Mesajele populiste merg mână în mână cu știrile false, arată un studiu al NATO.
Mesajele populiste merg mână în mână cu știrile false, arată un studiu al NATO.
23/04/2018
Rezistența la orice argument. Un studiu NATO trasează implicațiile epocii "post-adevăr"
Codruţa Simina
Redactor
Inegalitatea socială și lipsa de viziune a politicienilor tradiționali sunt două dintre cauzele profunde ale ascensiunii populismului bazat pe campanii de știri false, arată un recent studiu științific dat publicității de Centrul de Excelență StratCom al NATO.
Studiul descrie legătura aproape simbiotică dintre amplificarea fenomenului „Fake news” și apariția vedetelor politice populiste. În plus, autorii trec în revistă dezbaterile majore care au avut loc în ultimii cu privire la subiectul citat.
Potrivit studiului, știrile false au patru scopuri strategice.
1. Comercial: se referă la site-urile acelea pe care ajungi pentru că, n-o să-ți vină să crezi, îți dezvăluie cine conduce lumea de fapt, te învață cum să te vindeci de cancer cu diete sau cum să slăbești cu miere și scorțișoară. Costurile de producție pentru acest tip de site sunt minime, iar scopul lor este de a atrage atenția, de a lărgi continuu baza cititorilor și de a câștiga din publicitate contextuală.
2. Politic: sunt site-urile care lansează „ipoteze tulburătoare” sau scandaluri-bombă cu protagoniști din politică, ale căror presupuse fapte nu mai sunt demonstrate niciodată.
Studiul girat de NATO arată însă că scopurile cu adevărat toxice ale dezinformării sunt alte două:
3. includerea anumitor puncte de vedere;
4. excluderea altor puncte de vedere.
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
Cu alte cuvinte, știrile false devin cu adevărat instrumente periculoase atunci când vin să ne confirme și să ne întărească propriile convingeri ori când ne manipulează să nu mai acceptăm alte idei.
De fapt, rezultatul acestor campanii este rezistența la orice tip de argument, cu efecte devastatoare asupra dezbaterilor democratice. Care, devin, astfel, imposibile.
Studiul trasează o linie directă între răspândirea dezinformării prin știri false și creșterea notorietății populiștilor.
Reportaj: „Bă, ce ușă groasă!” Rezerviștii boomeri ai Armatei Române, care s-au antrenat pe tunuri sovietice, fac cunoștință cu HIMARS. General: „Să zicem că încă 10 ani ne mai putem baza pe ei”
E o dimineață plăcută de septembrie, iar soarele începe deja să încălzească oasele amorțite de viață și necăjeli ale bărbaților de 40-50 de ani, pe care Ministerul Apărării i-a chemat sub arme pentru o zi, în cadrul unui exercițiu de mobilizare organizat la poligonul Coada Izvorului, din Prahova.
Gabriel Vlase, directorul SIE, a plagiat zeci de pagini din doctoratul susținut la Academia SRI
PressOne vă prezintă astăzi, în premieră, probele care demonstrează că doctoratul șefului SIE, Gabriel Vlase, include cel puțin 66 de pagini de conținut plagiat, în multiple secvențe de pagini copiate bloc, din teza fostului ministru al Apărării Sorin Frunzăverde.
Astfel, autorii arată că politicienii de acest tip capitalizează temerile și angoasele cetățenilor care simt că nu au puterea de a influența deciziile privitoare la viața lor.
Mai departe, populiștii pretind că un politician nu are nevoie de cunoștințe avansate sau specializate pentru a oferi soluții problemelor sociale spinoase.
În acest fel, oamenii ajung să voteze sloganuri precum „Make America great again” sau „Pentru Austria cu sufletul și cu inima”.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
„Răspândirea știrilor false în folosul și cu ajutorul politicienilor duce la închiderea dezbaterii, din cauză că generează ipoteze de lucru care exclud”, arată autorii studiului. Iar cei excluși sunt alții, demonizații, străinii.
Studiul propune și câteva reflecții serioase referitoare la adevăr, minciună, decăderea noțiunii de „încredere” și felul în care tehnologia remodelează relațiile tradiționale dintre putere, mass-media și politică.
Întregul studiu, care oferă poate cea mai amplă perspectivă de până acum asupra implicațiilor fenomenului „fake news”, poate fi citit aici.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this