Pe măsură ce înaintezi spre Carașova, între parcul național și așezările umane apar, timid, urmele incendiilor de vegetație care mistuie în fiecare primăvară hectare întregi.

Datele din Sistemul European de Informații privind Incendiile Forestiere (EFFIS) arată cum, de exemplu, în primăvara anului 2019 au avut loc două incendii în care au ars, adunat, peste 1.000 de hectare.

Și lucrurile nu s-au oprit acolo.

România arde (IV). Consecințele neașteptate ale depopulării: „Bătrânii nu mai pot lucra. Ca să mai bage și ei câte un leu în buzunar subvenție, vin noaptea și mai pun câte un chibrit”

Mediu

Carașova

30/07/2023

La aproximativ 15 km de Reșița, orașul bănățean într-o continuă modernizare, se află comuna Carașova. La ieșirea din oraș, pe DN58 spre Anina, după 20 de minute ajungi în localitatea care adăpostește cea mai mare comunitate croată din țară: peste 90% dintre locuitori sunt croați.

Drumul spre Carașova este cu atât mai spectaculos cu cât comuna marchează și intrarea în Parcul Național Semenic-Cheile Carașului, zonă care se poate mândri cu cea mai mare pădure virgină de fag din UE.

Carașova e compusă din satul cu același nume, de satul Iabalcea și Nermed. Potrivit recensământului din 2021, comuna număra puțin peste 2.500 de locuitori. În scădere față de 2011, când erau peste 3.100 de oameni.

Cei mai mulți dintre aceștia sunt în vârstă. Sunt printre puținii care au rămas în cele trei sate, după ce copiii lor au plecat să-și caute un rost în străinătate. 

Fără oameni care să mai poată munci ogoarele, fără animale pentru care să te mai chinui să faci fân și cu o populație îmbătrânită care se ghidează încă după tradiție - și depinde economic de subvențiile de la APIA - incendiile de vegetație apar în fiecare an în Carașova. 

Iar peste toate se adaugă și faptul că sancțiunile aproape nu există.

În partea a patra a seriei „România arde”, explicăm cum depopularea satelor românești are consecințe neprevăzute: unde nu mai există mână de lucru, pășunile ard și iau cu ele și pădurile, și zonele protejate. 

Citește și:

Cei doi condamnați escortați de trupele speciale înapoi în Penitenciarul Gherla. Foto: Bianca Felseghi

Crimă în celula E 7.25. Deciziile administrative care au dus la pierderea unei vieți omenești la Penitenciarul Gherla

Ca să-l pedepsească pentru abaterile comise într-un centru de detenție, conducerea penitenciarului a decis să transfere un deținut cu o sentință mai mică de doi ani într-o cameră cu condamnați pentru omor calificat. La o lună de la această decizie corecțională, omul a fost ucis în baie de colegii de celulă.

Marius Dorin Lulea (stânga) și George Simion (dreapta), la o dezbatere despre protejarea patrimoniului național. Sursă: George Călin/Inquam Photos

Omul cu banii din AUR despre promisiunea de a construi 1 milion de locuințe pentru români: „Ideea a apărut prima dată la George”

PressOne a vorbit despre Planul Simion cu politicianul Marius Dorin Lulea, prim-vicepreședinte AUR, inginer constructor cu mai multe afaceri în sectorul imobiliar și principalul promotor al proiectului.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

„Vin noaptea și mai pun câte un chibrit”

Pe 18 iulie 2023, un incendiu puternic de vegetație petrecut în Bragadiru, Ilfov, ocupa prima pagină a tuturor site-urilor de știri. În aceeași zi, un cioban din Carașova, Reșița, ne povestea cum se curăță pășunile în satul lui: cu chibritul.

Îl găsim la umbra unor pruni. Câinii cu care își păzește oile ne-au luat urma încă de când am început să urcăm dealurile din Carașova; înaintăm împinși de lătratul lor. Când ne apropiem, vedem că se mișcă cu ajutorul unui toiag. Piciorul drept l-a lăsat, încă de pe vremea când lucra în Italia, la cules de mandarine. 

În martie 2019, o parte din pășunile din împrejurimi au ars cu flăcări de până la patru metri.

