Rețelele subacvatice care înconjoară Pământul

Bianca Felseghi

Senior Editor

Microsoft și Facebook au anunțat finalizarea proiectului Marea − amplasarea unui cablu submarin de 6.437 de kilometri ce unește orașul spaniol Bilbao cu Virginia Beach, SUA.

Așezat pe fundul Oceanului Atlantic, cablul e primul de acest fel care unește cele două puncte de pe glob, însă capacitatea sa de transport al datelor prin fibră optică este cea mai mare de până acum.

Marea este capabil să ducă 160 TB pe secundă și a fost terminat într-un timp record de doi ani (1 Terabyte = 1024 de Gigabytes).

Fie că folosim datele mobile în rețeaua GSM sau că vorbim cu cineva aflat la un alt capăt al lumii, cea mai mare parte a comunicării globale se face prin acest tip de rețele care unesc continentele, precum Marea.

Am găsit o hartă fascinantă (updatată ultima oară pe 23 septembrie) a cablurilor care fac posibile, chiar în momentul când citiți aceste rânduri, comunicațiile și navigarea pe internet.

La începutul lui 2017, erau 428 de „cordoane” întinse prin oceanele și mările lumii, care măsurau circa 1,1 milioane de kilometri, cât să înconjoare planeta pe la Ecuator de 27 de ori.

Grosimea medie a unui astfel de cablu nu e mai mare decât a unui furtun de grădină, însă prin interiorul lui trec filamente cu diametrul unui fir de păr. Cablurile sunt ancorate la capete și sunt lăsate pe fundul apei, fiind acoperite de nisip pentru protecție. Tehnologia pe care se bazează este fibra optică.

În anii ’90, cea mai mare parte a acestei infrastructuri aparținea consorțiilor din industria „telecom”, care făceau posibilă telefonia. Ulterior, tot mai mulți jucători privați au început să se asocieze pentru a-și urma interesele de business.

Cei mai mari investitori în amplasarea de cabluri sunt Google, Facebook, Microsoft și Amazon, adică principalii furnizori de conținut pe internet.

De pe urma lor beneficiază toată lumea, de la operatorii de telefonie mobilă la guverne, institute de cercetare, televiziuni și consumatori casnici.

De ce mor pacienții cu AVC din România. La niciun spital din țară nu există serviciu de gardă pentru o intervenție care i-ar putea salva

În spitalele din România se fac și de 5 ori mai puține intervenții care pot salva viața unui pacient cu AVC față de recomandările europene. Lipsesc serviciile de gardă, centrele speciale sunt prea puține, iar finanțările insuficiente.

Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas

Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.

Fiind amplasate într-un mediu necontrolat, aceste cabluri sunt supuse uzurii, iar uneori se pot rupe, mai ales când sunt confruntate cu fenomene naturale extrem de violente, cum sunt uraganele sau cutremurele.

Operatorii internaționali folosesc multiple cabluri din rețea, astfel că, în caz de avarie a unuia dintre ele, informațiile să circule în continuare de-a lungul și de-a latul planetei.

Cabluri de comunicații au început să fie amplasate pe sub Atlantic încă din timpul telegrafului. Pe măsură ce tehnologia a evoluat, aceste rețele submarine au fost abandonate pe fundul mărilor și oceanelor.

Cupru, aluminiu, oțel și plastic sunt materiale care rămân în apă zeci de ani, iar unele estimări spun că e vorba de milioane de kilometri de cabluri părăsite în ultimii 100 de ani.

În Olanda, spre exemplu, au apărut afaceri de recuperare a acestor cabluri nefolosite, ale căror componente pot fi încă valorificate pe bani buni.

Căpitanul unei astfel de nave care scotocește fundul oceanului în căutarea de cabluri și relee spunea în 2016 că reușise să adune aproape 20.000 de kilometri de cablu, în valoare de 27 de milioane de dolari.

Aceia dintre dumneavoastră care sunt curioși să vadă cum circulă informația la nivel global o pot face accesând acest site, submarinecablemap.com.

Veți găsi informații despre proprietarii cablurilor submarine, capetele și lungimile lor. Și, mai ales, veți fi uimiți de câte fire nevăzute leagă Europa de SUA și SUA de China.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€