Guvernul Dăncilă e singurul din ultimii 18 ani care întârzie proiectul de buget fără explicaţie oficială. Foto: George Călin / Inquam Photos

Prima corigență pe 2019 a Guvernului Dăncilă. De ce nu avem buget de stat

România funcționează de 17 zile fără buget de stat − și fără vreo justificare oficială a faptului că nu există, în acest moment, nici măcar un proiect în acest sens.

Premierul Viorica Dăncilă nu a dat, până acum, nicio declarație publică pe această temă.

Avem doar o promisiune a ministrului de Finanțe, Eugen Teodorovici − care spunea pe 12 ianuarie, într-o declarație telefonică la Antena 3, că “o să fie bine”; și că în 2019 deficitul “va fi în zona 2,5%”.

La sfârșitul lunii noiembrie, același Eugen Teodorovici făcuse o altă promisiune, pe care avea s-o încalce însă: aceea că Guvernul urma să depună proiectul de buget în Parlament “în prima parte a lunii decembrie”.

Atunci, Teodorovici justifica întârzierea prin nevoia de a include în buget prevederile Legii pensiilor, care avea să fie adoptată abia la 19 decembrie.

“Nu săptămâna viitoare, următoarea săptămână, cam așa este planul”, promitea ministrul de Finanțe pe 27 noiembrie.

Au trecut, de-atunci, încă patru săptămâni.

I. Cum explică Guvernul că încă nu avem buget?

Deocamdată, în niciun fel.

Eugen Teodorovici nu a putut fi contactat pentru a explica întârzierea, aflându-se în deplasare la Strasbourg.

“Nu pot comenta pe acest subiect”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, la întrebările PressOne.

Iar Ștefania Manole, consilier al ministrului Teodorovici, a refuzat să dea o explicație telefonică, cerând să primească prin email o solicitare oficială adresată biroului de presă al Ministerului de Finanțe.

Până la momentul publicării acestui articol, Executivul nu a oferit o justificare nici măcar președintelui Klaus Iohannis, care ceruse “de urgență” − în prima sa declarație de presă din acest an, susținută la 4 ianuarie − explicații pentru întârzierea bugetului.

“PSD a guvernat în tot acest timp, PSD a avut toate condițiile și trebuia să vină, conform legii în vigoare, până pe 15 noiembrie, cu proiectul de buget”, a spus atunci Iohannis.

Cu o zi înainte, liderul PNL, Ludovic Orban, trimitea o scrisoare deschisă șefilor coaliției PSD-ALDE, pe care îi acuza de incompetență: “Ați călcat în picioare obligația legală de a înainta Parlamentului proiectul […] până la data de 15 noiembrie 2018″.

Orban îi soma, totodată, să pună “urgent” proiectul în dezbatere publică și să convoace “de îndată” o sesiune extraordinară a Parlamentului.

“Ce încredere pot avea partenerii europeni că, în mandatul României la președinția Consiliului UE, Guvernul va putea conduce la aprobarea bugetului pentru următorul exercițiu financiar al UE, în condițiile în care nu sunteți capabili să adoptați bugetul propriei țări nici măcar la început de an?”, se întreba Orban.

II. Care-i impactul?

“Funcționăm [lunar], până la aprobarea bugetului pe 2019, cu a 12-a parte din bugetul pe 2018. Nu e, însă, niciun fel de problemă sau blocaj”, a susținut ministrul Eugen Teodorovici într-o declarație pentru Antena 3.

Ioana Petrescu, fost ministru de Finanțe (martie-decembrie 2014), spune că, într-adevăr, deocamdată nu poate fi vorba despre un blocaj concret, dar asta nu înseamnă că lipsa bugetului e lipsită de efecte.

“Practic, dacă nu ai noul buget, nu ai banii pentru investiții, nu poți aplica noi reguli. De ce? Pentru că trebuie să stai exact în 1/12 din bugetul de anul trecut. Și, gândiți-vă un pic, anul trecut era un buget construit pe alte premise”, a explicat Petrescu.

“Ceea ce au anunțat PSD-ALDE că vor să facă în 2019 e cu totul altceva, iar ei trebuie să stea acum doar în 1/12 din bugetul de anul trecut, ceea ce le va fi imposibil, dacă vor să respecte și promisiunile”, adaugă ea.