În 2023, aici, în locul care ardea cu doar câțiva ani înainte, am stat de vorbă cu ciobanul. PressOne a intrat în posesia unei arhive foto-video care arată amploarea incendiilor de vegetație din Carașova și Parcul Național Semenic-Cheile Carașului încă din 2013

În 2023, aici, în locul care ardea cu doar câțiva ani înainte, am stat de vorbă cu ciobanul. PressOne a intrat în posesia unei arhive foto-video care arată amploarea incendiilor de vegetație din Carașova și Parcul Național Semenic-Cheile Carașului încă din 2013

În 2023, aici, în locul care ardea cu doar câțiva ani înainte, am stat de vorbă cu ciobanul. PressOne a intrat în posesia unei arhive foto-video care arată amploarea incendiilor de vegetație din Carașova și Parcul Național Semenic-Cheile Carașului încă din 2013

În 2023, aici, în locul care ardea cu doar câțiva ani înainte, am stat de vorbă cu ciobanul. PressOne a intrat în posesia unei arhive foto-video care arată amploarea incendiilor de vegetație din Carașova și Parcul Național Semenic-Cheile Carașului încă din 2013

Urmele incendiului încă se observă și după patru ani.

Urmele incendiului din martie 2019 din Carașova se mai văd și acum, în iulie 2023. Foto: Laura Popa

Urmele incendiului din martie 2019 din Carașova se mai văd și acum, în iulie 2023. Foto: Laura Popa

Urmele incendiului din martie 2019 din Carașova se mai văd și acum, în iulie 2023. Foto: Laura Popa

Urmele incendiului din martie 2019 din Carașova se mai văd și acum, în iulie 2023. Foto: Laura Popa

„La tineret nu-i mai place munca, bătrânii nu mai pot, și ca să mai bage și ei câte un leu în buzunar subvenție, vin noaptea și mai pun câte un chibrit și dau foc. Arde iarba când e uscată”, spune ciobanul.

Oamenii nu-și mai îngrijesc terenurile cum obișnuiau. Nu mai cosesc primăvara și toamna, pentru că nu mai are cine să o facă. Dar mulți s-au înscris la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură, ca să primească fonduri, iar asta îi obligă să-și păstreze pășunile curate. Altfel nu primesc banii. Iar cu ajutorul focului scapă mult mai rapid și mai ieftin de problemă - deși APIA interzice această practică.

În depărtare, ciobanul din Carașova ne arată o livadă de pruni printre care și-a făcut loc feriga.

„Aia când se usucă, dacă ăla cu prunii (nr. proprietarul terenului) nu vine să taie două, trei brazde, când or da foc prunii ăia sunt toți terminați. Și feriga mai rău se înmulțește când îi dai foc. Dar românul nu știe treaba asta. E mai bine să o rupi”, explică ciobanul.

Primarul teolog și predica de duminică

La câțiva metri de clădirea primăriei din Carașova este și biserica romano-catolică, un „loc de suflet” pentru primar, mai ales ca absolvent de teologie. Bogdan Petru (PSD) este primar în Carașova din 2001, cu o pauză între 2012-2016, când a pierdut alegerile. Recunoaște că se confruntă cu „probleme referitoare la incendierea de vegetație”.

Bogdan Petru (PSD), primar în Carașova. Foto: Laura Popa

Bogdan Petru (PSD), primar în Carașova. Foto: Laura Popa

Bogdan Petru (PSD), primar în Carașova. Foto: Laura Popa

Bogdan Petru (PSD), primar în Carașova. Foto: Laura Popa

„Factorul uman care intervine aici este unul tradițional. Dintotdeauna în Carașova oamenii au știut că primăvara incendiază pășunile ca să poată paște după aia cu oile. Incendiile nu erau puternice, deoarece aveam pe atunci cam 30.000 de oi și orice parcelă de pășune era foarte bine păscută”, spune Bogdan Petru, primarul din Carașova.

Potrivit acestuia, locuitorii se tem că, din cauză că pe pășunile din localitate nu se mai paște ca înainte, terenurile riscă să se împădurească.  

„Am încercat în ultimul timp să limităm. Și vreau să vă spun că s-a reușit, deși mai există, că au mai rămas oameni care nu prea au contact cu civilizația, cu schimbările astea, că se merge spre eliminarea acestor lucruri”, continuă primarul din Carașova.

