„Dacă n-ai acea mâncare pe masă, nu știi că e duminică!” Ce se gătește în familiile croaților din zona Carașovei

Redacția

La Carașova, un localnic își amintește că, duminica, bunicul, fiul și nepoții mâncau împreună supă de găină. La Rafnic, în comuna vecină Lupac, Maria Boșca face supă în fiecare zi. Pentru duminică, mai trebuie însă sarmale și un colac. Cel pe care îl pregătește acum e cu nucă, iar în alte duminici, poate fi cu mac, cu cireșe sau cu mere.

Carașova

În copilărie, Maria își făcea loc lângă mama ei în bucătărie, mai ales de rugă și de praznice. „Mie îmi plăcea să mă bag peste tot: s-o ajut la prăjituri, s-o ajut la sarmale”, povestește ea. Mama o lăsa să încerce și, dacă era nevoie, o lua de la capăt. Astăzi, Maria știe cât lapte îi trebuie pentru colaci: cam o jumătate de litru la un kilogram de făină. În aluat mai pune drojdie, puțină margarină și puțin zahăr.

Maria Banac și Maria Boșca

În al șaselea episod al seriei video „Amintiri Gustoase”, Maria Banac și Maria Boșca gătesc, iar localnicii din Carașova își amintesc cum se împărțea mâncarea în familiile lor. Nicolae Păun, unul dintre localnici, povestește că într-o casă locuiau uneori zece, unsprezece sau doisprezece oameni. În zilele de lucru la câmp se găteau mai ales ciorbe ușoare. Duminica, pe lângă supa de găină, Peter Gera, un alt localnic, își amintește că pe masă erau cartofi și, în funcție de anotimp, cârnați.

Papricașul de berbecuț și nunțile de toamnă

Pentru papricaș, bucătarul Petru Lugojan taie ceapa, o călește cu morcovul și celelalte legume, apoi pune carnea în oală. Rețeta îi amintește de nunțile de altădată. „Nunțile se făceau mai ales toamna, pentru că atunci erau berbecuții grași.” Și răcoarea era importantă, povestește el. Pe vremea când puține case aveau frigider, toamna puteai ține carnea două sau trei zile.

Nicolae Chicheș și Petru Lugojan

Alături de Maria Boșca, în documentarul realizat de Cronicari Digitali și Asociația Human Made Art apar Maria Banac, bucătarul Petru Lugojan, Nicolae Chicheș, psihologul și profesorul Peter Gera, Nicolae Paun și Petru Hațegan, reprezentanți ai organizației locale a Uniunii Croaților din România.

Episodul al șaselea din „Amintiri Gustoase”, dedicat Carașovei, poate fi urmărit pe canalul de YouTube „Amintiri Gustoase”.

Din episodul trecut, dedicat Conacului Zăgujeni, aflăm că Brighitte Cornean păstrează rețetele familiei într-un caiet scris de mână cu litere gotice. Mama și bunica ei au tradus rețetele, iar de Crăciun Brighitte le folosește și astăzi pentru fursecurile numite Plätzchen.

Documentare și grai bănățean în proiectul Amintiri Gustoase

Seria video completează activitățile dedicate gastronomiei Banatului în 2026. În iulie, publicul de la Gărâna Jazz Festival a gătit alături de Laura Laurențiu și chef Florin Kiss. Din septembrie, regionalisme gastronomice bănățene pot fi ascultate în Audiodexa, iar zece rețete culese de Ștefania Bijan sunt povestite în grai bănățean la Radio România Cultural, în emisiunea „Orașul vorbește”.

Nicolae Păun

Proiectul „Banatul e fruntea în bucate! FR.ON.TEM. Monografie digitală, Hrană Cultură Comunități” este organizat de Cronicari Digitali, prin Asociația HUMART, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, Muzeul Satului Bănățean Timișoara și Asociația AUDIODEXA.

Partener principal: Electrolux România

Ce păstrăm și ce schimbăm în rețetele vechi? Gărâna, între amintirea gulașului de la primele ediții ale festivalui de jazz și mâncărurile gătite astăzi

La Gărâna, căutarea rețetei gulașului de la primele ediții ale festivalului de jazz deschide o discuție despre păstrarea gusturilor și a amintirilor locului. Aceste povești și demonstrații culinare pot fi urmărite în cele două părți ale documentarului „Amintiri Gustoase” dedicate Gărânei, pe canalul de YouTube al platformei.

Florin Șerban, primul regizor român care câștigă Leopardul de Aur: „Sunt mulți copii și adolescenți care, din păcate, se vor regăsi în filmul ăsta”

„Nu e locul tău aici”, lungmetrajul regizat de Florin Șerban, a câștigat Leopardul de Aur la Festivalul de la Locarno și a devenit primul film românesc care a obținut marele trofeu. Într-un interviu acordat PressOne, regizorul Florin Șerban vorbește despre reacțiile spectatorilor tineri la filmul în care mulți dintre ei se vor regăsi.

Parteneri: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești

Parteneri media: Radio România Cultural, PressOne și G4Food.