Regele leului

Proiectul de Lege privitor la Casa Regală, propus de vicepremierul Vasile Dîncu, secondat de secretarul general al Guvernului, Sorin Chelmu, poate transforma familia regelui Mihai într-o organizație "de interes public", ale cărei cheltuieli să fie acoperite de la bugetul de stat.

Textul a fost dat publicităţii în 23 iunie, la o săptămână după ce Custodele Coroanei, Principesa Margareta, se întâlnise cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

În proiectul de lege, postat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, nu se precizează care va fi sursa bugetară a fondurilor destinate Casei Regale. Se spune doar că finanțarea va veni din bugetul de stat.

Concret: documentul nu menționează de unde vor fi plătite indemnizaţia şefului Casei Regale - care actualmente este Principesa Margareta - și nici salariile personalului angajat.

În forma actuală, înainte de a ajunge să fie dezbătut de senatori şi deputaţi, proiectul prevede control parlamentar: şeful Casei Regale ar urma să prezinte rapoarte în scris sau în fața Camerelor reunite.

Cât ne-ar costa întreţinerea Casei Regale? Aceasta e întrebarea de la care am pornit.

*

În varianta de lege dată publicităţii săptămâna trecută, şeful Casei Regale ar informa Parlamentul cu privire la activitățile derulate. În schimb, va putea să numească un director al serviciului administrativ al Casei Regale, care îi va reglementa întreaga activitate având la dispoziție bani de la bugetul de stat.

Șeful Casei Regale ar fi încadrat ca demnitar şi ar primi o sumă lunară "stabilită la nivelul indemnizației unui fost șef de stat".

Potrivit reglementărilor în vigoare, foștii președinți ai României au dreptul la o indemnizație care reprezintă 75% din salariul președintelui în funcție.

Actualmente, această sumă este de aproximativ 5.000 de lei. De ea beneficiază primii trei președinţi de după revoluţie (Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu), dar și regele Mihai.

Foto: site-ul oficial al Familiei Regale a României.

Foto: site-ul oficial al Familiei Regale a României.

Această indemnizaţie s-ar putea dubla însă; Executivul lucrează la noua schemă de salarizare a personalului bugetar, în care pentru președintele țării este prevăzut un salariu de 15.000 de lei.

Revenind la proiectul de lege, statul ar urma să acopere salariile a maximum 20 de posturi de personal contractual, dar și cheltuielile de funcționare curentă ale Casei Regale.

Odată transformată în persoană juridică, Casa Regală ar putea accesa și altfel de fonduri publice.

"În considerarea caracterului de interes public al majorității activităților de anvergură ale Casei Regale, este dezirabilă crearea posibilității de finanțare a acestora și din fonduri publice, ca și a aparatului administrativ afectat îndeplinirii lor", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Încadrarea ca "persoană juridică de utilitate publică" ar oferi Casei Regale posibilitatea de a-şi deduce impozitul pe clădiri, cu condiția să nu deruleze activități economice.

Totuși, aceste eventuale reduceri și cuantumul lor depind de Consiliile locale ale comunelor pe teritoriul cărora se află imobilele în discuție.

La începutul acestui an, Casa Regală a solicitat administraţiei locale din comuna Săvârșin (judeţul Arad), unde deține un domeniu de aproximativ 20 de hectare, să fie scutită de plata impozitelor locale.

În argumentarea acestei solicitări, a invocat calitatea de veteran de război deținută de regele Mihai. Impozitele aplicate domeniului de la Săvârșin se ridicau în 2015 la circa 35.000 de lei pe an.

Dacă domeniul de la Săvârşin aparţine Casei Regale, Palatul Elisabeta din Bucureşti, actuala reşedinţă oficială a regelui, ar urma să fie dat în folosinţă gratuită pe 99 de ani, potrivit proiectului de lege iniţiat de Guvern. În prezent, imobilul are statutul de locuință de serviciu acordată unui fost șef de stat.

Situat pe bulevardul Kiseleff, Palatul Elisabeta are peste 1.600 de metri pătraţi construiți și un teren aferent de aproape 13.000 de metri pătraţi.

Printre imobilele de mare valoare retrocedate regelui Mihai se numără castelele Peleș și Pelișor de la Sinaia, care au suprafațe construite de 2.800 de metri pătraţi, respectiv 1.060 de metri pătraţi.