„După slujba de duminică, eu ies în fața primăriei și le aduc la cunoștință noutățile. Și în aceste adunări populare, de cel puțin 10 ori pe an, eu amintesc acest aspect al incendierii de vegetație. Le spun și cadrul legal, spun că legile sunt foarte aspre, le spun și cadrul celălalt, uman, că nu e bine să incendiem, că acolo vor crește păduri, se va dezvolta o categorie de vegetație care va fi benefică. Noi incendiem din an în an, dar ei oricum nu pot să pască toată suprafața”, e de părere Bogdan Petru.

În zece ani vom scăpa de incendii

Primarul ne garantează că în zece ani nimeni nu va mai incendia pășunile din Carașova. Și nu pentru că localnicii vor înțelege gravitatea gestului sau se vor teme de sancțiuni. Ci pentru că nu vor mai fi oameni care să crească animale și să practice incendierea vegetației. 

Alternativa la foc ar fi cositul. De două ori pe ani. Primăvara, otava și vara, fânul. Dar nu prea mai sunt oameni care să facă asta. Dacă intrăm pe site-ul primăriei găsim o descriere aproape ca de poveste a vieții trăite în Carașova:

„Dintotdeauna ocupația principală a carașovenilor a fost pomicultura și creșterea animalelor, pe solul sărac, predominant carstic, cu multă trudă cultivându-se porumb și grâu”.

În realitate, spune primarul Bogdan Petru, principala sursă de venit pentru carașoveni este munca în străinătate. Oamenii au plecat să-și facă un rost în afară. Și și-au luat și copiii cu ei. Se mai întorc doar de sărbători, în vizită. 

„Gândiți-vă că noi am avut două clase din fiecare generație. Acum am ajuns să avem simultan. Dacă aveam două clase de a V-a, acum suntem în situație să punem a V-a și a VI-a într-o singură clasă”, afirmă edilul. 

Din cei care nu au plecat, majoritatea lucrează în construcții, adaugă primarul. 

Cum nu mai sunt generații noi care să trăiască din creșterea animalelor, fenomenul de ardere a vegetației ar sta în câțiva localnici care așa au învățat ei că se face. Și care nu sunt sancționați pentru asta. APIA, instituția care ar putea să le retragă fondurile localnicilor care incendiază pășunile, nu prea ar ține cont de aceste aspecte, spune primarul.

„Noi, la intervenție, comunicăm datele GPS ale tuturor incendiilor. Am avut o discuție, bineînțeles nu oficială, ci o discuție amicală, să-i zicem, cu șefii de la APIA, și au zis că, din punctul lor de vedere, dacă terenul este curat, este ok”, susține primarul din Carașova, Bogdan Petru.

Iar curat e, pentru că oamenii dau foc primăvara, când se depun și cererile de finanțare APIA, iar în două săptămâni după incendiu, zona e verde și frumoasă.

Aprilie 2022. Pășune incendiată, după cum spun localnicii, pentru a fi curățată

Aprilie 2022. Pășune incendiată, după cum spun localnicii, pentru a fi curățată

Aprilie 2022. Pășune incendiată, după cum spun localnicii, pentru a fi curățată

Aprilie 2022. Pășune incendiată, după cum spun localnicii, pentru a fi curățată

Mai departe, însă, se văd foarte clar consecințele focului asupra arborilor, prin urmare se poate vedea că zona a fost incendiată, lucru interzis de normele de finanțare APIA

Mai departe, însă, se văd foarte clar consecințele focului asupra arborilor, prin urmare se poate vedea că zona a fost incendiată, lucru interzis de normele de finanțare APIA

Mai departe, însă, se văd foarte clar consecințele focului asupra arborilor, prin urmare se poate vedea că zona a fost incendiată, lucru interzis de normele de finanțare APIA

Mai departe, însă, se văd foarte clar consecințele focului asupra arborilor, prin urmare se poate vedea că zona a fost incendiată, lucru interzis de normele de finanțare APIA

Potrivit unui răspuns oferit de APIA PressOne, pentru campania de fonduri din 2020, la nivelul întregului județ Caraș-Severin au fost sancționați 6 fermieri pentru încălcarea normei de a nu incendia terenurile agricole și pajiștile.

