Reis: elogiu lui Erdoğan

În săptămânile premergătoare referendumului din 16 aprilie 2017, în cinematografele din Turcia a rulat Reis – o producție despre viața președintelui Recep Tayyip Erdoğan.

Filmul începe cu copilăria lui, apoi sare în 1994, când Erdoğan, fost fotbalist semi-profesionist la echipa de cartier Kasımpaşa, devine primar al zonei metropolitane Istanbul, și se termină brusc, în 1999, când protagonistul e trimis după gratii fiindcă recitase în public fragmente dintr-o poezie interzisă.

Din sentința de zece luni de închisoare, Erdoğan a executat patru (între 24 martie şi 27 iulie 1999). În ziua în care s-a dus la pușcărie, a fost însoțit de un convoi de peste 2.000 de mașini, iar zeci de mii de susținători i-au cântat pe drum – „Turcia e mândră de tine!”.

Contextul din anii 1997-1999 este foarte interesant şi totodată definitoriu pentru parcursul ulterior al lui Erdoğan, azi în vârstă de 63 de ani.

În 1998, partidul din care făcea parte (Partidul Bunăstării) a fost declarat neconstituţional și scos în afara legii, din cauză că nu respecta separația dintre religie și stat. Asta l-a determinat pe Erdoğan să declanșeze ample manifestații de protest.

La una dintre aceste manifestații, desfășurată în orașul Siirt din sud-estul țării, el a recitat următoarele versuri, scrise de Ziya Gökalp, ideolog naționalist de la începutul secolului 20:

„Minaretele sunt baionetele noastre, turlele – căștile noastre, moscheile – cazărmile noastre și credința – soldații noștri. Dacă cerurile și pământul s-ar deschide împotriva noastră, dacă potopul și vulcanii s-ar revărsa asupra noastră, noi am rămâne mândri de credința strămoșilor noștri. Ei n-au îngenuncheat niciodată în fața lucrurilor înfricoșătoare, faptele lor de glorie, de la Malazgirt la Canakkale, victorie după victorie – asta înseamnă unitate și comuniune”.

Eliberat din închisoare și silit să demisioneze de la primăria Istanbulului, Erdoğan şi-a schimbat strategia, urmărind ca partidul să nu-i fie trimis din nou în afara legii. Astfel, în 2001, el a fondat partidul moderat conservator AKP, un lup deghizat în blană de oaie.

Cu ajutorul AKP (Partidul Justiției și Dezvoltării), Erdoğan a (re)câștigat iute credibilitate şi simpatizanţi, iar în 2003 a devenit premier. De atunci încoace, influența sa a sporit continuu, iar astăzi, el este conducătorul suprem al Turciei.

Și, după mai bine de un deceniu de când e la putere, a reuşit, iată, să treacă prin referendum un pachet legislativ prin care Turcia se desparte de principiile lui Mustafa Kemal Atatürk și devine republică prezidențială.

Ce dezastru (mai) alegem la președinția României?

Unul dintre planurile principale ale oricărui partid care vrea să reformeze cu adevărat România e să pornească de la reformarea propriilor structuri, astfel încât să atragă exact acești tineri, dar și să-i ajute să fie cu adevărat pregătiți pentru guvernare. Este vital, de altfel.

Cum se văd din satelit cartierele-dormitor care au răsărit lângă cele mai scumpe orașe din România, Cluj și Brașov

Brașov și Cluj-Napoca sunt astăzi cele mai scumpe orașe din România pentru cei care visează să-și cumpere o casă sau un apartament. Drept urmare, locuitorii celor două orașe au preferat în ultimii 15-20 ani să se orienteze către locuințe mai ieftine construite în localități limitrofe. Haosul imobiliar generat de migrația lor a dat naștere unor struțo-cămile urbanistice care sunt vizibile din satelit.

Secvență din filmul „Reis”.

Revenind la filmul Reis, acesta prezintă parcursul lui Erdoğan pe un ton romanţat şi extrem de pozitiv. Regizorul Hüdaverdi Yavuz a declarat că a ales să încheie scenariul cu momentul din 1999 pe motiv că, de atunci încoace, lumea cunoaşte parcursul președintelui turc.