Dincolo de sectorul bugetar și de investițiile statului, întârzierea e privită cu îngrijorare crescândă în mediul de business.

Asta în special după ce, la sfârșitul lui decembrie, Guvernul a adoptat “intempestiv” (termen folosit într-un comunicat al BNR, de obicei rezervată în adjective) o ordonanţă de urgenţă prin care a instituit, fără vreun studiu de impact, noi taxe pentru trei sectoare majore ale economiei.

Companiile își făcuseră bugetele pentru 2019 din septembrie-octombrie, explică Dragoș Neacșu, CEO al Erste Asset Management.

El înțelege însă și cum se văd lucrurile de pe cealaltă parte a baricade: a fost secretar de stat la Finanțe în 2005, în guvernarea Tăriceanu − fiind însărcinat, pe-atunci, cu managementul datoriei publice.

“Între timp a apărut OUG 114/2018” − precizează Neacșu −, ordonanţa care-a paralizat mediul de afaceri. La asta se adaugă acum faptul că încă nu avem un proiect de buget, “deci mediul de business nu știe pe ce-și va fundamenta Guvernul” bugetul pe 2019.

“Toată lumea e în așteptare. Nimeni nu știe cum să-și revizuiască bugetele făcute înainte de OUG 114. Iar surprizele de acest tip te pot face să îți amâni investiții planificate, să-ți restrângi preventiv activitatea, să iei alte tipuri de măsuri”, mai spune Dragoş Neacșu.

Dragoș Neacșu. Foto: Lucian Muntean

III. Câte guverne au mai întârziat bugetul?

PressOne a analizat parcursul legislativ al tuturor bugetelor de stat, din 2000 încoace, pentru a vedea când − și în ce condiții − premierii din ultimii 18 ani au ratat termenul legal de depunere a proiectului la Parlament.

Câteva concluzii:

Cea mai mare întârziere a avut-o Adrian Năstase, care în primul an de mandat − 2001 − a depus proiectul la Parlament la 23 martie. Însă Năstase devenise premier doar cu câteva zile înainte de încheierea anului anterior, la 28 decembrie 2000, și preluase funcția de la Mugur Isărescu în urma unor alegeri în care se schimbaseră deopotrivă președintele țării, cât și majoritatea parlamentară.

Vreme de șapte ani consecutivi − din 2001 până în 2009 −, cabinetele Năstase și Tăriceanu și-au făcut temele la timp, depunând fără greș proiectele de buget în octombrie/noiembrie. Nici măcar în 2004, marcat de alegeri prezidențiale și de schimbări în Parlament și Guvern, nu s-a întâmplat să intrăm în noul an fără buget de stat aprobat.

Prima întârziere post-2000 a înregistrat-o Emil Boc, însă nu fără o justificare: mandatul predecesorului său, Călin Popescu-Tăriceanu, se încheiase în decembrie 2008, iar noul Executiv, instalat în aceeași lună, a dorit să înceapă guvernarea cu propriul proiect de buget. Astfel, înregistrarea proiectului la Parlament s-a făcut la începutul lui februarie 2009, bugetul fiind aprobat pe 20 februarie.

Un alt an cu probleme a fost 2012, “anul celor trei premieri”: Emil Boc (până în februarie 2012), Mihai Răzvan Ungureanu (februarie 2012 – mai 2012) și Victor Ponta (din mai 2012). Proiectul pentru bugetul pe 2013 a fost depus de Guvern abia pe 23 ianuarie 2013, fiind adoptat la 7 februarie 2013 − și nu la finalul anului anterior, așa cum ar fi fost de așteptat.

Nici tranziția către guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș nu a afectat proiectul de buget, calculele pentru 2016 fiind deja depuse și promulgate în decembrie 2015. Cabinetul lui Sorin  Grindeanu și-a început mandatul în ianuarie 2017; aşa se explică ultima întârziere pentru depunerea proiectului de buget din ultimii 18 ani − înregistrat și aprobat pe 1 februarie, respectiv 7 februarie 2017.

Guvernul Dăncilă e singurul din ultimii 18 ani care întârzie proiectul de buget fără un motiv legitim − și fără vreo explicație oficială. Viorica Dăncilă are deja aproape un an de mandat, beneficiază de aceeași majoritate PSD-ALDE ca în ianuarie 2018, data învestiturii oficiale, și are același ministru de Finanțe − deci n-a avut vreo piedică, practic, nici pentru depunerea proiectului, nici pentru adoptarea acestuia în Parlament.