Prevenție cu blândețe

Dar nici primăria nu e mai aspră. Sau poliția locală. În primul rând, spune primarul, nu-i poate amenda pe cei care incendiază pășunile pentru că nu-i prinde în fapt. Îi arătăm primarului harta cu incendiile din 2019, înregistrate în Sistemul European de Informații privind Incendiile Forestiere.

„Da, chiar zona asta este foarte expusă, deoarece este chiar lângă drumul național. Noi avem o bănuială la cineva. Un om. El a păzit oile în zona asta. El așa a știut că se face. Aprinzi și după aia o să crească iarbă proaspătă acolo. Am încercat să-l conving că e mai bună iarba uscată decât deloc”, spune primarul.

Scenă din Carașova. Foto: Laura Popa

Scenă din Carașova. Foto: Laura Popa

Scenă din Carașova. Foto: Laura Popa

Scenă din Carașova. Foto: Laura Popa

Ciobanul, însă, nu fost niciodată amendat, pentru că nu a fost prins în fapt.

Nu-i amendează nimeni nici pe cei care cosesc și aprind apoi fânul în curți. Oamenii doar fac curățenie, e de părere edilul. Mai trimite șeful de la Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență să-i atenționeze, dar fără sancțiuni. Mai ales că el este „adeptul unui mod de a corecta lucrurile în timp, cu blândețe, cu atitudinea asta umană”.

Nici nu se pune problema, chiar dacă în fiecare primăvară sunt incendii și chiar primarul a recunoscut că zona drumului național este predispusă la așa ceva, să fie organizate patrule de poliție.

„Priviți într-un mod foarte simplist. Cum poate să patruleze 24 de ore din 24? Și credeți că ăla va aprinde când va vedea mașina poliției? Că mașina poliției se vede, omul nu-l vezi, e ascuns între tufe și aprinde. Și după, a fugit”, e de părere Bogdan Petru.

În martie 2023, 244 de hectare au ars în Carașova, potrivit datelor din Sistemul European privind Incendiile Forestiere.

Suprafața face parte din Parcul Național Semenic-Cheile Carașului și din situl european Natura 2000.

Alt sat depopulat, alte incendii

Plecăm din satul Carașova și mergem în Iabalcea, un alt sat din componența comunei. Intrarea în sat se face pe un drum pe care abia dacă încape o mașină. Dacă vine cineva din sens opus, înaintarea se face la mica înțelegere. Din Iabalcea este și directorul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului, Ifca Nicolae.

E o zi cu peste 35 de grade, iar asta se simte și în sat. Nu prea întâlnești oameni pe drum. Mai auzi, din când în când, în liniștea zilei de vară, voci din spatele porților înalte care nu-ți permit să vezi în curte. 

Întâlnim, pe o băncuță pusă strategic la umbră, două femei și un bărbat, trei generații diferite, care par că doar așteaptă să mai treacă o zi.

Peste drum, o bornă ne arată că pe-acolo trece și o porțiune din Via Transilvanica. De cum părăsești centrul satului, casele dispar și mai rămân doar terenuri pe care crește iarbă. Cum e deja mijlocul verii, în majoritatea cazurilor iarba a fost deja cosită și lăsată la uscat. Însă nu durează mult până dăm de o zonă proaspăt arsă.

<em>Zona unde a fost arsă vegetație de curând, Iabalcea, iulie 2023.</em> Foto: Laura Popa

Zona unde a fost arsă vegetație de curând, Iabalcea, iulie 2023. Foto: Laura Popa

<em>Zona unde a fost arsă vegetație de curând, Iabalcea, iulie 2023.</em> Foto: Laura Popa

Zona unde a fost arsă vegetație de curând, Iabalcea, iulie 2023. Foto: Laura Popa

„Poate o fi aprins cineva. Uită-te cum se cosește”, ne explică doamna Maria*, care se îndreaptă către casă, însoțită de câinele ei.

„Unii vor să vină să-l ia, dar după trebuie să stai să-l aduni și să-l dai. Oamenii ăștia (n.r. arată spre pășunea lângă care ne aflăm) au cosit și au zis că vine un păcurar (n.r. crescător de oi), dar uite, n-a mai venit să-l ia. Atunci omul ce să facă cu el? Nu-i prea voie de aprins, numai că mai facem și așa, pe risc”, adaugă femeia.