Yavuz susține că l-a interesat ascensiunea lui Erdoğan, care ar fi fost mai puţin prezentată de mass-media.

Toate informațiile legate de Reis – atât cele privind naraţiunea, cât şi acelea referitoare la producţia filmului – sugerează că avem de-a face cu scopuri propagandistice, menite să-i confere lui Erdoğan şi mai multă susținere.

Cu toate că echipa filmului, dar şi oficialităţile din preajma lui Erdoğan au refuzat această interpretare, imaginea pe care Reis i-o construieşte președintelui este una completamente pozitivă, a omului fără cusur.

Filmul prezintă un lider care îşi iubeşte poporul − în traducere, reis înseamnă cap, lider − și care nu se gândeşte la binele propriu, ci folosește puterea doar pentru bunăstarea compatrioților săi.

Cadru din film.

Regizorul Hüdaverdi Yavuz a ţinut să precizeze că lansarea filmului cu puţin timp înainte de referendum a fost o pură coincidenţă. Pare greu de crezut, cu atât mai mult cu cât, inițial, premiera fusese fixată undeva în toamna lui 2016. Când s-a stabilit data referendumului, s-a modificat şi data premierei.

Propaganda este, iată, dublă. Întâi, prin conţinut, apoi prin momentul lansării filmului în cinematografele din Turcia: cu şase săptămâni înainte de referendum.

Și totuși, numărul spectatorilor nu a atins nici măcar 100.000 – în timp ce, la referendum, votanţii lui Erdoğan au fost peste 25 de milioane.

În ciuda eșecului de casă, mecanismul de propagandă se cere expus. Pentru că toată istoria din jurul acestui film seamănă izbitor, de pildă, cu felul în care activiștii Partidului Comunist Român alegea subiectele care intrau în producţia cinematografică autohtonă.

În plus, Reis a avut un buget de 8 milioane de dolari, cu mult peste media bugetelor din cinemaul turcesc – care, să nu uităm, este unul dintre cele mai premiate din ultimele decenii.

Din acest punct de vedere, filmele de autor din Turcia pot fi asemănate cu Noul Cinema Românesc – se bucură de recunoaştere internaţională, dar în ţară nu au prea mulţi spectatori.

Reis nu a avut succes nicăieri.

*

Erdoğan cu liderul palestinian Mahmoud Abbas, în palatul de sute de milioane de dolari pe care l-a ridicat la Ankara. Sursa foto: wikipedia.org

Regizorul Hüdaverdi Yavuz a spus în mod deschis că a făcut filmul pentru ca publicul să empatizeze cu președintele Turciei.

Reis nu conţine scene de dragoste, nici dispute conjugale şi nici măcar săruturi timide.

E făcut în spirit oficial, să nu supere pe nimeni şi să arate un supraom, un individ care pare să nu aibă vicii sau slăbiciuni şi care conduce prin exemplu.

Cu toate că a refuzat orice asociere cu producerea filmului, Erdoğan a spus că se recunoaşte în personajul interpretat de Reha Beyoğlu, actor care, până acum, jucase numai în telenovele.

Nici în viziunea acestuia Erdoğan nu are puncte slabe.

Beyoğlu crede și afirmă că liderul Turciei nu s-a schimbat faţă de cum era în copilărie, că este același om, „un prieten al poporului şi un duşman al opresorilor”. Se simte onorat că a putut să interpreteze acest rol.

Actrița care o portretizează pe soţia preşedintelui, Özlem Balci, este mai reţinută. Ea s-a rezumat la a spune că un actor nu trebuie să împărtăşească opiniile personajului său. Balci a rămas totuşi respectuoasă faţă de Erdoğan şi a declarat că nu s-ar visa soţie de preşedinte, poziţie pe care o consideră sacră.

În ciuda tuturor criticilor, regizorul Yavuz a spus că filmul nu este unul de propagandă, că el nu a fost deloc constrâns din punct de vedere artistic, ci pur și simplu a simţit că subiectul merită ecranizat.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€