Primul imPas: patru variante pentru președintele Iohannis

Iulia Marin

Redactor

Klaus Iohannis se află în fața celui mai important examen din primul an al mandatului său de președinte: numirea unui prim-ministru, în locul lui Victor Ponta, care „a fost demisionat” de către conducerea PSD.

Teoretic, partidele fac propuneri pentru funcția de premier. Practic, președintele decide: el poate refuza nominalizările și poate propune el însuși un nume care, în contextul popularității de care încă se bucură, dar și în funcție de presiunile străzii, ar avea șanse să treacă de votul Parlamentului.

În ultimă instanță, Iohannis are inclusiv dreptul de a dizolva Parlamentul, fapt care ar conduce la alegeri anticipate.

Două sunt articolele din Constituție care îi oferă președintelui aceste prerogative: 103 și 89.

La articolul 103, Constituția stipulează:

„Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.”

Articolul 89 precizează modalitatea prin care se poate ajunge la alegeri anticipate:

„După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.”

Președintele are, deci, următoarele posibilități:

1. Guvern majoritar/minoritar cu premier de la PSD. Iohannis desemnează un candidat propus de PSD, partid care se poate baza în continuare pe voturile partenerilor de coaliție – UNPR și ALDE.

2. Guvern de tehnocrați. Iohannis desemnează un candidat din afara partidelor, care-și face echipă de specialiști neimplicați politic.

3. Alegeri anticipate. În cazul în care Parlamentul respinge două dintre propunerile președintelui, el poate dizolva Legislativul.

4. Guvern de uniune națională cu premier tehnocrat. Iohannis desemnează un candidat apolitic, care trebuie să se înconjoare de miniștri proveniți din toate partidele (poate cu excepția UNPR).

Am analizat, pe scurt, cât de fezabile sunt cele patru variante, dar și înspre care „înclină” liderii politici.

Scenariul 1

Pasărea din stema României vânează și cu 320 de kilometri pe oră

Când atacă în picaj, acvila de munte este una dintre cele mai iuți vietăți din lume.

Femeia în rochie albastră

„Pe la ora 5 a dimineții zilei de 14, totul părea că se terminase. Într-o liniște sinistră, cu soarele care tocmai începea să răsară în ochi, dinspre Piața Victoriei, într-un uruit înfiorător (care s-a transformat în tropăit grotesc), o umbră hidoasă se apropia constant, într-un crescendo tensionat. Erau primele grupe de mineri care ocupau Piața Universității.”

Liderii coaliției de guvernare au declarat, miercuri, că se susțin reciproc în continuare. PSD are toate șansele să beneficieze de voturile parlamentarilor UNPR, dat fiind că Gabriel Oprea a devenit nefrecventabil și acum se luptă pentru partidul său.

Voturile UNPR le sunt indispensabile social-democraților pentru o nouă majoritate, dar PSD vrea ca susținerea să nu fie condiționată de participarea progresiștilor la guvernare. Nu este exclus ca UNPR să accepte acest compromis, în perspectiva alegerilor de anul viitor, când PSD ar putea coopta partidul lui Oprea pe listele sale.

Iată declarația făcută de președintele PSD, Liviu Dragnea, miercuri, după ședința coaliției:

„Am stabilit azi în coaliție că, după ce prim-ministrul își depune mandatul și înaintează propunerea cu Mircea Dușa interimar, vom aștepta chemarea la Cotroceni. Vom merge cu o propunere de prim-minstru care sperăm că va fi acceptată și va întruni majoritatea. Vom face o propunere care să țină cont de dinamica și evoluția din societate. În continuare, nu suntem de acord cu propunerea PNL de a se organiza alegeri anticipate. Ar însemna ca, începând de astăzi, să avem un guvern instabil cu un premier intermediar. Coaliția este structură politică stabilă. PSD vrea să rămână la guvernare până în 2016. Trebuie să gestionăm situația.Avem majoritate în Parlament. Premierul nu trebuie să fie neapărat de la PSD. Va fi foarte greu să propunem un om politic.”

Trei idei reies din declarație:

1. PSD vrea să păstreze guvernarea;
2. PSD e gata să propună un om din afara partidului;
3. PSD exclude varianta alegerilor anticipate.

Iohannis ar acționa în litera Constituției dacă ar accepta propunerea PSD, dar la aceste negocieri se adaugă presiunea străzii, a celor 70.000 de oameni din toată țara care au cerut, miercuri seară, un guvern fără aceleași fețe.

