii apartenenței la UE, comparându-le cu perioada anterioară sau cu 1990.

IUNIE 2016. Marşul de la Paris al suporterilor români prezenţi la Europenele de fotbal.

1) A doua rată de creștere a diasporei din lume

Cel mai impresionant fenomen recent este, de departe, migrația românilor spre Occident. Rata de creștere a diasporei românești între 2000 și 2015 a fost fulminantă, fiind depășită doar de cea a sirienilor1, care pleacă însă dintr-o țară distrusă de război civil.

Pierderile noastre sunt dificil de măsurat, în special în ceea ce privește forța de muncă de înaltă calificare. Nu există sector din România în care acest exod al creierelor – brain drain, cum i se spune în engleză − să nu se fi făcut simțit.

Prin contrast, migrația celor mai puțin calificați profesional dintre concetățenii noștri − pentru care, de altfel, nu existau prea multe oportunități − a fost în genere benefică, ridicând semnificativ nivelul de trai în mai multe zone ale ţării, de pildă în Moldova sudică.

Din nefericire, aici trebuie să fie menționată și dezintegrarea a mii de familii; plecarea ambilor părinți se soldează deseori cu traumatizarea copiilor și, uneori, chiar cu sinucideri.

2) Durata medie de viață a trecut de 75 de ani

Trăiesc românii mai puțin decât înainte? Există o tentație mare să răspunzi "da", mai ales dacă te gândești la stresul inerent unei dezvoltări economice rapide.

În realitate, lucrurile stau așa:

  • durata medie de viață imediat după Revoluție era de 69 de ani și jumătate.
  • în 2006, înainte să intrăm în UE, crescuse la 72,2 ani.
  • acum a ajuns la 75,4 ani2.

Altfel spus, în ultimii 10 ani, durata medie de viață a crescut în România mai mult decât crescuse în precedenții 16 ani (1990-2006).

Cel mai probabil, acest lucru nu are de-a face în mod direct cu apartenența la UE, ci cu factori precum calitatea și cantitatea alcoolului consumat în mediul rural, condițiile de locuit și progresele din industria farmaceutică.

Foto: Raul Ștef

3) Românii se căsătoresc mai târziu

În 1990, un mire și o mireasă aflați la prima căsătorie aveau, în medie, 25 de ani (el) și 22 de ani (ea).

Anul intrării în UE a fost primul în care media de vârstă a mirelui aflat la prima căsătorie a trecut de 29 de ani. Acum se apropie de 31 de ani3.

În cazul femeilor există o evoluție similară: de la o medie de 22 de ani, în 1990, s-a ajuns la 25 de ani imediat înaintea aderării la UE și la 27 de ani și jumătate, acum.

Explicațiile intră în două categorii:

a) prăbușirea normelor tradiționale conform cărora virginitatea trebuie să fie menținută până la momentul căsătoriei; acum, românii testează opțiunile erotice ani la rând înainte de a face pasul spre căsătorie;

b) dorința locuitorilor din mediul urban de a dedica tot mai mult din al treilea deceniu de viață carierei și hobby-urilor.

4) Numărul divorțurilor fluctuează

Numărul anual al divorțurilor din România nu are o tendință unidirecțională: nici spre creștere, nici spre scădere.

În primul an de după Revoluție, a fost ceva mai mare decât în 2006, anul premergător aderării la UE: 32.966, față de 32.672.

De atunci și până acum, acest indicator a fluctuat. A urcat la 36.000 în 2007, dar a și coborât la 27.000, în 20144.

În perioade dificile din punct de vedere material, crește solidaritatea din interiorul familiei. Dezvoltarea economică are efectul psihologic contrar, mobilizând oamenii spre căutarea altor opțiuni, chiar dacă asta înseamnă periclitarea căsniciei.

5) Au crescut masiv importurile din UE, dar și din China sau Turcia

Auzim deseori că "România a devenit o piață de desfacere pentru bunuri din Uniunea Europeană". Într-adevăr, între 2006 și 2016, importurile din economiile puternice ale Uniunii au sporit considerabil.