În Iabalcea, doar câțiva localnici ar mai ține animale multe, medicul veterinar și  un „păcurar”. Mai sunt unii care mai au câte o vacă, pentru traiul de zi cu zi, dar cam atât. Și atunci rămâne foarte mult fân nefolosit, iar ca să scape de el, îi dau foc. Dacă l-ar lăsa pur și simplu pe pământ, n-ar putrezi, iar anul următor n-ar putea intra cu cositoarea în zona respectivă, că s-ar „îneca” grebla mașinăriei.

Doamna Maria a trebuit să-și aștepte fiica să vină din Austria să o ajute să cosească și să strângă fânul, că moșul ei e bolnav și singură nu se poate descurca. Mai are o pășune unde nu a ajuns să curețe, pentru că i-a promis ciobanul că-i cumpără fânul și îl strânge el, dar încă nu s-a întâmplat asta.

Primăvara însă, mai spune femeia, sunt oameni care dau foc pentru a curăța livezile. Iar focul vine tocmai dinspre Carașova.

„Păi acum câțiva ani a ars sălașul (n.r. construcție rudimentară, temporară, pe timpul verii, folosită pentru oameni și animale). Dau foc și-l lasă. Să se curețe terenul și pășunea. De multe ori vine de peste deal (n.r. dinspre Carașova). Acolo sunt cârșovenii. Ei aprind acolo, iar dacă primăvara e uscătură mare și fânul necosit, focul vine. Mai este câte unul care are instinctul ăsta în sânge, ca să aprindă”, e de părere localnica din Iabalcea.

La cinci minute distanță, dăm de Pătru și câinele lui, un ciobănesc de 5 luni dornic să sară pe tine de cum te vede. Pătru face în curând 86 de ani. E cu coasa după el, vrea să împrăștie fânul care nu a fost strâns în baloți, ca la primăvară, când îi dă foc, „să nu scape în sus”.

<em>Pătru, 86 de ani, spune că înainte oamenii nu dădeau foc fânului, că nu găseai fir de pai nelăsat cosit pe pășune. Acum, pentru că nu mai sunt animale, oamenii nu au ce face și ajung să-i dea foc</em>. Foto: Laura Popa

Pătru, 86 de ani, spune că înainte oamenii nu dădeau foc fânului, că nu găseai fir de pai nelăsat cosit pe pășune. Acum, pentru că nu mai sunt animale, oamenii nu au ce face și ajung să-i dea foc. Foto: Laura Popa

<em>Pătru, 86 de ani, spune că înainte oamenii nu dădeau foc fânului, că nu găseai fir de pai nelăsat cosit pe pășune. Acum, pentru că nu mai sunt animale, oamenii nu au ce face și ajung să-i dea foc</em>. Foto: Laura Popa

Pătru, 86 de ani, spune că înainte oamenii nu dădeau foc fânului, că nu găseai fir de pai nelăsat cosit pe pășune. Acum, pentru că nu mai sunt animale, oamenii nu au ce face și ajung să-i dea foc. Foto: Laura Popa

Îl întrebăm și pe el ce e cu porțiunea de pășune arsă pe care am văzut-o mai în vale.

„Nu e nimic. Aprind oamenii fânul pe care îl cosesc, să facă curat. Că nu mai au ce să facă cu el. Să nu crească mărăcini. Dacă ar fi doar pădure aici, fagi, alta ar fi treaba, dar cresc spini”, ne explică Pătru, care ne-a arătat drumul spre Groapa Iepii, un punct turistic din Iabalcea unde ar merge turiștii cu „aparatele și fotografiază”.

Părăsim Iabalcea pentru Nermed, ultimul sat de pe harta comunei Carașova, cu doar puțin peste 500 de locuitori. Aici nu s-ar mai da foc intenționat, ne explică un localnic: „Că au fost amenzile mari acum vreo trei, patru ani. E de la soare, climă”. 

Niciun an fără foc

Dorin Magargiu a fost primul ranger angajat în Parcul Național Semenic-Cheile Carașului (PNSCC) în 2004, când a fost înființat parcul.