Premierul trebuia să depună bugetul la Parlament încă din toamnă. Foto: Lucian Muntean

IV. Ce se întâmplă?

“Mi se pare extrem de lungă această amânare”, spune fostul ministru de Finanțe Ioana Petrescu.

“Eu nu o pot explica decât prin faptul că [bugetul pe 2018] nu se închide sub un deficit de 3%, așa cum dorește acest Guvern. Altă explicație nu văd.

De obicei, astfel de întârzieri apar la alegeri. Din păcate, multe guverne au mai făcut asta, s-a întâmplat și la guvernul nostru, și la guvernul tehnocrat.

Dar aici nu e vorba de alegeri, nu se așteaptă un alt guvern. E pur și simplu o întârziere cauzată de inabilitatea Ministerului de Finanțe de a închide bugetul cu toate promisiunile făcute anul trecut”.

Suspiciunile privind depășirea țintei de deficit de 2,97% plutesc, de altfel, încă din toamnă.

Ultimele date oficiale arată că, după primele 11 luni din 2018, deficitul urcase la 2,74% din PIB-ul estimat, cu 130% mai mare decât în 2017 − ceea ce face, practic, imposibilă încadrarea în țintă.

Adoptarea OUG 114/2018 − care înseamnă taxe noi pentru sistemul bancar, cel energetic și pentru comunicații − a venit ca o confirmare a acestor suspiciuni, care au culminat cu o acuzație lansată de senatorul PNL Florin Cîțu, membru al Comisiei pentru buget din Senat.

În prima zi a acestui an, Cîțu susținea, într-o postare pe Facebook, că Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al Vioricăi Dăncilă, le-ar fi cerut angajaților din Ministerul de Finanțe să “măsluiască” datele pe 2018. (Ministrul Teodorovici a respins acuzația; o bazaconie totală și o imbecilitate”, a spus el).

Ministrul Teodorovici continuă să nege problemele pentru care Guvernul nu depune proiectul de buget. Foto: Lucian Muntean

V. Ce urmează?

Incertitudinea va persista − cel puțin până când va apărea proiectul promis de ministrul de Finanțe; și, apoi, până când acesta va fi adoptat.

Neîncrederea în capacitatea coaliției PSD-ALDE de a ține în frâu bugetul țării e în creștere, mai ales după adoptarea OUG 114/2018, aruncată în spațiul public nu doar cu diverse greșeli − de pildă, lipsa unui verb cu rol determinant într-unul din articolele documentului − ci, spun companiile, “fără a avea o bază juridică, fiscală sau economică pentru justificarea introducerii de noi taxe”.

Momentan, singurele informații prezentate ca “un dat” de Executiv, prin vocea ministrului de Finanțe, sunt două promisiuni: una − neargumentată încă − că deficitul bugetar se va încadra în limita de 3% în 2019; și alta potrivit căreia “o să fie bine”.

Aceste promisiuni nu liniștesc, însă, pe nimeni.

“Întrebarea e care sunt noile ancore pentru acest an și pe ce se bazează acest Guvern atunci când promite că se va încadra în ținta de deficit de 3%”, explică Dragoș Neacșu, de la Erste Asset Management.

“Vor fi ancorele desenate prin ordonanța din decembrie? Vor mai fi și alte modificări de Cod Fiscal? Cum va echilibra Guvernul bugetul? Mărind baza de impozitare – sau mărind niște taxe și impozite?”.

“Asta ne interesează în primul rând: să vedem cum își fundamentează Guvernul bugetul”, continuă Neacșu.

“Dacă va fi fundamentat pe baze nerealiste, asta înseamnă că va trebui să ne așteptăm la surprize neplăcute de-a lungul anului.

Un exemplu e ceea ce s-a întâmplat în 2018: încă nu avem datele pe decembrie, dar e clar că sunt probleme cu încadrarea de ținta de 3% − de aici și OUG 114″.

În acest timp, Eugen Teodorovici susține că “nu e niciun fel de blocaj”.

Șefii coaliției de guvernare − Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu − se remarcă, la acest început de an, prin absența de pe scena politică.

Iar Parlamentul mai are încă două săptămâni de vacanță.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...