Primarii așteaptă bani de la stat pentru salariile neplătite: "Situația este neagră ca noaptea"

Raluca Pancu

Redactor

„Vremea trece, vremea vine, și noi tot așa o ținem”. Este resemnarea unui primar de comună care a rămas fără bani pentru plata salariilor și care acum așteaptă „să vină o rectificare de la București”.

Ca el mai sunt mulţi. Unii sunt obișnuiți cu această situație de ani de zile, alţii se confruntă pentru prima dată cu lipsa fondurilor − atât pentru personalul din subordine, cât și pentru profesori.

Toți neagă că majorarea salariilor din primărie le-ar fi dat bugetele peste cap.

Liviu Dragnea: „N-am auzit de asta”

Întrebat, la finele lunii octombrie, cum își explică faptul că, după intrarea în vigoare a Legii salarizării, primarii multor comune nu mai au bani de salarii, președintele PSD a răspuns: „N-am auzit de asta”.

„Orice primărie este autonomă, are libertatea, prin hotărârile Consiliului Local, să aprobe atât statul de funcții, organigrama, cât și bugetul.

Ei hotărăsc câți bani alocă pentru salarii și câți bani alocă pentru dezvoltare. Au această autonomie, pe care au cerut-o, și în mod corect au cerut-o, pentru că este un principiu european, dar, în același timp, au și responsabilitatea deciziilor pe care le iau”, declara Liviu Dragnea.

Primarul comunei Talpa: „Toată lumea așteaptă să vină o rectificare de la București”

Benone Rababoc. Foto: Pagina de Facebook

Primarul comunei Talpa (Teleorman), Benone Rababoc, spune că de 4-5 ani se întâmplă ca, la jumătatea anului, să aibă „probleme de salarizare”.

Rababoc a devenit iritat când reporterul PressOne l-a întrebat dacă persistă întârzierile cu plata salariilor în primărie, aşa cum declarase recent pentru alte publicații.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

„Ce am avut de spus am spus. S-a spus la toate televiziunile, s-a și interpretat. Dacă vreți chiar să mă ajutați, duceți-vă la cei care ar trebui să ne ajute, la guvernanți, la Parlament”, spune Rababoc.

La insistențele reporterului, Rababoc s-a arătat revoltat că jurnaliștii cărora le-a spus de problemele financiare din comună au dus această informație „într-o zonă a cancanului”.

„Eu am spus ceva, dar dânșii vor să ajungă la domnul președinte Dragnea, că e de vină, că e din județ. Nu am treabă nici cu Liviu Dragnea, nici cu nimeni.

Eu am spus o problemă: că legislația asta din România nu e gândită normal. Ce să vă mai spun? Același lucru?!”.

Pe de altă parte, Rababoc declară că este „pe ultima sută de metri” și că nu mai are de unde încasa taxe și impozite până la finele anului. Astfel că „toată lumea așteaptă să vină o rectificare de la București”.

De vină pentru această situație, spune el, nu ar fi majorarea salariilor din primării, deși admite că „sunt, probabil, localități care au sărit calul”.

„Eu, la Talpa, am 4.000 de lei, bani în mână. Așa e stabilit în legislație. Viceprimarul are în jur de 3.800. Iar influența, dacă s-a mărit cu ceva, e undeva la 100-150-200 (de lei – n.r.), în funcție de vechime, pe salariat.

În cazul localităților mici, noi avem până în 17 angajați, de lege stabiliți. Eu, din 17, am decât 14. Trei posturi sunt vacante. Fondul este altul, nu este ăsta. Vremea trece, vremea vine, și noi tot așa o ținem”, spune Rababoc.

Primarul comunei Ceru-Băcăinți: „La noi, situaţia e perpetuă de ani de zile. Din 2008, mai precis”

Ioan Trif. Foto: Cugirinfo.ro

Ioan Trif, primarul comunei Ceru-Băcăinți (Alba), mărturisește că, din septembrie încoace, „situația este întunecată, neagră, chiar ca noaptea”.

Comuna nu mai are bani „nici de salarii, nici de facturi, nici de telefoane, nici de nimic”.

Trif susține că situația „e perpetuă de ani de zile, din 2008, mai precis”.

Nici el nu consideră că s-au risipit banii când Consiliul Local a mărit salariile angajaților din primărie.

Întrebat de PressOne cum se descurcă în aceste condiții, primarul din Ceru-Băcăinți arată că fiecare aduce de acasă ce poate.

„Fiecare, cum îl ajută Dumnezeu. Cu părinți, cu bunici, auziți că îmi șoptește un coleg. Unii mai au și bunici. Greu… 

Mai au oamenii câte ceva pe acasă, dar mai trebuie și bani. Mai cumpăr și eu un top de hârtie, mărunțișuri d-astea, ce trebuie. Iau din banii mei, că eu am și pensie și îmi permit”.