De pildă: cele din Olanda cu 125%, cele din Germania cu 104%, iar cele din Franța cu 52%.5

Printre țările de unde importăm mai mult se află însă și China (creștere cu 230%) sau Turcia (31%). Creșterile cele mai mari − e adevărat, pornind de la baze mici − le-au înregistrat însă importurile din Albania (de 45 de ori mai mari), Maroc (de 15 ori) sau Macedonia (de 11 ori). Niciuna dintre țările menționate în acest paragraf nu face parte din Uniune...

Dezavantajate de faptul că am intrat în UE sunt mai ales Federația Rusă (scădere a importurilor cu 38%), precum și alte țări care au făcut parte din Uniunea Sovietică.

Deloc întâmplător, o bună parte dintre vectorii mesajelor care spun că România ar fi devenit o "colonie" sunt "fani" ai țării care a avut cel mai mult de pierdut, economic vorbind, de pe urma faptului că am aderat la UE...

Foto: Lucian Muntean

6) Veniturile unei gospodării medii au crescut cu 2.000 de lei

Câștigăm mai mulți bani, dar și cheltuim mai mult. În 2006, o gospodărie medie avea venituri lunare de 1.386 de lei și cheltuia 1.304 lei.

Acum, veniturile unei asemenea gospodării sunt de 3.329 de lei, iar cheltuielile, de 2.797 de lei6.

Institutul Național de Statistică (INS) include în aceste sume și contravaloarea bunurilor alimentare din producția proprie, dar, foarte important, nu include creditele bancare.

Acest lucru explică de ce acei 500 lei per gospodărie (3329−2797), diferența dintre venituri și cheltuieli, nu sunt ascunși pe sub saltele: se îndreaptă lunar spre bănci.

Concret, o parte dintre români au, conform INS, venituri mult mai mari decât cheltuielile, diferența ducându-se spre plata unei rate lunare, în timp ce alții au venituri extrem de apropiate de valoarea cheltuielilor.

7) Numărul cinematografelor a coborât sub 100

Cinematografia română s-a dezvoltat ca industrie, în ciuda faptului că, din 2005 încoace, numărul cinematografelor nu mai are trei cifre, ci două.

Acest indicator a atins punctul de minim în 2010, an în care efectele crizei s-au resimțit profund: 67 de cinematografe. În 2016, când creșterea economică din afara Capitalei a încurajat investitorii să se îndrepte spre alte orașe, numărul a urcat la 92.7

Pe scurt, numărul cinematografelor din România depinde acum de numărul mall-urilor funcționale.

8) Decăderea sportivă

Numărul sportivilor legitimați oficial − indiferent de sport − s-a prăbușit: a ajuns la o cincime din valoarea înregistrată în 2007.8

Numărul medaliilor câștigate de sportivii români la Jocurile Olimpice de Vară a evoluat similar: de la 19, înainte de aderare (Atena, 2004), la 5 medalii (Rio de Janeiro, 2016).

Singura medalie de aur la Rio 2016 a fost obținută de echipa națională feminină de spadă.

9) Doar şapte județe au mai mulți angajați decât înainte de aderare

Regiunile României nu au beneficiat în aceeași măsură de integrarea în UE.

Astfel, 18 județe înregistrează acum un număr de salariați cu cel puțin 10% mai mic decât aveau când am intrat în UE. Este vorba, în genere, despre județele sărace, de unde s-a plecat masiv la muncă în străinătate.

Prin contrast, (doar) 7 județe au astăzi mai mulți angajați decât în 2006: Arad, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Sibiu, Timiș și Ilfov9.

Ultimul este un caz special, fiind vorba, de fapt, despre oameni care s-au mutat în localități din apropierea Bucureștiului, dar care continuă să muncească în Capitală.

10) Record la numărul de turiști

Cel mai important aspect al integrării în UE mi se pare însă rapida modernizare, care afectează foarte multe domenii și ia câteva forme semnificative: tehnologizare, flexibilitate geografică și economică, romgleza, sporirea influenței celor ce resping tradițiile (vezi scăderea de credibilitate a Bisericii Ortodoxe Române).

