Reportaj din Vaslui. „Din 1.756 de votanți înregistrați la aceeași adresă nu s-a prezentat niciunul”

Mălina Gîndu

Reporter

PressOne a fost observator la alegerile de la Vaslui, oraș unde numărul de votanți înscriși pe liste a fost mai mult decât dublu față de populația municipiului. Procesul de votare nu a fost lipsit de incidente. 

Blocul 32 din Vaslui 

La Școala gimnazială Constantin Parfene din Vaslui tocmai a luat sfârșit ședința de comisie a secțiilor de vot. 

„Să avem pregătite buletinele desigilate. În caz că avem un aflux mare, să nu ne ia pe nepregătite”, îi transmite o membră de comisie unei colege, în fața instituției.

Aici sunt comasate secțiile 13-19 din municipiul Vaslui, printre cele mai numeroase ca număr de alegători înregistrați. Potrivit ultimelor date publicate de Autoritatea Electorală Permanentă, la Școala Constantin Parfene sunt așteptați la urne aproape 13 mii de cetățeni. 

Foto: Mălina Gîndu

Printre ei se află și locatarii blocului 32, situat pe aleea ce unește străzile Mihail Kogălniceanu și Avântului. Nu ai cum să-l ratezi. Fațada e complet distrusă, lăsând la iveală cărămida roșie, iar ferestrele sunt fie sparte, fie lipsesc cu totul. „Rușinea orașului”, mi-l prezintă două locatare ieșite, în această seară de sâmbătă, cu copiii în fața blocului. 

Foto: Mălina Gîndu

„Filmați, filmați, să se vadă! Că aici sunt foarte mulți înregistrați!”, mă îndeamnă altcineva.

Se referă la cetățeni moldoveni, cărora li s-a permis, conform legislației, să obțină acte de identitate românești fără să existe o limită a numărului de persoane care pot fi luate în spaţiu la o anumită adresă. În Vaslui, faptul că există cazuri în care sunt înregistrați câte 2 mii de cetățeni moldoveni la o singură adresă este un fenomen recunoscut chiar de administrația locală. 

Aproape 4 ani cu Nicușor Dan: ce-a promis în campania electorală și cu ce ne-am ales

La alegerile locale din 2024, Nicușor Dan e susținut ca independent de Alianța Dreapta Unită. Iată un bilanț cu ce a livrat bucureștenilor până în martie.

De ce nu avem niciun partid autentic de stânga și ce înseamnă asta pentru România? 

Dincolo de discursul dominant și în ciuda tuturor acuzelor, urletelor și plânsetelor pe care le auzim și vedem online, în presă și pe la reality show-urile noastre preferate, în România nu avem un partid de stânga real, autentic, asumat și care să poată influența într-un fel jocul politic de la noi.

Deși la recensământul din 2022 populația municipiului se ridica la puțin peste 63 de mii, numărul de votanți pe listele pentru alegerile din 2024 e mai mult decât dublu: peste 131 de mii. 

„Toți sunt la fel, promit de toate și nu fac nimic!”, tranșează rapid problema una din locatare, atunci când o întreb ce părere are despre candidații pentru primărie. Lângă ea, sprijinită de bancă, se află o sabie de jucărie. 

Foto: Mălina Gîndu

Toți, susține ea, au trecut pe aici în campanie. Toți au promis soluții pentru reabilitarea scării unde, din toaletele comune aflate pe fiecare palier, doar câteva mai sunt utilizabile. 

„O să-l plângem pe Pavăl (n.r. primarul în funcție) după alegeri!”, exclamă un alt locatar.

„Eu îl votez pe Arcăleanu (n.r. candidatul ADU), chiar dacă o să iasă Braniște (candidatul PSD)!”, spune altcineva.

„Nu Arcăleanu!”. Sabia de jucărie e lovită cu furie de pământ. 

Foto: Mălina Gîndu

În micro-universul blocului 32, toți candidații la primărie sunt suspectați de rasism, îmi explică mai târziu Lucian. Are 34 de ani și pendulează între Anglia, acolo unde lucrează, și Vaslui, unde fetița lui e la școală. Privește și el, cu dezamăgire, spre alegerile de mâine. Însă chipul i se luminează atunci când îl întreb ce ar face el ca primar. Răspunsul vine prompt:

„În primul rând, locuri de muncă. Apoi, locuințe sociale, să aibă omul și familia lui un loc decent. Și mai ales, m-aș consulta cu oamenii mai mult, i-aș asculta. Ușa de la biroul meu să fie mereu deschisă pentru ei.”

Micro-universul unei secții de vot

9 iunie 2024, ora 6:40. Grădinița cu program prelungit nr. 15 răsare, portocalie, din ceața dimineții. Aici e secția numărul 12 din Vaslui, cea de care aparțin și la care îmi încep tura de observator. 

Intru și mă prezint, în fața a zece perechi de ochi curioși: președintele secției, locțiitorul, operatorul tabletei cu acces la Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot (SIMPV) și cei șapte membri care alcătuiesc comisia electorală. N-au mai avut până acum parte de observator și mă privesc cu o curiozitate binevoitoare și doar o urmă de încordare. 