Dorin Magargiu, primul ranger angajat atunci când a fost înființat Parcul Național Semenic. Foto: Laura Popa

Dorin Magargiu, primul ranger angajat atunci când a fost înființat Parcul Național Semenic. Foto: Laura Popa

Dorin Magargiu, primul ranger angajat atunci când a fost înființat Parcul Național Semenic. Foto: Laura Popa

Dorin Magargiu, primul ranger angajat atunci când a fost înființat Parcul Național Semenic. Foto: Laura Popa

Mai bine de 16 ani a bătut la pas dealurile din Carașova, dar în 2021 și-a dat demisia. În toată perioada asta spune că nu a existat an în care nu se dea foc. Într-un caz, șapte mașini de pompieri au venit pentru a lichida incendiul, mai ales că era în zona rezervației naturale.

„A fost un incendiu mare de tot, cu pompieri. De la pod de la Carașova, spre rezervație. Dacă n-am bătut atunci cu lopeți de cauciuc, de n-am mai putut.

Au dat foc de jos și s-a urcat până la sălașe. E vorba de sute de metri care au ars. Și tot în parc. Am primit telefoane să ne ducem să salvăm, că ardeau oameni, animale.” 

Parcul național e văzut de autoritățile locale ca un inamic în calea dezvoltării comunei. Bogdan Petru, primarul din comuna Carașova, îl descrie drept „un pericol” pentru comună. „Reprezintă o sumă de restricții pentru cetățeni și pentru dezvoltarea comunității și nu este un factor motric”. Din cauza parcului național, investitorii s-ar teme să vină în Carașova, adaugă el.

„Am avut foarte mulți investitori care au venit. Unul a vrut să facă o fabrică de var. Voia să o facă la Anina și să exploateze cariera de piatră. Am vrut să fac eu, ca primărie, o carieră de piatră. Nu a fost voie. (...) Avem acum potențial eolian și fotovoltaic. Iar e o problemă, căutăm terenuri, toată lumea evită parcul”, spune edilul.

Suprafața totală a comunei este de aproximativ 14.000 de hectare, dar din acestea, doar o parte se află în componența Parcului Național Semenic-Cheile Carașului. Mai mult, chiar și în interiorul parcului, doar 30% este arie strict protejată, adică în care nu se poate interveni.

Uite incendiul, nu e incendiul

Potrivit unor surse, în fiecare an ar fi afectate, neoficial, aproximativ 540 de hectare din parc de incendiile de vegetație.

Oficial, într-un răspuns transmis de Romsilva către PressOne, în anii 2018, 2019 și 2020 nu s-ar fi înregistrat niciun incendiu de vegetație în parc.

Au fost înregistrate incendii în 2021 și 2022, dar nu știm cu exactitate, de fapt, care și când au avut loc, pentru că aceleași suprafețe, cu aceleași date, au fost raportate și pentru 2021 și pentru 2022.

Parcul Național Semenic-Cheile Carașului este administrat de către Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, în urma unui contract de administrare încheiat cu Ministerul Mediului. Astfel, administrația parcului este responsabilă pentru tot ce se întâmplă acolo. De la protecția habitatelor, la incendii, la gunoaie sau tăieri ilegale.

Conform legislației, în cazul unui incendiu în parc, administrația trebuie să notifice Garda de Mediu și Romsilva în 24 de ore. Garda de Mediu, ca organ de control, ar urma să facă o inspecție în teren pentru a constata cele întâmplate și să vadă dacă a avut loc o administrare defectuoasă. Pentru asta, însă, garda cere o evaluare a pagubelor produse habitatului - tocmai de la administrația parcului, care se poate face vinovată de administrare defectuoasă dacă raportează pagube prea mari. 

August 2017. Incendiu în Munții Semenic

August 2017. Incendiu în Munții Semenic

August 2017. Incendiu în Munții Semenic

August 2017. Incendiu în Munții Semenic

Surse PressOne spun, însă, că nu există nicio metodologie avizată de o autoritate competentă când vine vorba de această evaluare. Totul se face după ureche, prin estimări.

În anii în care a lucrat ca ranger în parc, Dorin spune că întocmea rapoarte pentru fiecare incendiu pe care-l vedea în zona de care răspundea, prin care anunța administrația parcului, care ar fi trebuit să aplice sancțiuni.