Acesta este motivul pentru care nici un guvern minoritar al PSD nu are fi bine primit de populație. În ultimă instanță, și numele pe care le propune PSD cântăresc foarte mult.

Întrebat dacă fostul șef al SRI George Maior, acum ambasador la Washington, se află pe lista scurtă, Liviu Dragnea a răspuns că „Maior este în Statele Unite” și că face o treabă foarte bună. În ceea ce privește varianta Vasile Dâncu, Dragnea i-a expediat rapid pe jurnaliști: „O zi bună vă doresc!”.

Scenariul 2

Este una dintre variantele lansate de protestatari: un guvern de tehnocrați, care să treacă, totuși, de votul Parlamentului. Aici, mingea este în terenul președintelui, dacă el preia frâiele negocierii.

Iohannis ar trebui să convingă partidele să accepte fie o propunere din partea societății civile, fie una care să-i aparțină. „Arma” președintelui este articolul 89 din Constituție, care prevede că, în condițiile în care parlamentarii resping două cereri de învestire, Legislativul poate fi dizolvat.

Pe de altă parte, această situație presupune și riscul unei destabilizări serioase dacă Parlamentul, odată șantajat, se întoarce împotriva guvernului nou constituit.

Scenariul 3

Protestatarii din stradă, dar și cel mai mare partid din opoziție, PNL, ar vrea alegeri parlamentare anticipate.

Varianta este aproape imposibil de realizat, din mai multe motive. În primul rând, e puțin probabil ca parlamentarii să își riște propriile scaune votând de două ori la rând împotriva propunerii președintelui.

În al doilea rând, nu există o lege în baza cărora s-ar putea organiza: vechea Lege 35 din 2008 privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului a fost abrogată la intrarea în vigoare a noii legi.

Însă nici această nouă lege nu poate fi aplicată pentru că, potrivit unei decizii a CCR, legile electorale nu pot fi modificate cu mai puțin de an înaintea organizării alegerilor.

Scenariul 4

Un guvern de uniune națională cu premier apolitic presupune ca PSD și PNL să își dea mâna. Scenariul ar dezavantaja mai ales PNL.

Totuși, dacă partidele agreează această formulă, președintelui i-ar reveni rolul de mediator între clasa politică și societatea civilă, rol pe care a părut dispus să și-l asume.

Dovada ar fi acest fragment din declarația sa de miercuri seară:

„Vom avea un Guvern interimar. Vom avea o soluție pe care o voi comunica atunci când ea se cristalizează. Nu vreau astăzi să intru în detalii tehnice. După prima rundă de consultări, voi expune opinia mea în demersul ulterior. Aceste schimbări sunt doar un nou pas în direcția schimbării politicii românești. Este nevoie de consultări publice, iar politicienii trebuie să se obișnuiască să-i asculte pe cei care i-au trimis acolo: pe cetățeni!”

Structura Parlamentului

549 de oameni numără, la acest moment, Legislativul: 382 de deputați și 167 de senatori. Pentru votarea noului premier este nevoie de jumătate plus unu din numărul total: 275 de voturi.

Grupul PSD din Camera Deputaților are 179 de deputați, în care intră și cei 42 ai UNPR. Fără UNPR, PSD are, deci, 137 de parlamentari. Cu doar 20 mai mult decât PNL, care numără 117 membri.

ALDE are 25 membri, UDMR – 17, Grupul național democrat încă 12 membri, minoritățile au 17 parlamentari, iar 15 deputați sunt neafiliați.

La Cameră, deci, coaliția PSD-ALDE-UNPR are 204 parlamentari. Este de așteptat ca minoritățile să susțină PSD, ceea ce înseamnă 221 de parlamentari. La polul opus, PNL ar strânge cel mult 161 de voturi, dacă ar obține și sprijinul tuturor parlamentarilor neafiliați.

La Senat, grupul PSD numără 83 de membri, dintre care 20 sunt de la UNPR. Liberalii au 59 de voturi asigurate, deci ar fi departe de constituirea unei majorități fără UNPR. În plus, PSD beneficiază și de sprijinul celor 12 senatori ALDE.

În schimb, liberalii se mai pot baza doar pe cel mult 13 voturi în plus: 8 din partea UDMR și 5 din partea senatorilor neafiliați care fac parte din partidul lui Mircea Geoană, PSRO.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€