Profesorul Cătălin Zaman, în mijlocul elevilor săi Foto: arhiva personală

Profesorul din Clondiru

Profesorul Cătălin Zaman era, în anii ’90, elev al școlii gimnaziale din Clondiru (Buzău), satul în care s-a născut. Din 2006, anul în care a terminat facultatea la Brașov, s-a întors acasă să predea Limba și literatura română. În iunie 2020, patru dintre elevii săi au luat nota zece la Evaluarea Națională, iar alți șase au obținut note cuprinse între 9.20 și 9.80. În fine, din 21 de elevi înscriși la examen, 18 au luat nota de trecere, ceea ce situează rata de reușită (85%) a generației de absolvenți de clasa a VIII-a din Clondiru peste cea obținută la nivel național.

Între momentul în care Zaman era un învățăcel la Clondiru și ziua în care o echipă de la Digi 24 l-a vizitat în sat, pentru a afla secretul rezultatelor elevilor săi, au trecut aproape 30 de ani. În tot acest timp, una dintre puținele transformări care au vizat clădirea școlii a fost mutarea toaletei din fundul curții puțin mai aproape de intrare.

În trei decenii de reforme în educație și de promisiuni din partea autorităților că vor face o prioritate din a contracara abandonul școlar, W.C.-ul unde de multe ori nu curge apa a avansat cu exact cinci metri! Un exemplu de mobilitate rurală. Cât timp va mai trece până va bate la ușă și va deveni grup sanitar interior? Nimeni nu știe.

„Ne dorim un laborator de informatică decent, o sală de sport”

Chiar și în aceste condiții, Zaman a dovedit că poți face performanță în învățământ, în mediul rural, deși cifrele arată că Clondiru e un caz izolat. 38,03% dintre elevii care învață la „țară” au obținut medii cuprinse între 1 și 4.99 la Evaluarea Națională. Iar procentul se referă doar la cei care au intrat în examen. Despre copiii care au renunțat la școală în ultimul an nu mai vorbește nimeni.

Mă întristează să aud oameni spunând că ești condamnat la analfabetism funcțional, dacă înveți la sat. Copiii mei demonstrează că nu e deloc așa. Problemele învățământului din mediul rural țin în primul rând de baza materială. Nu avem un laborator corespunzător de informatică, nu avem toalete interioare, nu avem o sală de sport.

Stagnarea asta este dovada lipsei de interes pentru educație în România. Nu suntem singura școală cu toaleta în curte. În mass-media s-a făcut atâta tapaj legat de școlile rurale aflate în această situație. Făcuseră chiar un calcul: aproape 1200 de școli din mediul rural au toaletele în fundul curții. Mă așteptam ca, la un moment dat, lucrurile să înceapă să se miște în direcția cea bună. Nu s-au mișcat. Măcar în jumătate din cele 1.200 să se fi rezolvat ceva și tot ar fi fost bine”, spune Zaman.

În lunile în care a trebuit să predea online, profesorul din Clondiru a trimis cel puțin 4-5 rapoarte legate de accesul elevilor săi la internet. Școala i le cerea lui, inspectoratul le-a solicitat școlii, iar deasupra tuturor stătea ordinul venit de la minister. Zaman așteaptă ca datele să fie nu doar centralizate și interpretate, ci să producă măsuri concrete.

Haideți să facem ceva cu aceste date. Din fericire, la clasa mea toți au putut „frecventa” orele online. Că ne întâlneam pe Zoom sau pe Google Meet, că foloseau laptopuri sau telefoanele părinților și conexiunea era mai slabă și se mai bloca, a contat că a existat dorință din partea elevilor”, spune profesorul.

Primul salariu: 560 de lei

Când s-a întors în sat, în 2006, a început pe un salariu de 560 de lei pe lună. Remunerația pentru munca sa a rămas multă vreme la acea valoare. Oricum și-ar fi imaginat viitorul, cu banii aceștia nu și-ar fi permis o chirie într-un oraș mare. S-a întors acasă, cu gândul că va putea produce o mică schimbare în Clondiru. Comunitatea l-a primit cu brațele deschise. Era fiul educatoarei din sat, așa că Zaman urma să preia natural ștafeta și să se ocupe de educația la un nivel superior.