„Nu se întâmplă nimic. Când se întâmplă (n.r.incendii), se anunță. Și mai ales că sunt la drum. Dar după o perioadă iese iarba verde. Și atunci se duce APIA și verifică, când e iarba verde. Dar chiar și atunci vezi că a ars la patru metri înălțime. La patru metri se vede cum e arsură pe pom. Aia n-are cum să o ascundă”, explică fostul ranger.

Incendiu în Semenic, fotografie din dronă, octombrie 2017, trei luni post incendiu

Incendiu în Semenic, fotografie din dronă, octombrie 2017, trei luni post incendiu

Incendiu în Semenic, fotografie din dronă, octombrie 2017, trei luni post incendiu

Incendiu în Semenic, fotografie din dronă, octombrie 2017, trei luni post incendiu

Într-o solicitare oficială am întrebat Romsilva dacă, pentru perioada 2020-2023, administrația parcului a fost sancționată pentru management defectuos pe partea de incendii de vegetație? Răspunsul primit: „nu a fost cazul.”

Modul în care Romsilva administrează Parcul Național Semenic-Cheile Carașului stă și în povestea molidului de pe marginea drumului 582 E. Nu doar că toți arborii au fost tăiați din zona respectivă, dar în 2017 a izbucnit și un incendiu. Martor la toate cele întâmplate, molidul este încă pe picior în 2023, dar complet uscat și înconjurat de cioatele arse ale altor arbori.

Molidul alb care a scăpat de incendiu în 2017, doar pentru a se usca pe picior, iulie 2023

Molidul alb care a scăpat de incendiu în 2017, doar pentru a se usca pe picior, iulie 2023

Molidul alb care a scăpat de incendiu în 2017, doar pentru a se usca pe picior, iulie 2023

Molidul alb care a scăpat de incendiu în 2017, doar pentru a se usca pe picior, iulie 2023

Ce urmează?

Incendiile de vegetație mistuie Grecia. România a trimis, ca parte a Mecanismul European de Protecție Civilă al Uniunii Europene, 130 de pompieri și zeci de autospeciale pentru a-i ajuta pe greci să facă față situației. Chiar dacă avem o climă diferită de cea a Greciei, care ne-ar pune la adăpost în fața incendiilor masive de vegetație, vedem că România se apropie, la nivelul suprafețelor afectate, de țări precum Grecia, Spania și Portugalia. Într-un material precedent am explicat deja care sunt cauzele care duc la asta și la ce ne putem aștepta în viitor.

Pentru a face față mai bine incendiilor de vegetație, România s-a supus în 2022 unei analize a experților din cadrul Mecanismului European de Protecție Civilă al UE. Patru experți independenți din Croația, Franța, Portugalia și Spania, selectați de Comisia Europeană, au condus această analiză și au identificat zonele deficitare când vine vorba de gestionarea situațiilor de urgență.

Prin Carașova trece și o parte din Via Transilvanica. Foto: Laura Popa

Prin Carașova trece și o parte din Via Transilvanica. Foto: Laura Popa

Prin Carașova trece și o parte din Via Transilvanica. Foto: Laura Popa

Prin Carașova trece și o parte din Via Transilvanica. Foto: Laura Popa

Potrivit acestora, ar fi nevoie de o campanie mult mai amplă de conștientizare în rândul fermierilor care dau foc vegetație. În plus, ar trebui să se acorde mai multă atenție zonei de prevenție, să existe fonduri speciale pentru măsuri de prevenție. Pentru asta, în prezent se lucrează la Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre, menită să încurajeze investițiile publice și private în proiecte de reducere a riscului la dezastre. 

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, proiectul de strategie este în proces de consultare interinstituțională.

O potențială soluție: o rețea de identificare și monitorizare prin senzori

Dacă primarul din Carașova spune că nu se pot organiza patrule de poliție care să contribuie la prevenirea fenomenului, Alexandru Luchiian are o altă soluție: amplasarea unor senzori în zonele predispuse la incendii de vegetație. 

Alexandru este specialist în sisteme inteligente și, după mai multe proiecte de mediu, a reușit să pună bazele unei rețele de identificare și monitorizare a incendiilor folosind senzori: „SpotFire”.