În plus, contactul direct cu străinii este mai mare ca oricând: în 2016, ultimul an pentru care INS a cumulat date, numărul vizitelor turiștilor străini a fost de 10,2 milioane10, record absolut după Revoluție.

Ritmul acestei modernizări fusese temperat, înainte de 2007, de faptul că fluxurile economice dintre România și Vest erau oarecum limitate. Dar acest ritm s-a accelerat după integrare.

Și asta nu e tot.

Foto: Raul Ștef

Câteva proiecții

Criza economică din 2008-2010 a distrus iluzia comună a unei bunăstări eterne. Atunci a început să se contureze rezistența la schimbare a unei părți semnificative din societatea românească.

În mod aproape simetric, la o influență în creștere a Occidentului se răspunde prin tentative de recuperare a identității naționale.

Fenomenul e comun tuturor țărilor în care segmente diferite ca vârstă sau ca regiune de proveniență au trăit narațiuni diferite: nu e vorba doar de estici (Franța sau Marea Britanie trec printr-un fenomen similar). Există şi excepţii: Estonia nu trăieşte o asemenea contra-reacție.

La această oră, ponderea euroscepticilor în populația României este relativ redusă (18-25%, în funcție de moment și de felul cum sunt formulate întrebările). Vizibilitatea mesajelor lor este însă una înaltă, iar mediul politic este deschis în a le prelua și amplifica nemulțumirile.

Pentru a ști cum vom privi Uniunea peste încă 11 ani, definitorie mi se pare evoluţia "decrețeilor", cea mai numeroasă generație din istoria țării.

Situația lor e paradoxală: ei au beneficiat relativ târziu în viață de avantajele UE; în același timp, sunt o generație extrem de dinamică, fiind cei care au eliberat energii politice masive în primul deceniu de după Revoluție.

Este natural ca, odată cu avansarea în vârstă, și în cazul lor să predomine dorința de stabilitate. Ajunși la 47-51 ani, "decrețeii" vor începe să se pensioneze într-un orizont relativ scurt de timp, dar își vor păstra o influență hotărâtoare asupra discursului public.

Va conta enorm dacă această generație, acum pro-europeană și totodată tradiționalistă, va deveni sau nu eurosceptică.

România va depinde major de încremenirea sau, dimpotrivă, de rămânerea în contact cu noul a celor care la Revoluție abia ieșiseră din adolescență şi care în 2007, când am aderat la UE, aveau deja familie și o carieră în ascensiune.

ERATĂ: Prima variantă a acestui text a folosit, la punctul 10, expresia "numărul turiștilor străini", în timp ce corect este "numărul vizitelor turiștilor străini". Autorul își cere scuze pentru eroare.

*

NOTE:

1 − Pagina 19 din acest raport al ONU.

2 − Institutul Național de Statistică, tabelul POP217A - Durata medie a vieții pe medii de rezidență, sexe, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe.

3 − Institutul Național de Statistică, tabelul POP216B - Vârsta medie la prima căsătorie pe medii de rezidență, sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe.

− Institutul Național de Statistică, tabelul POP212A - Divorțuri pe medii de rezidență, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe.

5 − Institutul Național de Statistică, tabelul EXP102G - Valoarea importului (CIF) pe țări partenere (țări de expediere pentru importurile Intra-UE, țări de origine pentru importurile Extra-UE).

6 − Institutul Național de Statistică, tabelul BUF104I - ABF Veniturile totale medii lunare pe o gospodărie , pe categorii de venituri și principalele categorii sociale, pe medii de rezidență și BUF106I - ABF Cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie pe categorii de cheltuieli și principalele categorii sociale, pe medii de rezidență.

7 − Institutul Național de Statistică, tabelul ART102A - Cinematografe pe categorii de cinematografe.

8 − Institutul Național de Statistică, tabelul CSP102A - Sportivi legitimați pe federații sportive.

9 − Institutul Național de Statistică, tabelul FOM104H - Numărul mediu al salariaților, pe activități (secțiuni și diviziuni) ale industriei CAEN Rev.2, sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe.

10 − Institutul Național de Statistică, tabelul TUR107C - Sosiri ale vizitatorilor străini în România pe continente și țări de origine.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează