România a cerut ajutor de la Banca de Vaccinuri a UE pentru rezolvarea focarelor la oi și capre. Imunizarea nu vine la pachet cu salvarea tuturor animalelor de la tăiere

Oana Moisil

La o săptămână de la protestul fermierilor din București și la câteva luni de la interzicerea exporturilor de oi și capre vii, ANSVSA a solicitat Comisiei Europene vaccinuri împotriva rujeolei și a pestei micilor rumegătoare. Odată livrate, vaccinarea se va face doar acolo unde sunt focare, măsură care nu garantează însă că nu vor mai fi sacrificate animale bolnave.

Focarele de pestă a micilor rumegătoare au fost stinse, în timp ce variola s-a răspândit în 12 județe

În opinia mai multor specialiști și crescători de animale cu care a discutat PressOne, protestul de pe 15 septembrie al crescătorilor de animale reprezintă și un efect al eșecului autorităților de a ține sub control pesta micilor rumegătoare (PMR), boală prezentă în România din 2024. 

Veterinarul Claudiu Frânc a explicat pentru PressOne că una dintre marile întrebări la care trebuie să răspundă Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) este: Care este sursa bolii?

Pe lângă pesta micilor rumegătoare, în iunie 2025 a apărut și variola ovină. De la un caz izolat în Teleorman, pesta s-a răspândit în 12 județe. Existența acestei boli în România este principalul motiv pentru care Comisia Europeană a interzis în 2025 exportul de oi și capre în Uniunea Europeană, iar în 2026 a extins interdicția și în țările din afara UE. 

Atât pesta micilor rumegătoare, cât și variola ovină sunt boli virale de categorie A care nu sunt transmisibile la om, dar sunt foarte contagioase pentru oi și capre. De aceea, printre măsurile impuse se numără uciderea animalelor bolnave. 

Vaccinurile nu vin la pachet cu salvarea tuturor animalelor de la sacrificare

Protestul crescătorilor de ovine de la Palatul Victoria. Foto: Oana Moisil

Principalele revendicări ale ciobanilor care au protestat pe 15 septembrie la București sunt să nu le mai fie ucise animalele și să le poată exporta. 

Un ofițer al Comisiei Europene a explicat pentru PressOne că „vaccinarea trebuie utilizată pe lângă (nu în locul) standardul de eliminare și a altor măsuri de control și restricție”. Felul în care vor fi implementate aceste măsuri vor sta la baza deciziei finale privind reluarea exportului de ovine și caprine vii, a mai explicat ofițerul de presă al Comisiei Europene pentru PressOne. Cât va dura acest proces? Nu se știe. 

Președintele ANSVSA Alexandru Bociu a declarat pentru PressOne că România a solicitat luni, 21 septembrie, accesarea băncii de vaccinuri împotriva rujeolei la oi și capre și a pestei micilor rumegătoare, ca parte dintr-un plan de vaccinare diferențiat.

Protestul din 15 septembrie 2026 al crescătorilor de oi și capre din București. Foto: Oana Moisil

EXPLICATIV. Ce trebuie să știe românii care nu și-au declarat banii făcuți în străinătate și se tem că vor primi decizii de impunere de la ANAF. Cui i se aplică cota de 70% pe veniturile făcute în altă țară

Românii care locuiesc și câștigă bani în altă țară, dar încă au rezidența fiscală în România, sunt vizați de ANAF.  Cine ar trebuie să ia măsuri? 

„Urgent caut șofer. Plata la încărcare”. Cum sunt recrutați prin TikTok șoferi români pentru transportul ilegal de migranți de la granițele UE

Românii care tranzitează Grecia au început să fie recrutați prin intermediul TikTok-ului pentru a transporta migranți din spațiul non-UE de la granița cu Turcia, până la granița cu Bulgaria. Reporterul PressOne a acceptat incognito să devină șofer de ocazie pentru un astfel de transport. A reieșit că e vorba de o rețea bine pusă la punct.

Planul ANSVSA pentru vaccinare

Planul ANSVSA prevede ca 1,3 milioane de doze de vaccin împotriva ambelor boli virale să fie administrate acolo unde sunt focare. 

Vaccinarea va fi „aplicată diferențiat, în funcție de nivelul de risc epidemiologic regional”, conform ANSVSA. Instituția precizează că atât vaccinul contra pestei micilor rumegătoare (PMR), cât și cel împotriva variolei ovine și caprine (VOC), se vor administra în zonele de risc maxim, adică în județele Tulcea și Constanța. 

Exportul din aceste județe se va face ulterior doar în țări care nu aparțin Uniunii Europene, acolo unde se acceptă importul din state care practică vaccinarea, mai explică ANSVSA. 

În restul țării, planul Autorității Sanitare Veterinare se referă doar la vaccinarea împotriva variolei, ceea ce ar permite păstrarea statutului de țară liberă de pestă a micilor rumegătoare.

„Ce facem doi ani de zile?”

Să nu mai omoare oile, să le trateze și să dea drumul la exporturi. Acestea sunt cele mai urgente cerințe ale crescătorilor de animale care se tem de faliment, dar și de faptul că nu au cum să-și crească animalele toamna aceasta. În mod normal, în perioada asta le urcau pe cele mai multe dintre ele în camioane și le trimiteau peste graniță. 