Pe lângă golul din casierie, el lansează și un scenariu sumbru − „comuna e pe cale de dispariție”, pe motiv că populația e din ce în ce mai mică.

„Nu avem cum să facem bani, nu putem mări impozite, nu putem mări nimic”, mai spune Ioan Trif.

Tonul i se schimbă când e întrebat cum a ajuns în această situație și dacă s-au mărit salariile în primărie.

„Da, draci mărunți! Deja mă supărați cu măritul salariilor. La noi e perpetuă situația de ani de zile, din 2008, mai precis. Până atunci au mai fost bani, nu știu cum. S-au alocat sub o altă formă. 

E o lege, 273, studiați-o să vedeți Legea finanțării publice locale. Se dau bani după formula matematică, că noi, în România, toți suntem matematicieni. Și după formula aia, noi avem locuitori puțini, venit la buget mic, intravilan mic, puțin. Și de unde bani?!”, a replicat primarul.

Trif insistă că nu a risipit banii: „Nu suntem chiar atât de nesimțiți cum ne cred unii și alții. Nu am avut bani din august, după majorare, imediat”. 

Întrebat cu cât a mărit salariile în cadrul primăriei, Trif detaliază:

„Mărirea de salarii constă în 2.000 și ceva de lei net. Atât am mărit salariile. Nici la consilieri nu am mărit cu 10%, cât dă voie legea, le-am mărit cu 5% și plătim o ședință, nici măcar două nu plătim”.

Potrivit primarului din Ceru-Băcăinți, salariul său a crescut cu 200 de lei, în timp ce al viceprimarului a scăzut cu aceeași sumă, în urma intrării în vigoare a Legii salarizării.

„Și am mărit salariul la o fată care face pe secretara, că era cu salariul minim pe economie. Aici e mărirea o țâră mai pregnantă, și la un băiat cu studii superioare. La ăsta i s-o mărit cu vreo 700 de lei, de la 1.250 la 2.000 aproximativ. Avem opt (angajați – n.r.) și patru asistenți personali și trei ajutoare sociale”, explică Trif.

Primarul comunei Salcia: „Se știa de la începutul anului că nu ajung banii”

Dan Boștină. Foto: site-ul primăriei

Unele comune au rămas fără bani pentru salariile profesorilor.

Este cazul comunei Salcia (Prahova). Primarul Dan Boștină susține că știa „de la începutul anului” că nu îi vor ajunge banii pentru plata angajaților din învățământ.

El spune că, din 2000, de când este primar, așteaptă an de an rectificarea pentru a acoperi golurile, cum se întâmplă, de altfel, și acum.

Mai mult, Boștină recunoaște că nu a avut fondurile necesare nici pentru trimestrul III, așa că a cerut Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Ploieşti să-i transfere sumele din trimestrul IV pentru trimestrul III.

Situația nu a fost rezolvată, întrucât acum așteaptă o suplimentare pentru trimestrul IV, rămas descoperit.

„Au fost repartizați bani foarte puțini, că se dă bani pe standard «cost/elev», în funcție de elevii care sunt”, declară el.

Deși spune că „măririle de la primărie”, care au fost „la limită”, nu au legătură cu banii pentru profesori, Boștină admite că s-ar putea suplimenta bugetul școlii în cazul în care Consiliul Local ar dispune de sumele necesare.

Dar nu este cazul comunei pe care o conduce. „Nu avem bani”, subliniază primarul.

„Banii au fost alocați la începutul anului, deci cum se dă la școli. Unde sunt elevi puțini, într-o comunitate mai mică, se dă bani mai puțini. Așa e procedura, așa e legea.

Nu are nicio legătură mărirea de salarii sau cheltuirea banilor în alte scopuri, cum se vehiculează de niște oameni pe care nu îi duce capul.

Banii au fost alocați mai puțini, cu diferența pe care Finanțele trebuie să ne-o dea acuma”, explică Boștină.

Primarul din Salcia insistă că cele două chestiuni sunt „diferite” și că, în caz contrar, ar fi ieșit „un război total” și că nici el nu ar fi putut să fie de acord ca măririle din primărie să condiționeze banii pentru profesori.

Mai mult, Boștină se arată indignat de informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora primarii și-au mărit salariile cum au vrut ei, subliniind faptul că în cazul lor e vorba de o „indemnizație fixă”.

„Eu am salariul, ca primar, mai mic decât viceprimarul de la comuna vecină. Aia mă doare chiar pe mine”, ține să precizeze Boștină.

„Și pe mine mă doare când mă uit la televizor. Îmi vine să îl sparg câteodată”

Edilul Dan Boștină spune că se înfurie când sunt învinovățiți primarii pentru lipsa banilor destinați profesorilor. El insistă că, „de la începutul anului, banii pentru cadrele didactice au alt capitol”.

„Și pe mine mă doare când mă uit la televizor. Îmi vine să îl sparg câteodată. «Primarii, primarii, viceprimarii, sunt de vină primarii.»

Nu e adevărat că din cauza asta au rămas profesorii fără bani. Ce să gestionez dacă mi-ai dat un leu și un leu l-am cheltuit? Dă-mi trei lei și după întreabă-mă”.

Boștină se declară surprins de atenția acordată acestui subiect. El spune că, din 2000, de când este primar, s-a confruntat cu așa ceva în fiecare an. Așa că nu știe „ce li se pare suspect acum” celor din presă.

„Odată n-am luat banii trei luni de zile. Acum vreo șapte ani, trei luni la rând nu am luat banii de la primărie și tot așa, până s-a făcut o rectificare… și ne-a dat banii”, a povestit primarul prahovean pentru PressOne.

„Banii pentru salariile profesorilor provin din cote defalcate de TVA: doar «trec» prin bugete”

În 2012, Guvernul a stabilit, prin OUG nr. 92, că plata salariilor profesorilor se asigură de la bugetul de stat, din sume defalcate provenind din TVA, prin intermediul bugetelor locale.

România a înregistrat cel mai mare deficit la colectarea TVA dintre țările UE, potrivit unui studiu publicat la finele lunii septembrie.

„Suntem ţara cu cel mai mic grad de colectare pe TVA, de 75 la sută. Deci 25 la sută din banii pe care românii i-au plătit pentru stat nu vin la stat”, admitea premierul Mihai Tudose la începutul lunii septembrie.

Lucrurile s-ar putea schimba, însă, în ceea ce privește salarizarea cadrelor didactice. În prezent, în circuitul parlamentar se află un proiect de lege care a primit, pe 31 octombrie, raport de admitere în comisia de specialitate din Camera Deputaților.

Proiectul prevede ca salariile personalului din învăţământ să fie plătite din bugetul de stat, dar de această dată prin Ministerul Educaţiei Naţionale.

„Noi propunem ca aceste sume să fie gestionate de către Ministerul Educaţiei, prin inspectoratele şcolare, şi să nu mai intre prin consiliile locale, uneori, din cauza luptei politice, profesorii neluându-şi salariile la timp”, declara, pe 31 octombrie, ministrul Educației Naționale, Liviu Pop.

Întrebat de reporterul PressOne la ce se referea prin „luptă politică”, Liviu Pop a răspuns:

„Consilii locale sau județene care nu își aprobă la timp bugetele sau rectificările bugetare sau nu se constituie la timp în an electoral”. 

Întrebat și despre lipsa banilor pentru profesori din unele comune, asta după majorarea salariilor din primării, Pop a replicat că de salariile profesorilor „nu se poate atinge nimeni”. 

„Banii pentru salariile profesorilor sunt din cote defalcate de TVA, doar «trec» prin bugete. Sunt cu destinație specială, pentru plata salariilor profesorilor. Nu se poate atinge nimeni de ei”, a declarat, pentru PressOne, ministrul Liviu Pop.

Primarul comunei Bălănești: „Eu am rămas
cu bună știință fără bani”

Există primari care spun că se confruntă pentru prima oară cu imposibilitatea de a-și plăti angajații. 

Ovidiu Pungan. Foto: Verticalonline.ro

Este cazul lui Ovidiu Pungan din comuna Bălănești (Gorj), în aparență ceva mai optimist decât colegii săi din teritoriu.

Se bazează pe aceeași speranță de rectificare, prin care ar scăpa de „această rușine”. 

„Pentru luna noiembrie nu este niciun fel de problemă. Încercăm să ducem până la sfârșitul anului, să încheiem execițiul bugetar cu bine, dar pe decembrie chiar suntem descoperiți.

Sunt utilitățile de plătit, electricitatea, telefonie, celelalte lucruri, dar să sperăm că ne vom încadra”, a declarat Pungan pentru PressOne.

El recunoaște că a rămas „cu bună știință” fără bani pe trimestrul IV, deoarece a făcut o serie de investiții în comună, „pe fonduri guvernamentale și europene, care necesită cofinanțări”.

Pungan adaugă că a trimis înștiințări în comună pentru ca oamenii să vină să își achite restanțele.

Primarul comunei Lapoș: „Am avut niște bănuți necheltuiți pe la energie electrică și am rezolvat”

Dumitru Țîrlea. Foto: Stiriactuale.ro

Există și primari care au rezolvat „oarecum” problema lipsei de bani pentru salarii. Este cazul edilului din Lapoș (Prahova), Dumitru Țîrlea.

„Am avut o greutate, dar am făcut ulterior o rectificare. Am avut niște bănuți necheltuiți pe la energie electrică și alte chestii și am rezolvat.

Nu am luat de la dezvoltare, nu ai voie să iei”, a declarat el pentru PressOne.

Până la momentul redactării acestui material, nu am primit de la Guvern, în ciuda insistențelor, nici un punct de vedere oficial cu privire la o eventuală rectificare bugetară.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€