„Am văzut că senzorii care măsoară calitatea aerului, și anume concentrația de PM 10 și PM 2,5 pot detecta și fumul. Astfel, când sunt măsurători de 55 ug/m3 până la ug/m3 atunci clar în zona respectivă este fum. Iar foc fără fum nu există.

Am văzut asta din senzori amplasați prin țară, tot timpul când vedeam valori foarte mari, sunam unde am lăsat senzorul și întrebam ce se întâmplă în zonă. Și ei spuneau, «vecinul din dreapta face grătar», «vecinul din stânga dă foc la frunze», explică Alexandru.

Plecând de la constatările făcute de senzorii de calitate a aerului, Alexandru a gândit niște senzori independenți, alimentați la un panou solar, și care să colecteze în plus și date legate de umiditate, temperatură sau flăcări. A amplasat senzorii într-o zonă de lângă autostradă, în Cluj-Napoca, dar în scurt timp au fost vandalizați și au încetat să mai trimită date.

„Ce am încercat cu SpotFire a fost sa testăm o serie de senzori care să stea în câmp, în păduri, în arii protejate și să poată da intensitatea și gravitatea situațiilor pe o platformă. Să putem ști din timp că este nevoie de 10 mașini de pompier pentru că focul s-a extins foarte tare sau merge în direcția X (...). Poți să înțelegi care este orarul în care umiditatea scade foarte mult și temperatura crește. Ai, de exemplu, o fereastră când se pot întâmpla acele incendii. De la 13/14 până la ora 16”, adaugă expertul în sisteme inteligente.

Cât ar costa totul?

„Pentru detecția de fum, care este cel mai ușor de măsurat și, ulterior, pe baza concentrației de aceste particule, a umidității și a temperaturi, putem ajunge la senzori care să fie în jur de 300 de euro.

Căutam acum soluții pentru a face senzorii cât mai ieftini și cât mai mici, să poată fi împrăștiați într-un parc protejat, de exemplu. Dar pentru a face asta am nevoie să fie cineva în spatele proiectului. Nu neapărat un ONG, cât statul. 

Autoritățile știu, nu este o soluție nouă. Nu cred că trebuie să mă duc eu la primărie și să le prezint ceva. Am făcut chestia asta și mi-am învățat lecția”, explică fondatorul SpotFire.

De exemplu, când a fost vorba de senzorii privind calitatea aerului din Cluj, Alexandru a dorit amplasarea lor și lângă stațiile naționale, pentru a putea compara datele. A primit un accept de la București și un refuz de la Cluj.

„Datele sunt publice, poate ajunge oricine vrea la ele. Autoritățile cu atât mai mult. Deocamdată nu a  venit cineva către mine. Știu că au fost folosite de primăria Cluj și afișate pe un portal de-a lor. Am dat e-mail pe la primării, nu ne-a răspuns nimeni”, este concluzia lui Alexandru Luchiian.

Autoritățile din SUA se folosesc deja de senzorii rețelei naționale privind calitatea aerului și de cei privați pentru a vedea în ce direcție se deplasează fumul, iar, dacă e cazul, alertează populația.

Focul mănâncă cu rapiditate vegetația uscată martie 2019, Carașova

Focul mănâncă cu rapiditate vegetația uscată martie 2019, Carașova

Focul mănâncă cu rapiditate vegetația uscată martie 2019, Carașova

Focul mănâncă cu rapiditate vegetația uscată martie 2019, Carașova

Schimbările climatice contribuie la crearea condițiilor propice pentru apariția și propagarea incendiilor de vegetație. Iar cu cât avem mai multe incendii și mai intense, cu atât se va elibera mai mult dioxid de carbon, care, la rândul lui, va contribui la încălzirea globală.

E un cerc vicios. Iar depopularea satelor, lipsa forței de muncă și educația precară contribuie la îngroșarea lui. Fără oameni care să curețe terenurile, e mai ușoară și mai ieftină aprinderea unui chibrit pentru a scăpa de resturi.

Iar când instituțiile de control funcționează deficitar, lucrurile nu au decât cum să se înrăutățească.

Această serie de materiale este realizată în parteneriat cu European Data Journalism Network (EDJNet), în cadrul proiectului FIRE-RES, cofinanțat de Uniunea Europeană. 

EDJNet este o rețea de publicații media independente și de redacții care produc jurnalism de date, din care face parte și PressOne.

Share this