„La noi în vestul țării e o secetă cruntă și exporturile sunt blocate. Noi dăm mâncare și la oile matcă (cele care sunt ținute pentru reproducere, n.r.) și la ce avem pe stabulație, de vânzare. Și dacă nu putem vinde, suntem blocați”, spune Iosif Gheorghe, un crescător de ovine din Arad și care pe 15 septembrie s-a aflat la protestul din Capitală.

Iosif Gheorghe (stânga), crescător de animale, la protestul din 15 septembrie din fața Palatului Victoria. Foto: Oana Moisil

Gheorghe a precizat că animalele lui nu s-au îmbolnăvit de niciuna dintre bolile care au dus la interdicția exporturilor, dar se teme că îi vor fi omorâte dacă vor lua variolă sau pestă, cum ar fi pățit vecini de-ai lui.  

„Să le trateze, nu să le omoare așa”, mai spune omul care nu ar avea nimic împotriva vaccinului, dar se teme, la fel ca mulți alții la care a ajuns vestea, că o oaie vaccinată nu ar mai putea fi exportată timp de doi ani. „Ce facem doi ani de zile? Noi nu mai putem să vindem nimic că am vaccinat? Atunci suntem morți, e faliment total. Nici brânză, nici nimic”.

Iosif Gheorghe spune că ar vrea garanții de la autorități că vaccinul nu va fi o barieră în calea exportului de oi și capre sau a materiei procesate de la animale. Însă informațiile publice ajung să se bată cap în cap.

Autoritățile spun că teama lui și a altor fermieri este alimentată de știri false. 

Protestul crescătorilor de ovine de la Palatul Victoria. Foto: Oana Moisil

În același timp, autoritățile adaugă că, într-adevăr, există restricții la nivel european când vine vorba de exportul animalelor vaccinate: „Dacă mergem pe regulamentul actual, avem foarte multe interdicții de export în cazul vaccinării”, a declarat ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna.

Acesta a mai spus că trebuie „să vedem prima dată flexibilitatea Comisiei de a modifica legislația, de a nu ne trezi în situația în care oprim boala, dar blocăm definitiv pe doi ani de zile exportul”.

Barna se referă la un regulament al Comisiei Europene în care se prevede că e nevoie de o perioadă de „24 de luni de la sacrificarea sau uciderea ultimului caz sau de la ultima vaccinare, dacă s-a utilizat vaccinarea profilactică de urgență, oricare a avut loc mai recent, iar pe parcursul acestei perioade s-a demonstrat, prin supraveghere clinică și de laborator, că PMR nu este prezentă”.

În plus, dacă cineva vrea să exporte produse de la oi și capre vaccinate în Uniunea Europeană, trebuie să plătească enorm „pentru decelarea anticorpului vaccinal”, adică identificarea și măsurarea în sânge a anticorpilor produși de sistemul imunitar ca răspuns specific la un vaccin, explică Claudiu Frânc, medic veterinar și fermier.

Neîncrederea pe timp de război hibrid

Nu toți crescătorii de animale cred în existența virusurilor care provoacă variola și pesta micilor rumegătoare.

Cioban care nu crede că există bolile pentru care s-au interzis exporturile de oi și capre vii din România, la protestul din 15 septembrie. Foto: Oana Moisil

„La oi m-o născut tata, n-o fost boală. Vrea să ne termine, să mâncăm plastice, aia e!”, spune unul dintre crescătorii de oi din Sibiu care a fost și el la protestul din 15 septembrie. Omul crede că există un plan la nivelul statului „să ne termine cu totul”. 

În timp ce vorbea cu reporterul PressOne, în jur se auzeau scandări prin care se cerea demisia președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu. 

„Oamenii sunt dezinformați și sunt victimele războiul hibrid purtat în România de ani de zile de către actori statali bine cunoscuți de la Est”, a spus pentru PressOne Gelu Iancu, oier și viceprimar din partea partidului PMP în comuna clujeană Căpușu Mare, despre motivele celor care nu cred că există pesta micilor rumegătoare sau variola.

Iancu este unul dintre cei care au promovat protestul de la București, dar ulterior a făcut un pas în lateral. 

„Având în vedere că protestul ciobanilor de la București a fost deturnat și confiscat de AUR-PSD, eu am să susțin revendicarile ciobanilor la Cluj”, scria acesta pe Facebook, cu o zi înainte de protestul devenit violent din capitală.   

În opinia lui Iancu, „partidele de extremă dreaptă profită la maxim de această situație, de emoția și de furia societății. Ei protestează împotriva Uniunii Europene care le-a dat bani din subvenții până acum și care bagă în România sute de milioane de euro anual prin aceste subvenții, bani care rămân în economia românească”.

Căni cu Călin Georgescu, de vânzare la protestul crescătorilor de ovine de la Palatul Victoria. Foto: Oana Moisil

Pentru oierul care ocupă și scaunul de viceprimar în Căpușu Mare, unul din efectele pe care speră să le vadă în urma protestelor este demiterea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu. „Nu a luat nicio măsură pentru combaterea, izolarea și eradicarea acestei boli de pe teritoriul României”, spune Iancu.

Un alt motiv pentru care Iancu cere demisia președintelui ANSVSA, la fel ca mulți ciobani care au protestat pe 15 septembrie, este uciderea a mii de animale de la apariția primului focar de pestă a micilor rumegătoare. Oficial, doar în 2026 au fost ucise 19.000 de ovine, cifră comunicată înainte de sacrificarea oilor din ultimele două focare de pestă a micilor rumegătoare.

Editor: Laura Popa