Le-a explicat oamenilor că metodele lui li se vor putea părea ciudate, dar că nu va fi tipul de pedagog rigid, care dictează și toarnă „cunoaștere” într-un clondir, fără să țină cont de forma vasului. Le-a spus părinților că nu va impune respect cu ajutorul fricii.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

„Când m-am întors, peisajul nu era cu mult schimbat față de ce lăsasem când am plecat la liceu, la Buzău, și apoi la Brașov, la facultate. Cel puțin la nivel de infrastructură școlară. Mi-am propus o construcție diferită a relației elev-profesor, cu o deschidere care să le ofere copiilor șansa de a se simți relaxați și fericiți la orele mele.

Sigur că disciplina e importantă, dar e una pe care copilul și-o asumă, o acceptă nu pentru că e condiționată de pedeapsă. Stabilim regulile de la prima oră, dar nu-mi doresc de la ei să mă aștepte în bănci, cu mâinile la spate, ca pe vremuri, într-o liniște deplină.

Nu mi-a plăcut niciodată ca elevii mei să aștepte ora mea cu frică. Pedepsele prin notă fac mai mult rău decât bine. Înainte de asta, ar trebui să mai încerci să explici aspectele pe care copilul nu și le-a însușit. Corecția prin notă vine când nu mai ai de ales. Am învățat la facultate tot ce pun în practică aici. Lucrăm mult pe texte la prima vedere, mă interesează să le provoc imaginația”, explică profesorul de 36 de ani.

Lucrează de 14 ani la Clondiru. Inițial a locuit în sat, acum face naveta de la Buzău. Spune că la el la școală sunt toate probemele pe care le-ai putea găsi în mediul rural. Există familii unde dezinteresul pentru educația copiilor vine tocmai de la părinți.

„Am întâlnit cazuri în care copiii își depășiseră deja ca performanță părinții. Aceștia din urmă, când erau puși să semneze la școală anumite documente, bifau un X în dreptul numelui. Motivația acestor părinți pentru a-și motiva la rândul lor copiii e destul de redusă.

Ar trebui să avem și în școlile din mediul rural un psiholog, să discute cu fiecare copil în parte. Noi încercăm să suplinim absența acestui specialist, dar nu cred că avem mijloacele pe care el le-ar avea.

Stând de vorbă individual, în mod constant, cred că ar putea fi salvați o parte dintre acești copii de care ne îngrijorăm doar când îi prindem în niște statistici și apoi uităm din nou că există. Nu trebuie să cădem în idealisme și să spunem că vor obține toți note de trecere la Evaluarea Națională, dar măcar un sfert sau jumătate din cei 38 la sută care au picat ar putea fi deturnați.

În 14 ani la catedră, mi-au picat șapte copii. 7 copii cu note sub 5, dintre care unul singur, anul acesta, a luat notă sub 3. În același timp, trebuie să ne gândim și la cei care abandonează școala pe parcurs și cum ar arăta rata de succes comunicată de autorități la evaluarea națională dacă i-ar prinde și pe ei în calcul”, a mai spus Cătălin Zaman.

*

Calculul l-a făcut fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, pentru edupedu.ro. Ministerul anunțase o rată de reușită de 76% (candidații care au obținut medii peste cinci dintre cei 160.468 care s-au prezentat la examen).

Dacă îi socotim atât pe cei care au luat sub 5 – care sunt peste 38.000, și îi socotim și pe cei care nu s-au prezentat la examen, dar care erau anul trecut în clasa a VII-a, avem alți 22.000. Deci în total peste 60.000 de copii absolvenți de clasa a VIII-a care au eșec școlar, adică nu s-au prezentat sau au luat sub 5; asta înseamnă aproximativ 1 din 3 dintre absolvenți”, susține Miclea.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...