Foto: Mălina Gîndu

O secție de votare nu e niciodată doar atât, descoperi atunci când ai responsabilitatea s-o observi din interior. E un organism viu, marcat irevocabil de personalitatea fiecărui membru. În timp ce se desigilează primele buletine de vot și se împart listele cu alegători, poți vedea imediat cine impune fluxul și cine se conformează. 

Creierul, președintele, e bine să fie calm, stăpân pe sine și pe restul organelor, dar totuși mereu în gardă, gata să întâmpine orice ar putea periclita buna funcționare. Eu, ca observator, am sarcina să fac un fel de RMN al acestui organism în orice moment al zilei. Dacă e bolnav, treaba mea nu e să intervin să-l vindec, ci să știu să-i arăt unde-i problema. 

La prima scanare, cu cinci minute înainte de deschidere, secția nr. 12 are toate semnele vitale: Urnele de vot sunt sigilate corect înainte de deschidere? Sunt. Cabinele asigură secretul votului? Asigură. Avem materiale electorale (buletine de vot, liste electorale, ștampile) disponibile și în ordine? Avem. La ora 7:00, nici mai mult, nici mai puțin, intră în grabă primul alegător. 

- Votați și la europarlamentare și la locale?

- Dacă mă lăsați, da!

E grăbit, nervos, și pare gata să-și exercite dreptul ca cetățean ca să se întoarcă cât mai rapid la viața lui. Buimăcită, comisia îi întinde buletinele de vot înainte să semneze lista electorală. Stângăcii de început. Se reglează odată cu fluxul de alegători matinali. 

Spre ora 8, secția 12 se destinde și expiră ușurată: „Uite ce bine ne-am organizat! Hai să votăm și noi acum, cât e liber!”.

Incident la secția 51. A fost sau n-a fost preștampilat?

Pe parcursul a peste 15 ore de votare, organismul unei secții de votare poate ajunge, pe neașteptate, la implozie. Se întâmplă în jurul orei 12, la secția 51, unde sunt chemată să asist un coleg observator. 

Situația dată: un alegător iese din cabina de vot și semnalează că buletinul său ar fi fost preștampilat cu o opțiune de vot. Președinta îl anulează, alegătorul primește unul nou. Doar că și de data aceasta, cetățeanul susține același lucru și în plus, rupe buletinul de vot în fața comisiei. Revine la secție minute mai târziu, alături de doi agenți ai Poliției care preiau buletinele în cauză pentru analiză.

Secția 51. Foto: Mălina Gîndu

A cui e vina? Ce proceduri nu s-au respectat? A fost sau n-a fost buletinul preștampilat? Greu de stabilit, când președinta secției, șefa biroului electoral de circumscripție și reprezentantul Autorității Electorale Permanente țipă unii la alții, într-o sală de clasă ferită de ochii alegătorilor. La suprafață, organismul funcționează normal: votarea nu a fost suspendată nici măcar un moment. 

Foto: Mălina Gîndu

Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui, pe parcursul zilei de 9 iunie au avut loc 58 de incidente în legătură cu procesul electoral și au fost aplicate 38 de sancțiuni contravenționale: 14 amenzi în valoare de peste 21.600 de lei și 6 avertismente. În legătură cu incidentul de la secția 51, biroul pentru relații cu presa a putut transmite, la finalul zilei, doar că „se efectuează cercetări”.

75 de procese verbale pentru 12 alegători

Secția 19. Ora 20.

„Aici noi avem o situație specială: din 1.756 de votanți înregistrați pe aceeași stradă, la aceeași adresă, în același apartament, nu s-a prezentat niciunul”, mă informează, de la intrare, președintele secției 19. 

„Aceștia sunt frații noștri basarabeni, care și-au luat cetățenie română și au reușit să facă acest lucru la Vaslui”, explică președintele lipsa de activitate. 

Secția 19 există exclusiv pentru apartamentul 52 din blocul 32

Într-un colț, doi membri ai comisiei joacă șah. Un altul, binevoitor, îmi oferă cafea. Timpul se scurge în tăceri monotone întrerupte doar de câte un comentariu despre rezultatele care încep să vină din restul țării.

„Noi aici mai mult facem hârtii decât facilităm procesul de votare. Măcar va fi simplu la numărare”, îmi spune, zâmbind, o membră a comisiei, cu puțin timp înainte de închidere. 

Era un avertisment. La secția 19 nu există imprimantă, dar toată comisia vrea copie după procesul verbal. Așa că, după numărarea tuturor celor 12 voturi, s-au întocmit, manual, 15 procese verbale pentru fiecare tip de scrutin. 75 în total, să fie.

Secția 19. Foto: Mălina Gîndu

Când părăsesc secția, după miezul nopții, comisia e așezată ca la cina cea de taină pentru a semna pe fiecare pagină, așa cum prevede ghidul electoral, teancul de hârtii. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€