René Burri și obsesia de a-l fotografia pe Picasso

Raul Ștef

Redactor

„Pentru mine, fotografia ține de noroc”, spune René Burri (1933-2014) într-un interviu din volumul Magnum Stories.

Unul dintre subiectele care au definit stilul și cariera fotografului elveţian este Pablo Picasso, cu a cărui pictură s-a întâlnit prima dată în studenție, într-o galerie din Milano.

Se întâmpla în anii ’50, iar galeria care expunea câteva lucrări ale pictorului spaniol era, de fapt, o casă bombardată, distrusă de război.

Într-una dintre încăperi, o mulțime de oameni se minunau, unii chiar plângeau, în fața tabloului numit Guernica. Acel moment și acea stare aveau să-i marcheze lui Burri întreaga viață.

„Singura mea dorință era să-l întâlnesc pe acest pictor extraordinar”, spune el în interviul menționat.

Curând după acea, elvețianul a început să se inspire din munca lui Henri Cartier-Bresson și a lui Robert Capa, ale căror fotografii le căuta și le decupa din reviste. Folosea un mic aparat Leica, pe care îl purta în permanență cu el.

A urmat stagiul militar, în timpul căruia, știind să fotografieze, a fost pus să documenteze instrucțiile, fiind scutit de la multe sarcini grele.

Printscreen de pe magnumphotos.com

După armată, fotografia devine pașaportul lui René Burri. Pleacă la Paris cu gândul să îl cunoască pe Picasso. Așteaptă zilnic, cu aparatul în mână, în fața studioului pictorului, dar, de câte ori bate la ușă, este refuzat politicos.

Debutul în cariera de fotograf profesionist se leagă de agenția Magnum. Fotografiile sale cu o profesoară din Elveția care lucrează cu copii surdo-muți printr-o tehnică nouă, folosind muzică și ritm, sunt publicate de agenție în faimoasa revistă americană Life.

VIDEO. Unirea Principatelor române. Povestea generației care a făcut România - Colecționarul de istorie

Generația aceasta excepțională a făcut absolut orice a fost nevoie pentru a-și atinge țelul. Mulți au intrat în masonerie. Au bombardat cancelariile occidentale cu petiții, au umplut ziarele cu articole în care pledau cauza românilor. Au negociat în culise, au arătat ce avantaje ar fi pentru Occident dacă Moldova și Țara Românească s-ar uni. Și, în final, când s-a ivit o mică-mică șansă, au acționat.

Experiment PressOne. Poate inteligența artificială să țină loc de psiholog? Cum se descurcă ChatGPT cu anxietatea, singurătatea și conflictele

Am testat ChatGPT 4 ca alternativă la terapie, discutând cu el despre singurătate, anxietate și pierderea unei persoane dragi. ChatGPT poate fi util ca instrument complementar terapiei, oferind suport imediat pentru probleme minore, soluții pragmatice și un spațiu de exprimare emoțională.

Trec câțiva ani și, într-o zi, Burri îl întâlnește întâmplător, într-o cafenea din Zürich, pe agentul lui Picasso − Daniel-Henry Kahnweiler. Pe care îl convinge să-i arate pictorului câteva dintre fotografiile sale și să încerce să programeze o ședință.

După luni de zile, primește o scrisoare în care Kahnweiler spune că „fotografiile i-au plăcut foarte mult lui Picasso, dar le-a pierdut și va da de veste dacă le va găsi”.

În 1957, René Burri ajunge în Spania ca să fotografieze pentru Holiday, revistă americană de călătorie (la care au scris, printre alții, Arthur C. Clarke, Graham Greene și Truman Capote).

Răsfoind un ziar local, descoperă că Picasso va participa la o coridă din orașul Nîmes. Pleacă imediat spre Franța, sperând că, de data asta, va reuși să facă fotografiile pe care le visa.

Aproape epuizat, parchează dimineața în fața hotelului Le Cheval Blanc din Nîmes, își ia bagajul și dă să intre . O doamnă îl ia de mână și îl zorește să o urmeze, pentru că toată lumea deja sosise.

Este dus într-o cameră unde, printre toreadori și oameni care dansau, Pablo Picasso se cocoțase în vârful unui pat și dirija muzica. René Burri fotografiază cât poate și pleacă.

După câteva ore de somn, Burri este luat în primire de un alt personaj, care se dovedește a fi fiul lui Picasso. Acesta îl duce în restaurant și îl așază la masă cu pictorul.

Totul pare ireal, dar Burri află că Picasso ar fi superstițios și nu poate mânca decât dacă la masă sunt 13 persoane. Urmează o nouă serie de imagini exclusive pentru fotograful elvețian.

După seria din Nîmes, Burri îl vizitează pe Picasso la reședința acestuia de la Cannes și realizează o ședință foto cu el și copiii săi, pentru revista Du.

Astfel, după ani de așteptare, i se împlinește, cu asupra de măsură, visul de a-l fotografia pe omul care a pictat Guernica.

Picasso și copiii lui, în reședința de la Cannes. Sursa foto: magnumphotos.com

Din anii ’50 până la moartea sa, în 2014, René Burri a fotografiat evenimente din întreaga lume, călătorind, printre altele, în Extremul Orient, în Africa și în Cuba.

Subiectele sale au fost foarte diverse, de la războiul din Coreea până la soprana Maria Callas, arhitectul Le Corbusier sau revoluționarul Che Guevara.

„Pe lângă latura de noroc pe care trebuie să o ai în fotojurnalism, mai există o fațetă a profesiei. Una în care trebuie să te străduiești mult pentru atenția unui subiect, în care concurezi cu alți fotografi, unde trebuie să faci fotografia indiferent cum, iar fotografiile sunt precum gloanțele trase. Acesta este un nivel de profesionalism la care eu nu am vrut să ajung”, mărturisește fotograful în albumul Magnum Stories.

Una dintre fotografiile devenite faimoase pe care Burri i le-a făcut lui Che Guevara. Sursa: magnumphotos.com

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€