Foto: Raul Ștef

Castelul Peleş. Foto: Lucian Muntean

Familia Regală figurează pe locul 81 în Top 300 Capital din 2015, cu o avere de 58-60 milioane de euro.

Într-un interviu acordat Forbes România în 2013, directorul Casei Regale, Ion Tucă, estima veniturile regelui la 22.100 de euro pe lună, bani proveniți din închirierea către Ministerul Culturii a castelului Peleș, precum și din chiriile unor proprietăți redobândite în Sinaia și pe Valea Prahovei.

În luna mai 2016, ANAF a publicat lista cu datoriile fiscale ale persoanelor fizice, iar printre datornici se afla și regele Mihai. Suma datorată era de 4,1 milioane de lei, din care 1,999 milioane reprezentau obligații fiscale principale, iar 2,1 milioane - obligații fiscale accesorii.

Ion Tucă a declarat în 24 iunie că, deşi nu recunoaşte creanţa, Familia Regală a achitat suma către ANAF. În plus, a cerut instanței să constate dacă este vorba sau nu despre datorii.

Curtea de Apel București a respins cererea depusă de regele Mihai, prin care acesta contesta obligațiile fiscale către bugetul de stat. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.

Regele Mihai, Principesa Margareta, Principele Radu şi regina Ana. Foto: Lucian Muntean

Regele Mihai, Principesa Margareta, Principele Radu şi regina Ana. Foto: Lucian Muntean

Proiectul de lege iniţiat de vicepremierul Dîncu se află în dezbatere publică, după care ar urma să fie avizat de miniștrii care au atribuții în problematicile atinse de lege.

PressOne a contactat lideri de grupuri parlamentare, pentru a le afla poziţia faţă de această iniţiativă.

Şeful senatorilor PNL, Ion Popa, spune că propunerea Guvernului este binevenită: "Știu ce spune proiectul - demnități, cabinet, indemnizație, casa pe o perioadă de timp. Cred că este corectă o astfel de abordare. E o perioadă destul de mare de timp în care România a fost condusă de regi, face parte din istoria noastră și trebuie să ne-o asumăm cu toții. Nu văd de ce un fost șef al statului care acum se numește președinte beneficiază de anumite facilități la încheierea mandatului şi mi se pare absolut normal ca și Casa Regală să beneficieze de aceleași lucruri."

Daniel Barbu, de la grupul ALDE, spune că nu a citit proiectul de lege, dar că îl cunoaște, pentru că s-ar fi făcut lobby pentru el "în mai multe părți".

"Cine l-a inițiat să spună sursele bugetare, că nu l-am inițiat eu! Înțeleg că Radu Duda l-a inițiat și că l-a vândut pe la partide, pe la Guvern", a spus Barbu.

Am solicitat Biroului de Presă al Casei Regale să ne ofere informații privind numărul angajaților contractuali existenți în acest moment și referitor la posibilitatea de a accesa fonduri de stat după eventuala transformare în persoană juridică de utilitate publică. Nu am primit niciun răspuns.

De asemenea, i-am cerut ministrului Vasile Dîncu să ne răspundă la câteva întrebări - cu privire la momentul ales pentru depunerea proiectului de lege, costurile pe care le-ar implica adoptarea legii și sursele bugetare din care ar urma să fie susţinută Casa Regală. Până la publicarea acestui articol, vicepremierul nu ne-a răspuns.

*

Dintre familiile regale din sud-estul Europei care au trecut prin experiența abdicării și a exilului, cea a României pare să se afle într-o situație privilegiată.

Familia Regală a Greciei - regele Constantin al II-lea și soția sa, regina Ana-Maria - s-au întors în țara natală abia în 2013. Ei s-au judecat cu statul elen la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru proprietățile sechestrate după plecarea lor, survenită în 1967, și au primit câștig de cauză, dar numai pentru o parte din daunele solicitate. Ca să se poată muta la Atena, au fost nevoiți să își vândă conacul din Londra în care locuiseră în ultimii 30 de ani.

Familia Regală a Serbiei a început în toamna lui 2015 procedurile legale pentru a-i fi retrocedate proprietățile naționalizate după ce regele Petru al II-lea s-a refugiat în Marea Britanie, în 1941. El nu a abdicat niciodată și a murit în străinătate, în 1970. Urmașii săi caută, acum, să îi recupereze proprietățile, după ce Înalta Curte din Belgrad i-a reabilitat atât pe rege, cât și pe ceilalți membri ai familiei sale.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.