Regim privat în spitalele de stat: operații estetice sau mâncare mai bună?

Iulia Marin

Redactor

Camera Deputaților mai are un pas până la adoptarea controversatului proiect de lege privind introducerea regimului de plată în spitalele publice, despre care s-a spus că n-ar face decât să legalizeze mita.

Deputații care fac parte din Comisia de Sănătate a Camerei – ultima structură care analizează proiectul înainte ca el să ajungă în plen – s-au contrazis, marți, 20 octombrie, cu privire la așa-numitele „servicii suplimentare”.

E vorba despre acele servicii care nu sunt acoperite de pachetul de bază al asigurărilor de sănătate și care ar urma să fie furnizate, contra cost, în spitalele de stat.

*

Această lege este inițiată de ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, și, dacă este adoptată, va modifica principiile pe care e clădit sistemul medical din România.

Vă reamintim că articolul 1 sună așa: „În unitățile medicale publice pot fi realizate venituri suplimentare din furnizarea în regim cu plată a unor servicii medicale, investigații, tratament, cazare, alimentație sau confort suplimentar, precum și din închirierea temporară a spațiilor ori a funcționalităților disponibile”.

De ce ar alege un cetățean român să fie tratat în regim privat, într-un spital de stat?

Să ne întoarcem la o declarație din luna iunie a lui Dorel Săndesc, secretar de stat în Ministerul Sănătății: „Pacienții pot opta, dacă doresc, pentru servicii cu un anumit medic, pentru condiții de spitalizare superioare (…) sau pentru anumite servicii care nu sunt acoperite total de pachetul de bază al asigurărilor sociale de sănătate”.

Așadar, în viziunea conducerii Ministerului, ar fi trei motive pentru introducerea regimului de plată în spitalele de stat:

1. pacientul și-ar putea alege medicul;
2. ar putea beneficia de condiții mai bune când e internat…
3. … precum și de servicii care, acum, nu sunt decontate de Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate.

„Va trece, dar nu va funcționa”

Deputatul PNL Horia Cristian, care este medic primar chirurg, a atins punctul sensibil la dezbaterea din Comisia de Sănătate a Camerei. El a spus că, teoretic, pacienții asigurați au dreptul la servicii medicale aproape nelimitate, acordate gratuit.

„Nu se va putea face niciun fel de activitate privată în spitale pentru că, la ora actuală, excepție din pachetul de bază de servicii medicale fac doar operațiile estetice. Legea va trece, dar nu va funcționa”, a spus Horia Cristian (foto), vicepreședinte al Comisiei de Sănătate.

Dacă legea este adoptată, fiecare spital va trebui să decidă ce anume face parte din pachetul de bază și ce nu, a explicat deputatul.

Pasărea din stema României vânează și cu 320 de kilometri pe oră

Când atacă în picaj, acvila de munte este una dintre cele mai iuți vietăți din lume.

Femeia în rochie albastră

„Pe la ora 5 a dimineții zilei de 14, totul părea că se terminase. Într-o liniște sinistră, cu soarele care tocmai începea să răsară în ochi, dinspre Piața Victoriei, într-un uruit înfiorător (care s-a transformat în tropăit grotesc), o umbră hidoasă se apropia constant, într-un crescendo tensionat. Erau primele grupe de mineri care ocupau Piața Universității.”

„Este generic: spitalele nu spun, de exemplu, ce înseamnă tratamentul bolilor coronariene. Nu spun cât și ce decontează din acest tratament – by-pass, transplant cardiac… Spitalele vor trebui să facă o listă cu serviciile sustenabile, dar mă îndoiesc că asta se va întâmpla.

Aici intervin și ilegalitățile. De exemplu, îmi aduc aminte că, la Timișoara, Curtea de Conturi a descoperit mai multe nereguli și a obligat un spital să returneze banii luați de la pacienți pentru anumite servicii, fiindcă acestea erau incluse în pachetul de bază”.

„De ce nu vreți?”

Secretarul de stat Dorel Săndesc a spus că e bine ca aceste prevederi să fie generice. Deși a recunoscut că, parțial, legea inițiată de ministrul Bănicioiu s-ar putea dovedi greșită, el i-a acuzat pe deputații care se opun că suferă de „sindromul drobului de sare”.

„E bine să se lase loc în Contractul-cadru (care stabilește lista serviciilor decontate de CNAS – n.r.). De ce nu vreți această lege? Vom modifica și contractul, îl modificăm la anul”, a reacționat Dorel Săndesc (foto).

Încolțit, secretarul de stat a plusat. El a spus că legea le poate acorda și alte facilități celor care vor dori să se trateze în regim privat: „Le dăm pacienților mâncare…”

Săndesc susține că reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Comisiei care elaborează Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) i-au solicitat întâlniri pentru discuții asupra acestui proiect de lege.

„Proiectul prevede posibilitatea ca un spital public să ofere unele servicii suplimentare. Din fondurile strânse vor beneficia toții pacienții și vor crește veniturile întregului personal. Sigur, nu vom putea face o lege perfectă. În toate țările în care această lege funcționează, au avut loc adaptări la realitate”, s-a justificat secretarul de stat de la Sănătate.

*

Dezbaterile din Comisia de Sănătate s-au încheiat fără vreun rezultat notabil. Raportul Comisiei urmează să fie votat săptămâna viitoare și are mari șanse să fie adoptat. Deși hibele proiectului au fost evidențiate pe îndelete, președintele Comisiei, deputatul PSD Florin Buicu, a ignorat criticile și a formulat amendamente minimale.

Articolul 1 al proiectului prevede, la alineatul 2, că în lista serviciilor și a tratamentelor cu plată pot fi incluse serviciile care nu sunt incluse în pachetul medicul de bază decontat de sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Potrivit site-ului CNAS, în această categorie de excepții intră corecțiile estetice, „servicii hoteliere cu grad înalt de confort”, fertilizarea in vitro și transplanturile care nu sunt incluse în Programul Național aprobat de Agenția Națională de Transplant.

La celelalte servicii medicale, pacienții asigurați au acces în mod gratuit. Cel puțin pe hârtie.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€